Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat duminică seara că a redactat un proiect de ordonanță de urgență, pentru a da posibilitatea persoanelor condamnate de completuri „nelegal constituite” și care nu mai sunt în termen să poată depune contestații în anulare, anunță Agerpres.
Astfel, potrivit HotNews, Tudorel Toader a făcut luni dimineața noi precizări privind ordonanța de urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader a spus că, în cazul în care va fi emisă ordonanța de urgență pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.
„Trebuie să asigurăm accesul cetățeanului la un proces echitabil, care înseamnă ca și cel trimis în judecată să fie condamnat de către un judecător competent, pe de o parte, și de o instanță legal constituită, de cealaltă parte”, a argumentat ministrul justiției, conform Digi24.
Ministrul justiției a mai spus că se va întâlni luni cu premierul Viorica Dăncilă și se va decide „ceea ce este de făcut”, mai anunță Agerpres.
„Administrația Națională a Penitenciarelor a făcut o nouă evaluare și mâine o prezint doamnei prim-ministru și vom decide ceea ce este de făcut. Sigur, sunt mai multe variante. Nu vreau să vă dezamăgesc, dar nu pot să avansez eu varianta finală pe care o vom adopta. Vedem mâine și comunică doamna prim-ministru sau voi comunica eu. Important este să aflăm adevărul, așa cum este din practica judiciară, din procesul legislativ. Cunoscând adevărul, știm ce trebuie să facem. Sigur, este anormal să facem afirmații de genul: «noi exportăm experiență în prevenirea, combaterea criminalității, lupta cu fenomenul numit corupție», când vedem cu toții foarte bine, din păcate, cu totul altă realitate decât cea pe care o promovau autoritățile de resort. Vedem multe abuzuri. Că sunt de la DNA, că au fost de la Ploiești, că sunt de la Oradea, vedem ce spune Curtea Constituțională că sunt protocoalele nefirești, neconstituționale, vedem ce spune Curtea Constituțională că, din 2014 încoace, completele de 5 au fost constituite în contradicție cu legea și a declarat Curtea acel conflict. Noi, sigur, trebuie să facem ceva. Într-un stat de drept nu poți să-i zici românului: ai fost urmărit penal pe protocoale declarate neconstituționale, ai fost condamnat definitiv de complete nelegal constituite, procedură declarată neconstituțională, dar într-un stat de drept al anului 2019, într-o țară membră a UE, chiar dacă ți s-a încălcat dreptul la apărare, la un proces echitabil, la respectarea legii, rămâi condamnat, rămâi în pușcărie”, a mai afirmat Toader, citat de către sursa menționată anterior.
Potrivit unui comunicat din data de 14 ianuarie 2019, Administrația Națională a Penitenciarelor, în contextul recentelor abordări în spațiul public a efectelor determinate de punerea în aplicare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aduce la cunoștința opiniei publice următoarele precizări:
„Numărul liberărilor din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, în intervalul 2014-2018, raportat la dinamica complexă a efectivelor custodiate, se prezintă astfel:
Menționăm că punerea în libertate se dispune, de îndată, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus liberarea condiționată, precum și la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente, în situațiile anume prevăzute de lege, administrația așezământului de deținere îndeplinind obligațiile prevăzute de reglementările legale în materie.
Totodată, în ceea ce privește aplicarea instituției complementare a liberării condiționate, precizăm că aceasta presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții strict și limitativ prevăzute de lege, admiterea liberării condiționate implicând formarea convingerii instanței cu privire la însușirea de către persoana condamnată a unui complex de valori sociale necesare subzistenței în societate, în condiții de legalitate.
Din totalul celor 14.402 de persoane care au beneficiat de prevederile Legii nr. 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanțele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei.
De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii nr. 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu.
Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârșit fapte de natură penală în perioada postdetenție, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”.
Potrivit unui comunicat, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, și secretarul de stat, conf. univ. dr. Marieta Safta, au efectuat, în data de 7 iunie 2018, o vizită în raza Curții de Apel Timișoara, programul delegației Ministerului Justiției cuprinzând următoarele:
1. vizitarea Penitenciarului Timișoara;
În acest context, au fost vizitate mai multe spații aparținând penitenciarului, respectiv: sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită care urmează a fi dat în folosință, sectorul administrativ, sectorul de deținere – secția E 10 unde sunt cazați deținuți în regim deschis fără supraveghere și care sunt folosiți la muncă în exteriorul penitenciarului, clubul destinat activităților de reintegrare socială.
Cu această ocazie, conducerea Ministerului Justiției a purtat discuții cu următorii reprezentanți ai unității penitenciare: domnul comisar-șef de penitenciare Georgică Alexeev – director; domnul comisar-șef de penitenciare Liviu Marica – director adjunct siguranța deținerii și regim penitenciar; doamna comisar-șef de penitenciare Liliana Teodorovici – director adjunct economico-administrativ; domnul comisar-șef de penitenciare Viorel Nicolaescu – director adjunct educație și asistență psihosocială.
Astfel, directorul penitenciarului a prezentat unitatea și activitățile întreprinse în cadrul acesteia, abordându-se, în cadrul discuțiilor, aspecte privitoare la climatul și condițiile de lucru ale personalului de penitenciare, condițiile de detenție, metodele de rezolvare a problemelor cu care se confruntă sistemul penitenciar. Conducerea Ministerului Justiției a apreciat, în mod deosebit, diversitatea și multitudinea activităților de reintegrare socială desfășurate în cadrul Penitenciarului Timișoara, respectiv: uscarea fructelor, legumelor și a plantelor aromatice, creșterea animalelor, cultivarea legumelor și cerealelor, apicultură, precum și prestarea de servicii la diverse societăți comerciale. Astfel, aproximativ 200 de persoane private de libertate aflate în regim deschis părăsesc dimineață celulele penitenciarului și se îndreaptă spre locul de muncă, fără a fi însoțiți de vreun reprezentant al penitenciarului. Toate aceste activități au ca scop reintegrarea pe piața muncii a persoanelor private de libertate și prevenirea recidivei.
În același scop, conducerea Ministerului Justiției a expus posibilitatea întreprinderii unor măsuri legislative care vizează: valorificarea produselor sau bunurilor rezultate în cadrul activităților de reintegrare, inclusiv ca urmare a unor cursuri de calificare, în vederea finanțării altor activități sau cursuri de calificare; valorificarea produselor de către persoanele private de liberate în spații comerciale, contribuindu-se, astfel, la îmbunătățirea percepției societății asupra deținuților, la responsabilizarea deținuților și la exersarea unor abilități prosociale; posibilitatea ca munca prestată de deținuți pe timpul detenției să fie luată în considerare ca vechime în muncă; autogospodărirea persoanelor private de libertate prin punerea la dispoziție a unor spații unde aceștia să-și poată prepara singuri hrana, astfel încât să dobândească abilitățile necesare pentru a face față mai ușor nevoilor cu care se confruntă după liberare.
2. identificarea unor posibile locații în vederea amplasării centrelor regionale de arhivă;
În acest context, conducerea Ministerului Justiției a vizitat trei locații aparținând Penitenciarului Timișoara, respectiv: secția exterioară Buziaș, secția exterioară GAZ Timișoara și secția exterioară Tancodrom Buziaș.
Arhiva ce urmează a fi construită pe raza Curții de Apel Timișoara va deservi toate instanțele subordonate, tribunale și judecătorii din Timiș, Arad și Caraș-Severin. Necesitatea construirii unei astfel de arhive este dată de faptul că mare parte din documentele elaborate în cadrul acestor instituții trebuie păstrate timp de 90 de ani.
3. întrevederea cu prefectul județului Timiș, doamna Eva Georgeta ANDREAȘ;
În cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte privitoare la colaborarea autorităților locale cu Ministerul Justiției în vederea identificării unor soluții viabile pentru rezolvarea problemelor administrative ale sistemului judiciar.
4. susținerea unei conferințe de presă, la sediul prefecturii județului Timiș, în cadrul căreia ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a prezentat scopul și programul vizitei și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor privind diverse teme de interes, ca de exemplu: punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale privind existenta unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și președintele României, generat de refuzul președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, arhiva SIPA.
5. vizitarea Curții de Apel Timișoara și a Tribunalului Timiș.
În cadrul acestei vizite conducerea Ministerului Justiției a observat modul de desfășurare a unei ședințe de judecată la judecătorie și a avut întrevederi cu reprezentanții conducerii Curții de Apel Timișoara: doamna judecător Erica Nistor – președinte; doamna judecător Carmen Pușa Pârvulescu – vicepreședinte; doamna judecător Marian Bratiș – vicepreședinte, precum și cu doamna Adriana Stoicescu – președintele Tribunalului Timiș.
Discuțiile au purtat, în principal, asupra problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă instanțele din raza acestei Curți, infrastructurii și investițiilor în sediile de instanțe, precum și asupra modalităților de soluționare a problemelor întâmpinate. De asemenea, reprezentanții instanțelor au salutat inițiativa conducerii Ministerului Justiției privind realizarea centrelor de arhivă.
Activitățile din data de 7 iunie 2018 fac parte din planul de măsuri întreprinse de conducerea Ministerului Justiției în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă instituțiile vizate.
Potrivit unui comunicat din data de 10 aprilie 2018, în urma solicitării Ministrului Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor desfășoară o activitate de echilibrare a gradului de ocupare la nivelul locurilor de detenție aflate în subordine sa.
Astfel, în lunile februarie și martie 2018, au fost emise dispoziții de transfer individuale sau colective, între unitățile penitenciare, care au vizat mai mult de 2.000 de deținuți (~ 8,5% din numărul total al persoanelor custodiate).
Pavilionul de deținere Corp A, din cadrul Penitenciarului Iași, a fost supus expertizării tehnice pe parcursul anului 2008 și 2016, ambele încadrând clădirea în clasa de risc seismic II.
Încă din anul 2017, Penitenciarul Iași a intrat în procesul de elaborare a documentațiilor tehnice (etapele de inițiere și aprobare a notei conceptuale și temei de proiectare) necesare demarării investițiilor care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de detenție și a celor de muncă.
Totodată, în anul 2018, Penitenciarul Iași a fost inclus în Lista de investiții aprobată pentru continuarea procesului investițional preconizat (studiu de fezabilitate).
Pentru mai multe detalii, puteți consulta mai jos și opisul documentelor, astfel cum a fost publicat de către Ministerul de Justiție:
Obiectiv de investiții – Penitenciarul Iași – Sector nou de deținere
2. Solicitarea Penitenciarului Iași – aprobare Notă Conceptuală Sector nou de deținere – 29 august 2017;
Expertiza tehnică a Pavilionului de detenție din cadrul Penitenciarul Iași
Potrivit unui comunicat, în data de 27 martie 2018, în intervalul orar 13.30-15.30, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, și secretarul de stat, conf. univ. dr. Marieta Safta, au vizitat Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin.
Astfel, în debutul vizitei s-au purtat discuții cu conducerea penitenciarului, judecătorul de supraveghere a pedepselor privative de libertate și reprezentanții celor două organizații sindicale constituite la nivel de unitate.
În acest context, directorul penitenciarului, subcomisar de penitenciare Răzvan Vasile Lăpuște, a prezentat situația la nivelul instituției cu referire la capacitatea de cazare, încadrarea cu personal, buget alocat, venituri obținute din prestări servicii cu deținuții, planuri de investiții, aplicarea normelor privind recursul compensatoriu, realizări și neajunsuri la momentul actual.
Ministrul justiției a relatat pe scurt demersurile inițiate de Ministerul Justiției privind statutul personalului de penitenciare, dezvoltarea carierei lucrătorilor, crearea de noi locuri de deținere.
Conducerea penitenciarului a salutat sprijinul acordat prin toate demersurile întreprinse, amintind aici statul de funcții aprobat în luna martie 2018, alocațiile bugetare în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție și de muncă ale personalului.
Totodată, a fost vizitat sectorul administrativ din sediul unității, precum și spațiile din cadrul secției exterioare Vînjuleț, în cadrul celei din urmă persoanele private de libertate aflate în regim semideschis și deschis desfășurând activități lucrative în vederea dezvoltării de abilități pentru reintegrarea în societate.
Având în vedere arhitectura secției exterioare, raportat la utilitățile deja existente, s-a pus în discuție modernizarea acesteia, prin construirea de noi spații pentru deținuți și pentru personal, cu scopul de a facilita reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate, precum și de a realiza venituri proprii, în contextul aprobării Legii privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate.
Ministrul justiției a menționat faptul că va lua în discuție dezvoltarea/modernizarea secției exterioare Vînjuleț, având în vedere aprobarea Memorandumului privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar, în vederea creării condițiilor optime de detenție la standarde europene, precum și măsura nr. 20 din Programul de Guvernare 2017-2020 (Capitolul Justiție, secțiunea Drepturi fundamentale), care prevede: „Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit”.
Întâlnirea a reprezentat o parte componentă a dialogului constant pe care ministrul justiției îl poartă cu reprezentanții sistemului penitenciar în vederea soluționării eficiente a problemelor existente.
Potrivit unui comunicat, în ședința de Guvern din data de 21 martie 2018, a fost aprobat proiectul de Lege privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate.
În acest context, finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate acesteia se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
În ceea ce privește finanțarea penitenciarelor-spital, aceasta se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la finanțarea spitalelor publice din rețeaua ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.
Astfel, prin proiectul de lege se propune abrogarea Legii nr. 48/2012 privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate, în scopul detalierii tuturor surselor de venituri ale sistemului administrației penitenciare, pe tipuri de unități penitenciare.
Totodată, conform prevederilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, penitenciarele, penitenciarele pentru tineri, penitenciarele pentru femei, centrele educative, centrele de detenție, pot realiza venituri proprii din munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, în această categorie de venituri fiind incluse veniturile din prestări servicii cu persoanele private de libertate în interiorul sau exteriorul locului de deținere și veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie – precum produse vegetale, produse animaliere, produsele confecționate de persoanele private de libertate în cadrul activităților educative de tip ocupațional.
Unitățile pot arenda terenuri, încasa chirii, donații și sponsorizări, de asemenea pot obține venituri din activități de prestare servicii, în condițiile legii.
De asemenea, aceste venituri sunt încasate, în condițiile legii, de către Administrația Națională a Penitenciarelor sau de unitățile aflate în subordinea acesteia, după caz, în scopul finanțării parțiale sau totale a cheltuielilor curente și de capital.
Ministerul Justiției lucrează la un proiect de lege care prevede conferirea de despăgubiri, compensații materiale, pentru perioada cât un deținut a stat în condiții necorespunzătoare, a anunțat ministrul Tudorel Toader, potrivit Digi24.
„Avem măsuri de natură legislativă pe care trebuie să le propunem în aplicarea hotărârii-pilot (a CEDO – n.r.). (…) Legea nr. 169 a dat beneficiul celor șase zile considerate executate la 30 în condiții necorespunzătoare, dar unii deținuți au ieșit din penitenciar înainte de octombrie 2017. Au stat în condiții necorespunzătoare și nu au beneficiul celor șase zile. CEDO ne spune să găsim și pentru ei un remediu, prin care să le conferim despăgubiri, de data aceasta în bani. Prin urmare, la Ministerul Justiției se lucrează la un proiect de lege pentru conferirea de despăgubiri, compensații materiale, pentru perioada cât deținutul a stat în condiții necorespunzătoare, repet, dându-se o sumă pentru fiecare dintre zilele cât a stat în condiții necorespunzătoare”, a spus Tudorel Toader în cadrul audierii sale la Comisia pentru constituționalitate din Senat, citat de către sursa menționată anterior.
Totodată, în ședința acestei comisii a fost abordat stadiul măsurilor propuse de România, prin Ministerul Justiției, pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ca urmare a hotărârii-pilot a CEDO pe acest subiect.
Ministrul a adăugat că în cuprinsul proiectului se prevede că Administrația Națională a Penitenciarelor face o evidență a circuitului de plasare a condamnatului în închisoare, pentru a vedea cât timp a stat în condiții necorespunzătoare.
„Îi dai (bani – n.r.) numai pentru zilele cât a stat în condiții necorespunzătoare. Va fi o lege cu impact financiar, că până la urmă trebuie bani. Rezultă obligația din hotărârea CEDO, hotărârea-pilot, nu este o invenție românească, au aplicat-o și alții, spre exemplu, Ungaria, Italia și alte țări. Vom urma același drum pentru că, până la urmă, hotărârea CEDO este obligatorie, iar dacă nu am îndeplini cerințele, ne-am expune riscului unei condamnări de către CEDO cu o cheltuială, dar în același timp am rămâne cu problema nerezolvată în penitenciarele din România”, a mai spus Toader, anunță aceeași sursă.
Potrivit unui comunicat din data de 21 martie 2018, intitulat „Victimele infracțiunilor trebuie despăgubite, nu deținuții”, sindicaliștii din sistemul penitenciar îi transmit ministrului Justiției, Tudorel Toader, o listă de amendamente la proiectul la care acesta din urmă a anunțat că lucrează, privind despăgubirea deținuților.
