Legislația României în materia insolvenței este apreciată la nivel internațional

17 apr. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 88

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: 29 martie 2019, INM, Conferința Națională de Insolvență – suntem împreună cu dna Cristina Ienciu Dragoș. Cristina, o nouă ediție a Conferinței Naționale de Insolvență – sunt încă subiecte care merită atenția profesioniștilor și speakerilor, vorbitorilor, practicienilor în aceste evenimente pe insolvență?

Campania Spring Black Friday pe UJmag.ro!

 Cristina Ienciu Dragoș: Da, categoric. Chiar s-a nimerit partea aceasta de conferință națională, cu un val de demersuri ale ANAF în prisma noii modificări ale Legii nr. 85/2014, sau demersuri de executare silită în cadrul procedurilor de insolvență – este un subiect foarte acerb în aceste momente. Sunt o mulțime de contestații pe rolul instanțelor; sunt o mulțime de demersuri de executare silită pornite de creditorul fiscal, în baza modificării art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Apar foarte multe probleme – de punere în practică a modificărilor legislative, probleme legate, în primul rând, de (n.n. – întrebarea) cărei legi i se aplică această modificare legislativă, respectiv Legii nr. 85/2006, Legii nr. 85/2014; cum se interpretează modalitatea de executare silită; cine este competent să judece o eventuală cerere pentru anularea măsurilor. Și cred că toți ne confruntăm, în aceste momente, cu întrebări, pornind de la ce contestăm, când contestăm și unde contestăm.

 Nicolae Cîrstea: Profesia de practician în insolvență aniversează 20 de ani în acest an 2019. Sigur că nu sunteți de 20 de ani în profesie, ci de aproape 10 ani, dar aș vrea să te întreb cum a evoluat, din punctul tău de vedere, profesia în ultimii ani și care sunt provocările cele mai mari. Probabil că modificările legislative reprezintă provocările cele mai mari pentru un practician în insolvență în ultimii an, să zicem?

 Cristina Ienciu Dragoș: Da, am prins multe proceduri pe Legea nr. 85/2006; multe proceduri pe Legea nr. 85/2014. Am simțit foarte mult trendul ascendent al reorganizărilor în cadrul procedurilor de insolvență. Dacă vorbim de un an 2010 unde aveam aproximativ 1% din totalul dosarelor pe rol proceduri de reorganizare, la finalul anului precedent am finalizat aproape 6% proceduri de reorganizare – deci se vede un trend ascendent al reorganizărilor, care cred că este susținut și de noua direcție europeană, respectiv Directiva privind a doua șansă, care este în Parlamentul European în acest moment, în vederea adoptării. Și cred că începe un nou trend al redresărilor în afara procedurilor de insolvență, respectiv în proceduri de concordat preventiv.

 Nicolae Cîrstea: Cum se situează legislația românească în context internațional? Cât este ea de evoluată sau, dimpotrivă, de involuată?

 Cristina Ienciu Dragoș: Legislația României în materia insolvenței este apreciată la nivel internațional. Este o legislație modernă și chiar ascultam dezbaterile din Parlamentul European cu privire la Directiva privind a doua șansă, unde erau menționate țări ca Italia, Marea Britania, Franța – cu o legislație foarte avansată –, dar și România cred că se încadrează în acel trend european. Într-adevăr, modificarea aceasta legislativă adusă prin Ordonanța nr. 88/2018 s-ar putea interpreta că nu este tocmai în direcția trendului european, dar cred că, lucrând împreună la eventuale modificări legislative, o să remediem această problemă.

 Nicolae Cîrstea: Din punctul tău de vedere care sunt calitățile pentru un bun practician în insolvență?

 Cristina Ienciu Dragoș: Grea întrebare. În primul rând, cred că trebuie să poată să facă foarte repede conexiunile între diverse ramuri ale dreptului. Pentru că insolvența nu presupune tangențe doar cu Legea insolvenței; presupune baze de civil, baze de comercial – cum l-am învățat noi, tot civil – și parte de penal – vrând, nevrând, te confrunți cu multe probleme legate de dreptul penal; și fiscalitate în același timp. Principalul atu al unei persoane care lucrează în acest domeniu, al unui specialist, ar trebui să fie cel referitor la conexiunile între diversele ramuri ale dreptului și, bineînțeles, dacă dorești reorganizarea, redresarea debitorului, implicarea în managementul operațional al debitorului.

 Nicolae Cîrstea: Mulțumesc, Cristina, și succes în activitate.

 Cristina Ienciu Dragoș: Mulțumesc. O zi bună!

 

 

Legislația României în materia insolvenței este apreciată la nivel internațional was last modified: aprilie 12th, 2019 by Cristina Ienciu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter