Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)

Secț. 1 („Furnizarea de date și informații către Europol”)

Art. 11 dispune că Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente furnizează date și informații către Europol în condițiile stabilite la art. 12-16 și art. 19.

Art. 12 prevede că Unitatea Națională Europol furnizează Europol datele și informațiile disponibile direct la nivelul Unității Naționale Europol:

a) ca răspuns la solicitările de date și informații și de consiliere primite de la Europol;

b) din proprie inițiativă;

c) ca urmare a cererii unei autorități române competente.

Autoritățile române competente furnizează Europol, prin Unitatea Națională Europol sau direct, din proprie inițiativă sau la cererea Europol, datele și informațiile disponibile la nivelul acestora, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Europol.

Autoritățile române competente furnizează date și informații direct Europol numai în situații deosebite, determinate de necesitatea asigurării rapidității schimbului de date și informații. Orice contact direct cu Europol se desfășoară cu informarea concomitentă a Unității Naționale Europol.

În situația în care Unitatea Națională Europol a primit de la autoritatea română competentă toate datele și informațiile schimbate în cursul contactelor directe cu Europol, aceasta comunică Europol că nu are nevoie să mai primească și de la Europol datele și informațiile respective.

În art. 13 se stabilește faptul că Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente care furnizează date și informații Europol stabilesc, la momentul furnizării, scopul sau scopurile în care acestea pot să fie prelucrate, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 18 alin. (2) din Regulamentul Europol.

În situația în care autoritățile române competente care furnizează date și informații Europol, prin intermediul Unității Naționale Europol, nu au stabilit, potrivit celor anterior menționate, scopul sau scopurile în care acestea pot fi prelucrate, Unitatea Națională Europol stabilește scopul sau scopurile pe baza conținutului respectivelor date și informații. În cazul în care apreciază necesar, Unitatea Națională Europol poate solicita autorităților române competente informații suplimentare necesare stabilirii scopului sau scopurilor.

Art. 14 prevede că datele și informațiile furnizate Europol de către Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente cuprind, în funcție de scopurile stabilite, potrivit art. 13, numai categoriile de date cu caracter personal și se referă exclusiv la categoriile de persoane vizate, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexa II la Regulamentul Europol.

Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente furnizează date și informații Europol numai dacă acestea sunt adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile stabilite potrivit art. 13.

Art. 15 dispune că Unitatea Națională Europol sau autoritățile române competente, ori de câte ori este posibil anterior momentului furnizării, evaluează fiabilitatea sursei și acuratețea datelor și informațiilor și atribuie codurile de evaluare potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) și (2) din Regulamentul Europol.

Unitatea Națională Europol solicită autorităților române competente, în baza informațiilor transmise de Europol, acordul cu privire la modificarea codurilor de evaluare transmise anterior sau atribuirea unor coduri de evaluare datelor și informațiilor care au fost transmise fără a face obiectul evaluării prevăzute în primul paragraf al acestui articol mai sus menționat.

Potrivit art. 16, Unitatea Națională Europol sau autoritățile române competente pot indica, la momentul furnizării datelor și informațiilor către Europol, următoarele tipuri de restricții:

a) interzicerea utilizării datelor și informațiilor furnizate în cadrul unui proces penal fără acordul prealabil al furnizorului datelor;

b) interzicerea furnizării datelor și informațiilor către una, mai multe sau toate entitățile terțe prevăzute la art. 24 și 25 din Regulamentul Europol, fără acordul prealabil al furnizorului;

c) interzicerea furnizării datelor și informațiilor către unul, mai multe sau toate statele membre, precum și către personalul Europol, potrivit art. 20 din Regulamentul Europol, respectiv către Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă, potrivit art. 21 din Regulamentul Europol, fără acordul prealabil al furnizorului;

d) ștergerea datelor și informațiilor înainte de termenul pentru ștergere automată prevăzut la art. 31 alin. (2) din Regulamentul Europol.

Unitatea Națională Europol sau autoritățile române competente indică restricții de tipul celor prevăzute mai sus la lit. a)-c) atunci când constată că posibilitatea utilizării datelor și informațiilor în cadrul unui proces penal sau posibilitatea furnizării acestora către statele membre, personalul Europol, Eurojust, Oficiul European de Luptă Antifraudă și entitățile terțe prevăzute la art. 24 și 25 din Regulamentul Europol ar putea să contravină unor interese esențiale, inclusiv de securitate națională, ale României, să pună în pericol reușita unei anchete în curs sau să pună în pericol siguranța unei persoane.