Pentru mai multe detalii, redăm în continuare comunicatul integral al sindicaliștilor din sistemul penitenciar, astfel cum a fost publicat de către FSNAP:
„Ministrul Justiției a anunțat ieri, 20 martie 2018, că intenționează să propună un proiect prin care foștii deținuți, care au stat în condiții improprii în penitenciare în perioada iunie 2012 – octombrie 2017, să beneficieze de o despăgubire între 5-8 Euro pentru fiecare zi de detenție.
În acest context, îi propunem domnului Tudorel Toader următoarele amendamente:
1. Plata acestei despăgubiri să se facă pentru toți deținuții care au stat în condiții improprii, dacă scopul este acela de a repara o nedreptate. Cu siguranță că aceste condiții nu au fost improprii doar în perioada 2012-2017.
2. Plata acestei despăgubiri să se facă în mod egal pentru fiecare zi de serviciu în condiții improprii pentru angajații sistemului penitenciar. Dacă situația este atât de gravă, considerăm că toți cei care au trăit și lucrat în aceste condiții trebuie să fie despăgubiți.
3. Plata acestei despăgubiri să fie acordată și victimelor infracțiunilor în cuantum cel puțin egal cu cea a infractorului. Considerăm că dacă Statul Român își poate permite să premieze hoți, tâlhari, corupți, criminali, trebuie să poată plăti o despăgubire și victimelor sau familiilor acestora pentru suferințele îndurate.
Conform estimărilor noastre, la o durată medie a pedepsei executate de 4 ani, foștii deținuți ar urma să primească între 8.000 și 12.000 de Euro, conform cifrelor avansate de către ministrul justiției. Un premiu la care românul plătitor de impozite nu poate visa, deși dacă se aplică criteriile din Legea recursului compensatoriu în România, am constata că trăim cu toții într-o țară improprie.
Este adevărat, suma ar putea fi însă de aproximativ 5 ori mai mică, dacă despăgubirea s-ar raporta strict la zilele care ar fi putut fi considerate ca executate, dacă foștilor deținuți li s-ar fi aplicat recursul compensatoriu. Ceea ce, desigur, nu face această propunere a ministrului justiției mai puțin absurdă.
Precizăm că ministrul justiției denaturează adevărul pretinzând* că CEDO ne obligă la această măsură. O afirmație la fel de falsă, pe cât a fost cea îndelung vehiculată, referitoare la o pretinsă amendă de 80 de milioane de euro.
În realitate, CEDO ne obligă la măsuri care să modernizeze sistemul penitenciar și nu ne impune nici grațieri mascate, și nici premii pentru infractori.
***
* Conform Ministerului Justiției «prin hotărârea-pilot din 25 aprilie 2017, Curtea a solicitat statului român ca, în termen de șase luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, să furnizeze, în cooperare cu Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, un calendar exact pentru punerea în aplicare a măsurilor generale adecvate, apte să soluționeze problema supraaglomerării carcerale și a condițiilor inadecvate de detenție, în conformitate cu principiile Convenției, astfel cum sunt enunțate în hotărârea-pilot.
Curtea a decis, totodată, amânarea cauzelor similare care nu au fost încă comunicate Guvernului României, până la adoptarea măsurilor necesare pe plan național». Nicio dispoziție așadar referitoare la grațieri mascate și recompense pentru infractori.
(Sursa: Ministerul Justiției, Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, 18.01.2018)”
Potrivit unui comunicat, în data de 19 februarie 2018 a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, reuniunea interinstituțională cu delegația Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), în urma vizitei forului internațional în România, în perioada 7-19 februarie 2018.
Reuniunea a fost coordonată de ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, cu participarea următorilor reprezentanți ai Ministerului Justiției: doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, domnul Claudiu Tudor, consilier juridic, Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului și doamna Carmen Georgescu, consilier juridic, Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului. De asemenea, la reuniune au luat parte reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne: domnul Daniel Robert Marin, secretar de stat, domnul Gabriel Crăciun, director general adjunct, Direcția Generală Juridică, domnul Claudiu Iaru, șef serviciu, Serviciul Coordonare a Centrului de Reținere și Arest Preventiv, doamna Alina Panait, doctor, Șef Serviciul Sănătate Publică, Autorizări și Coordonare Sanitară Crap, Direcția Medicală, doamna Raluca Erdinc, expert, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale; Ministerului Sănătății: domnul Costin Iliuță, director general, Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică; Administrației Naționale a Penitenciarelor: domnul Marian Dobrică, director general, domnul Cristian Pleșa, director general adjunct, doamna Ioana Morar, director general adjunct, domnul Răzvan Coțofană, director, Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, doamna Laurenția Ștefan, director, Direcția Medicală; Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: domnul Cătălin Popescu, procuror; Avocatului Poporului: doamna Magda Constanța Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului și doamna Nicoleta Constantinescu, expert.
Delegația CPT a fost compusă din următoarele persoane: doamna Therese Rytter – membru CPT, șeful delegației, domnul Regis Bergonzi – membru CPT, domnul Joan Cabeza– membru CPT, Philippe Mary – membru CPT, domnul Hans Wolff– membru CPT, domnul Hugh Chetwynd – Șef de Diviziei CPT, domnul Loda Christian – membru al Secretariatului CPT, domnul Gonnella Patrizio – expert, doamna Pickering Rachael – expert.
Întâlnirea dintre reprezentanții autorităților române și membrii delegației CPT a avut ca obiectiv prezentarea principalelor aspecte ce vor fi incluse în cadrul raportului preliminar, ca urmare a vizitei efectuate în România.
Astfel, au fost puse în discuție aspecte legate de activitatea penitenciarelor și a centrelor de reținere și arest preventiv din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, precum și de investigațiile organelor judiciare cu privire la posibile fapte de rele tratamente aplicate de organele autorității de stat persoanelor private de libertate. În perioada mai sus-menționată, delegația CPT a vizitat 5 penitenciare și 10 centre de reținere și arest preventiv.
