Modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice (O.U.G. nr. 107/2017)

Art. IV din O.U.G. nr. 107/2017 prevede faptul că Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor se modifică și se completează după cum urmează:

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 3 alin. (1) lit. a) prevedea:

„(1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:

a) act al autorității contractante – orice act administrativ emis în legătură cu o procedură privind atribuirea unui contract, orice operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire;”.

[Legea nr. 98/2016 (modificată prin O.U.G. 107/2017)

„Art. 68

(1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluții cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele:

a) licitația deschisă;
b) licitația restrânsă;
c) negocierea competitivă;
d) dialogul competitiv;
e) parteneriatul pentru inovare;
f) negocierea fără publicare prealabilă;
g) concursul de soluții;
h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;
i) procedura simplificată.

(2) Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice menționată la alin. (1) lit. h) este:

a) una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c);
b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c)”.

Legea nr. 99/2016 (modificată prin O.U.G. 107/2017)

„Art. 82

(1) Fără a aduce atingere prevederilor de la art. 12 alin. (3), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor sectoriale/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluții cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 12 alin. (4), sunt următoarele:

a) licitația deschisă; b) licitația restrânsă;
c) negocierea competitivă;
d) dialogul competitiv;
e) parteneriatul pentru inovare;
f) negocierea fără invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare;
g) concursul de soluții;
h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;
i) procedura simplificată.

(1^1) Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice menționată la alin. (1) lit. h) este:

a) una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c);
b) procedura simplificată proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c).

(2) Entitatea contractantă atribuie contractele sectoriale/acordurile-cadru în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 12 alin. (1) prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau dialog competitiv.

(3) Entitatea contractantă are dreptul de a aplica parteneriatul pentru inovare exclusiv în condițiile prevăzute la art. 108-116.

(4) Entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute la art. 117.

(5) Entitatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții exclusiv în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. i) și art. 118-123.

(6) Entitatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru având ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice în condițiile prevăzute la art. 124 și 125”.

Legea nr. 100/2016

„Art. 50

(1) Entitatea contractantă atribuie contractul de concesiune prin una dintre următoarele proceduri de atribuire:

a) licitație deschisă;
b) dialog competitiv.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), entitatea contractantă poate utiliza ca procedură de atribuire negocierea fără publicare a unui anunț de concesionare, potrivit prevederilor art. 64 și art. 65.

(3) Pe parcursul procedurii de atribuire, entitatea contractantă nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care pot avantaja anumiți candidați sau ofertanți în raport cu ceilalți”.]

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 alin. (1) prevedea:

„(1) Pentru soluționarea contestației pe cale administrativ-jurisdicțională, persoana care se consideră vătămată se adresează Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, denumit în continuare Consiliu”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 alin. (2) prevedea:

„(2) Persoana care se consideră vătămată se poate adresa Consiliului sau instanței de judecată”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 alin. (4) prevedea:

„(4) În cazul prevăzut la alin. (3), instanța pronunță conexarea contestațiilor, solicitând Consiliului transmiterea dosarului”.

[Codul de procedură civilă

„Art. 139

(1) Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.

(2) Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.

(3) Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul și pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanțe. Dacă instanțele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la instanța superioară în grad.

(4) Când una dintre cereri este de competența exclusivă a unei instanțe, conexarea se face la acea instanță. Dispozițiile art. 99 alin. (2) sunt aplicabile.

(5) În orice stare a judecății procesele conexate pot fi disjunse și judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată”.]

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 8 alin. (2) lit. a) prevedea:

„(2) Termenul de contestare prevăzut la alin. (1) se calculează după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare luării la cunoștință a răspunsului autorității contractante în sensul că nu urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de remediere;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 24 alin. (1) prevedea:

„(1) Consiliul soluționează pe fond contestația în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziției publice, al achiziției sectoriale sau al concesiunii, respectiv în termen de 10 zile în situația incidenței unei excepții care împiedică analiza pe fond a contestației”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 29 prevedea:

„(1) Deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile cauzei, cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare.

(2) În calea de atac a plângerii nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața Consiliului. De asemenea, nu se pot schimba calitatea părților, cauza sau obiectul contestației și nici nu se pot formula pretenții noi”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 31 alin. (2) și (3) prevedeau:

„(2) Întâmpinarea este obligatorie. Intimatul este obligat să comunice instanței de judecată și petentului întâmpinarea în termen de 5 zile de la primirea plângerii. Nedepunerea întâmpinării în termen atrage decăderea din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică.

(3) Nu se pot depune probe noi, cu excepția înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sancțiunea decăderii, odată cu plângerea, respectiv odată cu întâmpinarea”.