Unitatea Națională Europol sau autoritățile române competente indică restricții de tipul celei prevăzute la lit. d), atunci când pentru datele și informațiile furnizate sunt stabilite în legislația națională termene de stocare mai mici decât termenul pentru ștergere automată prevăzut la art. 31 alin. (2) din Regulamentul Europol.

Restricțiile prevăzute în primul paragraf pot fi comunicate și ulterior momentului furnizării informațiilor.

Art. 17 prevede că Unitatea Națională Europol sau autoritatea română competentă care a indicat o restricție de tipul celor prevăzute la art. 16 lit. a) -c) analizează circumstanțele cazului concret în care se intenționează ca datele și informațiile să fie utilizate sau furnizate și comunică solicitantului:

a) acordul cu privire la utilizarea sau furnizarea datelor și informațiilor, dacă aceasta nu contravine intereselor esențiale, inclusiv de securitate națională, ale României, nu pune în pericol reușita unei anchete în curs și nu pune în pericol siguranța unei persoane;

b) refuzul de a permite utilizarea sau furnizarea datelor și informațiilor, dacă aceasta ar contraveni unor interese esențiale, inclusiv de securitate națională, ale României, ar pune în pericol reușita unei anchete în curs sau ar pune în pericol siguranța unei persoane.

Art. 18 dispune că în cazul în care Europol solicită, potrivit art. 31 alin. (4) din Regulamentul Europol, autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile supuse unei restricții de tipul celei prevăzute la art. 16 lit. d), Unitatea Națională Europol sau autoritatea română competentă care a indicat restricția în cauză evaluează motivarea prezentată și comunică Europol:

a) autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile, dacă termenul de stocare a acestora la nivel național a fost prelungit, cu indicarea noului termen de stocare;

b) autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile, dacă nu este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a), dar Europol își asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor și informațiilor pe perioada stocării acestora peste termenul prevăzut în cuprinsul restricției indicate inițial;

c) refuzul de a autoriza stocarea în continuare a datelor și informațiilor, dacă nu este îndeplinită condiția prevăzută la lit. a), iar Europol nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor și informațiilor pe perioada pentru care dorește să le stocheze peste termenul prevăzut în cuprinsul restricției indicate inițial.

Art. 19 stabilește că Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente nu furnizează Europol date și informații dacă, în temeiul analizei proprii sau a elementelor furnizate de o altă autoritate română competentă, se stabilește că furnizarea de date și informații către Europol în cazul respectiv determină apariția uneia dintre consecințele prevăzute la art. 7 alin. (7) din Regulamentul Europol.

Art. 20 dispune că în cazul în care primește date și informații de la Europol în temeiul art. 26 alin. (2) din Regulamentul Europol, Unitatea Națională Europol evaluează dacă datele și informațiile respective trebuie transmise înapoi Europol în condițiile prevăzute la art. 12-16 și art. 19 și comunică Europol decizia în termen de maximum 90 de zile.

În scopul realizării evaluării menționate anterior, Unitatea Națională Europol poate coopera cu autoritățile române competente atunci când există necesitatea verificării informațiilor furnizate de Europol.

Secț. a 2-a („Accesul la informațiile stocate de Europol”)

Art. 21 stabilește faptul că informațiile stocate de Europol pot fi accesate de către Unitatea Națională Europol, ofițerii de legătură la Europol și autoritățile române competente, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Regulamentul Europol, în scopul prevenirii și combaterii unor forme de criminalitate care intră în sfera de competență a Europol sau a altor forme de criminalitate gravă, astfel cum sunt prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Datele și informațiile obținute prin accesarea informațiilor stocate de Europol sunt utilizate, respectând restricțiile impuse de Europol potrivit art. 19 alin. (3) din Regulamentul Europol, doar în scopul în care au fost accesate pentru prevenirea și combaterea unor forme de criminalitate care intră în sfera de competență a Europol sau a altor forme de criminalitate gravă, astfel cum sunt prevăzute la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 22 dispune că Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente pot utiliza infrastructura Europol pentru schimburi de informații bilaterale cu alte state membre, țări terțe și organizații internaționale, inclusiv cu privire la infracțiuni care nu sunt de competența Europol.

Schimburile de informații bilaterale prevăzute anterior se realizează potrivit legislației din domeniul cooperării polițienești și judiciare internaționale.

Ofițerii de legătură la Europol acordă asistență Unității Naționale Europol și autorităților române competente pentru realizarea schimburilor de informații prevăzute în primul paragraf al acestui articol.