Delegația CPT a prezentat aspectele pozitive constatate în urma vizitei, respectiv buna colaborare cu autoritățile române, progresele privind implementarea recomandărilor din rapoartele anterioare, măsurile întreprinse pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, precum și deficiențele și problemele constatate, toate acestea urmând a fi detaliate în cadrul raportului final.
Potrivit unui comunicat, în data de 9 februarie 2018, a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, întrevederea dintre ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, și reprezentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.
Astfel, în cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte referitoare la finalizarea statutului funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, stabilirea standardelor necesare desfășurării activității, acoperirea deficitului de personal, precum și încheierea acordului colectiv.
Totodată, întrevederea de astăzi reprezintă o parte componentă a dialogului pe care Ministerul Justiției îl poartă cu reprezentanții sistemului penitenciar în vederea identificării modalităților de soluționare a problemelor existente.
Reprezentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor anunță că vineri vor merge la Ministerul Justiției cu o listă de revendicări pentru Tudorel Toader, solicitând rezolvarea urgentă a problemelor legate de condițiile de lucru improprii, de deficitul de personal și de plata orelor suplimentare nerecuperate. Sindicaliștii spun că nu se așteaptă la minuni, dar, dacă ministrul Justititiei refuză în continuare dialogul, angajații din penitenciare vor relua protestele începând de vineri, anunță News.ro.
„Având în vedere că ministrul justiției refuză dialogul, iar problemele din penitenciare continuă să rămână nerezolvate, vineri, 9 februarie 2018, la ora 10.00, vom fi prezenți la sediul Ministerului Justiției cu o listă de revendicări pentru ministrul Tudorel Toader”, anunță Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, conform Digi24.
Sindicaliștii afirmă că, în pofida promisiunilor, condițiile de lucru din penitenciare rămân la fel de improprii pe cât sunt cele de detenție, motiv pentru care cere un plan de măsuri de îmbunătățire a acestora și un buget care să asigure implementarea acestuia. Sindicaliștii mai susțin că, deși deficitul de personal este de aproape 40%, ministrul Justiției „ține la sertar” din octombrie 2017 Memorandumul privind scoaterea la concurs a funcțiilor vacante și cer deblocarea concursurilor și finanțarea posturilor vacante, după cum menționează aceeași sursă.
„Urmare a scandalului provocat de existanta celor peste 1 milion de ore suplimentare nerecuperate în ultimii 2 ani, ministrul Justiției a promis în decembrie 2017 că va promova un proiect de act normativ prin care datoria Guvernului față de personalul din penitenciare să fie plătită, urmând că, pe viitor, aceste ore suplimentare să fie plătite la timp. Cerem, deci, finalizarea și transmiterea acestui proiect de act normativ spre aprobare, munca forțată fiind interzisă prin Constituție. Pe agenda de lucru vom include și propuneri referitoare la statutul polițiștilor de penitenciare, eliminarea discriminărilor și disfuncționalităților din legislația salarizării și pensionării, dar și soluții pentru deblocarea negocierilor colective, aflate la acest moment într-un impas care poate duce la un conflict de muncă”, mai arată sindicatele din penitenciare, într-un comunicat de presă transmis miercuri dimineață, preluat și de către News.ro.
De asemenea, sindicaliștii afirmă că nu se așteaptă la minuni dar, în situația în care ministrul Justititiei refuză în continuare dialogul, începând de vineri personalul din penitenciare va relua protestele – manifestații publice la sediul penitenciarelor, acțiuni în justiție și refuzul de a face ore suplimentare, până la blocarea activității penitenciarelor.
Potrivit unui comunicat din data de 29 ianuarie 2018, având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la incidența recidivei în rândul populației carcerale din sistemul penitenciar românesc, Administrația Națională a Penitenciarelor face următoarele precizări:
– ponderea deținuților recidiviști în populația penitenciară generală înregistrează un trend descendent, în anul 2017 înregistrându-se un procent de 38,37% deținuți recidiviști, comparativ cu anul 2012 când ponderea deținuților recidiviști era de 45,78%;
– în perioada 19 octombrie 2017 – 26 ianuarie 2018, din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost puse în libertate, ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, prin acordarea beneficiilor compensatorii prevăzute de Legea nr. 169/2017, 1.031 de persoane, fiind admisă, de către instanțele de judecată competente, liberarea condiționată pentru 3427 de persoane;
– din totalul celor 4.458 de persoane care au beneficiat de măsurile compensatorii prevăzute de Legea nr. 169/2017, au recidivat 42 de persoane, ponderea recidiviștilor situându-se sub pragul de 1%.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a reacționat pe pagina sa de Facebook, după ce premierul Danemarcei a cerut accelerarea procedurilor de extrădare a infractorilor străini și un sistem mai dur pentru sancționarea țărilor care nu respectă standardele în domeniul drepturilor omului, informează Evz.
Totodată, ministrul justiției a reamintit că instanța supremă din Danemarca a decis – în 2017 – că patru cetățeni români, acuzați de trafic de persoane, nu pot fi extrădați deoarece condițiile din penitenciarele din România le-ar încălca drepturile, după cum menționează și Agerpres.
„Citesc faptul că Lars Lokke Rasmussen, premierul Danemarcei, a cerut astăzi, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, accelerarea procedurilor pentru extrădarea infractorilor străini și un sistem mai dur pentru sancționarea țărilor care nu respectă standardele în domeniul drepturilor omului.
Reamintesc că instanța supremă din Danemarca a decis în 2017 că patru cetățeni români, acuzați de trafic de persoane, nu pot fi extrădați deoarece condițiile din penitenciarele din România le-ar încălca drepturile. În 2017 am avut trei întrevederi cu ministrul justiției din Danemarca, două întrevederi cu ambasadorul Danemarcei la București, iar două delegații parlamentare din Danemarca au vizitat România, pe aceeași temă!
De fiecare dată am convenit asupra faptului că le vom oferi garanții scrise pentru detenția în condiții corespunzătoare, urmând să ne adreseze o solicitare scrisă în acest sens!
Mă întreb oare de ce autoritățile din Danemarca preferă atitudinile critice la adresa României, în loc sa ne adreseze solicitarea în scris, astfel cum am tot convenit?
Mâine la Sofia, în cadrul Consiliului JAI, îi voi adresa aceeași întrebare, ministrului justiției din Danemarca”, a scris ministrul justiției pe pagina sa de socializare, declarație preluată de către Evz.
Instanțele naționale ar trebui să poată expulza infractori străini mai ușor, a declarat, miercuri, la Consiliul Europei, premierul danez Lars Lokke Rasmussen, precizând că este necesar și un sistem mai sever cu statele care nu își îndeplinesc obligațiile în ceea ce privește drepturile omului, anunță Digi24.
Rasmussen a făcut aceste afirmații în contextul în care Curtea Supremă din Danemarca a decis, anul trecut, că patru români acuzați de trafic de ființe umane nu pot fi extrădați deoarece condițiile din penitenciarele din România contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului.
„Nu este corect ca țări cum este Danemarca să ajungă să găzduiască infractorii străini, din cauza condițiilor proaste din penitenciarele din țările lor. Avem nevoie de un sistem care să fie mai sever cu statele care nu își îndeplinesc obligațiile în privința drepturilor omului. De asemenea, este necesar un sistem care să nu interfereze prea mult în țările care tratează cu seriozitate drepturile omului”, a spus Rasmussen în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, conform News.ro.
Potrivit Digi24, Rasmussen a precizat că în aprilie Danemarca va găzdui o conferință sub egida Consiliului Europei, în care se va discuta reforma sistemului Convenției Europene pentru drepturile omului.
Peste 8.000 de noi locuri de cazare pentru deținuți ar urma să fie construite în următorii șase ani, iar alte peste 1.300 de locuri de cazare din penitenciare să fie modernizate, conform Calendarului de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție care a fost aprobat miercuri de Guvern. Autoritățile indică trei surse de finanțare pentru realizarea acestor investiții, respectiv Mecanismului Financiar Norvegian, bugetul de stat și un împrumut, informează News.ro.
Măsura este prevăzută în Calendarul pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale, deși în ultimii ani deficitul privind numărul locurilor de cazare s-a diminuat constant, de la 18.000, necesar constatat în 2012, la 4.300, necesar estimat în 2017, iar acest deficit a scăzut și în ultima perioadă, după ce a fost aplicată legea privind recursul compensatoriu, spune Ministerul Justiției (MJ).
„Deși deficitul de locuri de cazare a înregistrat un trend descendent și pe fondul aplicării Legii nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/2013, prin care s-a instituit un mecanism compensatoriu pentru acordarea unui beneficiu, însemnând 6 zile considerate ca fiind executate pentru un număr de 30 de zile de custodie în spații de detenție necorespunzătoare, actualul plan de măsuri prevede extinderea capacității de cazare cu un număr de 8.095 locuri noi de cazare”, se arată în documentul citat, anunță aceeași sursă.
Același document prevede modernizarea a 1.351 locuri de cazare, iar investițiile în penitenciare vor fi realizate din trei surse. Astfel, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian – 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300 euro și 100 locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 940.000 euro.
A doua sursă de finanțare este bugetul de stat, din care să fie realizate 4.795 de locuri noi de cazare și modernizate 1.251 locuri de cazare, în valoare estimată de 75.297.550 euro. În bugetul de stat pentru anul 2018 au fost deja alocate fonduri pentru demararea lucrărilor de investiții în vederea creării a 5.110 locuri, în perioada 2019-2023, mai spune MJ.
A treia sursă de finanțare indicată în document o reprezintă un împrumut de la o instituție financiară internațională, conform proiectului aprobat de către Guvernul României, la 5 decembrie 2017, împrumut din care ar urma să fie construite două noi penitenciare, la Berceni și Unguriu, și unde ar urma să existe 1.900 de locuri noi de cazare.
Anul acesta, ar urma să fie realizate 316 locuri noi de cazare, iar alte 500 de locuri de cazare să fie modernizate. „Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Giurgiu (30), Găești (96), Deva (70), Codlea (80), Târgu Jiu (40), iar cele modernizate la Deva (500)”, arată sursa citată.
Conform aceluiași calendar, până în anul 2020 vor mai fi realizate 44 de noi locuri de cazare, până în 2021 vor fi realizate 508 locuri noi de cazare și modernizate 85 de locuri.
Cele mai multe locuri de cazare sunt prevăzute să fie construite în a doua jumătate a calendarului. Astfel, în etapa a patra a proiectului, în anul 2022, sunt prevăzute pentru construire 3.997 locuri noi de cazare și pentru modernizare 666 de locuri. Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Aiud (200), Baia-Mare (420), Botoșani (400), Deva (250), Mioveni (120), Galați (186), Gherla (300), Găești (96), Pelendava (325), Ploiești – Secțiile exterioare Movila Vulpii (150), Tg. Mureș (210), Vaslui (210), Ploiești-Târgsorul Nou (90), Centrul Educativ Tg. Ocna (65), Spital Tg. Ocna (75) și modernizate Constanța-Poarta Albă (486), Mioveni (180) și Penitenciarul Unguriu (900). Etapa a cincea prevede că în anul 2023 vir fi realizate 2730 locuri noi de cazare care vor fi date în folosință la penitenciarele: Bistrița (600), Mioveni (190), Iași (600), Constanța-Poarta Albă (300), Timișoara – Secția exterioară Buziaș (300), Ploiești Târgșorul Nou (240) și Penitenciarul P47-Berceni (500). În ultima etapă, prevăzută pentru anul 2024 ar urma să fie date în folosință 500 de locuri noi de cazare la Penitenciarul P47-Berceni.
Conform Ministerului Justiției, nu există deficit pentru regimul de executare a pedepsei în condiții de maximă siguranță și nici pentru regimul de executare deschis. În schimb, se înregistrează un deficit de 1.087 de locuri de cazare la regimul de executare închis, iar cel mai însemnat deficit se constată în cazul regimului de executare semideschis, unde sunt incluși 8.361 de deținuți. Capacitatea de cazare pentru această categorie de persoane private de libertate este de 5.348 locuri la 4 mp/deținut, respectiv 7.155 locuri la 3 mp/deținut, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției.
Potrivit unui comunicat din data de 12 ianuarie 2018, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, au vizitat Penitenciarul Focșani.
În cadrul vizitei s-au purtat discuții cu reprezentanții conducerii Penitenciarul Focșani, abordându-se aspecte privitoare la condițiile de detenție, activitatea de reintegare socială, climatul și condițiile de lucru ale personalului de penitenciare, precum și la metodele de rezolvare a problemelor cu care se confruntă sistemul penitenciar.
Această întâlnire a reprezentat o parte componentă a dialogului constant pe care ministrul justiției îl poartă cu reprezentanții sistemului penitenciar în vederea soluționării eficiente a problemelor existente.
Potrivit RomâniaTv.net, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi, citând o adresă de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), că din 19 octombrie și până în 15 noiembrie au ieșit din închisori, ca urmare a intrării în vigoare a legii recursului compensatoriu, 674 de deținuți.
În consecință, ministrul justiției a scris pe pagina personală de Facebook: „Cu adresa nr. 61186/16.XI.2017, ANP ne comunică următoarele: În perioada 19.10.2017 – 15.11.2017, ca urmare a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru cazarea în condiții necorespunzătoare, din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen un număr de 674 de persoane”.
Cu această ocazie, Administrația precizează că va furniza date privind eliberările la termen la începutul fiecărei săptămâni, precizează Mediafax.
Comunicatul Administrației Naționale a Penitenciarelor vine după ce Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că numărul real al deținuților eliberați în urma aplicării recursului compensatoriu este de 1.200, după cum citează și DcNews.
„Conform site-ului ANP, sunt peste 1.200 de deținuti care au beneficiat de recursul compensatoriu, cifra prezentată de ministrul Justiției în ceea ce privește numărul deținuților aflați în penitenciare (25.093) fiind eronată. În realitate, azi – după actualizare – numărul deținuților aflați în penitenciare este de 24.366. Toți deținuții beneficiază, indiferent de pedeapsă și de tipul infracțiunii, de aplicarea legii recursului compensatoriu. Celor 674 de deținuți liberați pentru că le-a expirat pedeapsa li se adaugă alți peste 600 care au beneficiat de scăderea a 6 zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții improprii și intră astfel mai devreme în Comisiile de eliberare condiționată. Sunt, deci, peste 1.200 de deținuți care au beneficiat în plus până azi de prevederile legii recursului compensatoriu – fie eliberați la termen, fie condiționat, iar ministrul Justiției dezinformează intenționat opinia publică în legătură cu numărul hoților, violatorilor, tâlharilor, corupților și criminalilor care au beneficiat”, spun sindicaliștii într-un comunicat, potrivit Agerpres.
De asemenea, Cotidianul menționează și faptul că, anterior, sindicaliștii au afirmat într-un comunicat: „După ce șeful penitenciarelor recunoaștea că sunt extrem de multe erori la punerea în libertate pe baza Legii recursului compensatoriu, ministrul Justiției dezinformează Parlamentul afirmând că, în prima lună de aplicare, au fost puși în libertate în plus un număr de 650 de detinuți, avansând cifra de 25.093 deținuți rămași în penitenciare. În realitate – conform site-ului ANP – în penitenciare sunt 24.464 deținuți. În concluzie, conform statisticii oficiale a ANP, de la punerea în aplicare a legii recursului compensatoriu au fost liberați în plus peste 1.200 de deținuți (aproape dublu față de cât a anunțat ministrul), urmând ca numărul celor liberați în plus să depășească în primul an de aplicare cifra de 8.000, conform estimărilor noastre”.
Totodată, după cum menționează și HotNews.ro, ministrul justiției a mai declarat în cursul zile de joi: „Cei de la sindicat v-au dat o informație absolut eronată și îmi place să cred că intenționat au făcut așa”. (…) În 7 noiembrie am avut un document oficial de la Administrația Națională a Penitenciarelor care arăta că au fost eliberați în baza acestei legi 650 de deținuți. Dar aici sunt inluși și cei 529 elieberați în prima zi de aplicare a legii și nu cumva să nu îi adunați pe ăia din prima zi cu 650, că sigur vă dă mai mult. Astăzi am cerut directorului ANP o situație”, a declarat Tudorel Toader, conform News.ro.
Potrivit Agerpres, ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, că Administrația Națională a Penitenciarelor a procedat corect când a pus în libertate deținuții care intrau sub incidența legii recursului compensatoriu, menționând că ținerea unei persoane în spatele gratiilor, după ce a dispărut temeiul juridic al privării de libertate, este considerată lipsire de libertate în mod ilegal.
„Legea a intrat efectiv în vigoare și oricare dintre noi — că este ministrul justiției sau altceva, director de ANP — în ziua în care legea intră în vigoare trebuie să o pună de îndată în aplicare. Nu ai niciun temei juridic să reții pe cineva o oră, darămite o zi sau mai mult peste durata pedepsei efectuate din cele 30 de zile plus cele 6 considerate efectuate”, a precizat Tudorel Toader în plenul Camerei Deputaților, la „Ora Guvernului”.
Potrivit acestuia, ANP trebuia să dea drumul deținuților după ce legea a intrat în vigoare.
„Vă spun în deplină cunoștință de cauză (…) că, dacă după ce s-a îndeplinit durata pedepsei, ții un deținut în penitenciar încă o zi, încă o oră, din momentul în care a dispărut temeiul juridic al privării de libertate, se numește lipsire de libertate în mod ilegal. Prin urmare, Administrația Penitenciarelor a procedat corect: când s-a împlinit durata efectivă, integrală a pedepsei executate sau considerată executată din beneficiu, trebuia să le dea drumul și le-a dat drumul pe cale administrativă, fără intervenția judecătorului”, a explicat Tudorel Toader.
El a menționat că deținuții din penitenciare sunt oameni care au nevoie de condiții la standarde europene și că Legea nr. 169 a recursului compensatoriu a fost adoptată înainte de mandatul său de ministru.
„Proiectul Legii nr. 169 a venit de undeva de anul trecut, inițiat de ministrul Justiției de la vremea respectivă, a plecat de la Ministerul Justiției cu ideea de a fi considerate 3 zile câștigate pentru beneficiul liberării condiționate. (…) Parlamentul din 3 zile a făcut 6 zile considerate executate la 30 executate în condiții necorespunzătoare. Legea nu a fost adoptată la Ministerul Justiției, a fost adoptată de Parlament”, a mai spus ministrul Justiției.
Toader a arătat că în penitenciare sunt 25.093 de deținuți, fiind cu 5.972 de deținuți peste capacitatea de cazare la standardul de 4 metri pe deținut. „Ca urmare a aplicării Legii nr. 169 au ieșit în prima zi 529, iar până astăzi 650 de deținuți”, a adăugat Tudorel Toader.
El a mai afirmat faptul că „problema penitenciarelor nu este de ieri, de alaltăieri, este o problemă istorică — pe de o parte, o problemă sistemică — pe de altă parte”.
Tudorel Toader a menționat că are în vedere două categorii mari de probleme de rezolvat — și anume modernizarea și construirea de penitenciare noi, dar și modificarea părții generale a Codului penal pentru a consacra supravegherea cu brățara electronică.
„Supravegherea electronică poate fi o modalitate de executare integrală a pedepsei, dar în același timp poate fi și modalitate de eliberare a părții finale a executării unei pedepse”, a subliniat Toader.
Acesta a menționat că intenționează construirea a două penitenciare noi, menționând în acest sens penitenciarul din Berceni, care se află în faza de studiu de fezabilitate. Tudorel Toader a adăugat că dorește și construirea unui penitenciar la Caracal, dar nu a primit avizul favorabil din partea Statului Major al Armatei, având în vedere că locația ar fi fost în vecinătatea bazei de la Deveselu.
El a mai spus că sunt 25.093 de deținuți în penitenciare și doar 13.000 de funcționari cu statut special. „Dânșii spun că este prea puțin 13.000. Am demarat o procedură de adoptare a unei hotărâri de Guvern în care să suplimentăm la ANP schema de personal cu încă 1.000”, a susținut Toader.
Potrivit unui comunicat, Ministerul Justiției a anunțat faptul că domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, și secretarul de stat, doamna conf. univ. dr. Marieta SAFTA, au avut în data de 7 noiembrie 2017, la Bruxelles, o întâlnire bilaterală cu Comisarul pentru Justiție, consumatori și egalitate de gen, doamna Věra JOUROVÁ.
Totodată, ministrul justiției a prezentat în detaliu măsurile legislative și nelegislative care au fost luate sau care urmează să fie luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție din penitenciare: legea privind recursul compensatoriu, executarea pedepselor sub supraveghere cu brățară electronică, renovarea spațiilor de detenție existente și construirea de noi penitenciare, elaborarea și prezentarea în cursul lunii noiembrie a unei foi de parcurs pentru conformarea cu Decizia pilot a CEDO.
Ministrul justiției a prezentat, de asemenea, stadiul procedurii interne și evoluțiile în ceea ce privește modificarea legilor justiției: Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor; Legea 304/2004, privind organizarea judiciară; Legea 317/2004, privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit unui comunicat din data de 1 noiembrie 2017, în Ședința de Guvern din această dată, Guvernul a anunțat că Ministerul Justiției va prelua în administrare două imobile (compuse din construcții, amenajări la terenuri și suprafețe de teren), aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, pentru a le transforma în spații de cazare pentru persoanele private de libertate, potrivit unei hotărâri adoptate de către Guvern.
Astfel, cele două imobile sunt acum dezafectate ca urmare a procesului de reorganizare și restructurare a Armatei Române și se află în comunele Măgura și Unguriu, din județul Buzău. Ministerul Apărării Naționale este de acord cu transmiterea acestora din administrarea sa în cea a Ministerului Justiției pentru Administrația Națională a Penitenciarelor.
De asemenea, Guvernul menționează faptul că spațiile de cazare pentru persoanele private de libertate vor fi realizate efectiv în cadrul unui imobil, deoarece în al doilea imobil sunt amplasate elementele care constituie sursa de alimentare cu apă a primului imobil.
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, în data de 26 octombrie 2017, la sosirea la CSM, că, înainte de a vorbi despre situația infracționalității ca urmare a aplicării Legii recursului compensatoriu, ar dori să vadă studiile de impact făcute de autorități pe această temă – precizează News.ro.
„Ministerul Public a avertizat încă de la începutul anului că toate modificările legislative trebuie făcute pe bază unui studiu de impact. Se confirmă încă o dată nevoia unui studiu de impact pentru fiecare modificare legislativă. Am vrea să știm și noi ce studii s-au făcut pentru a putea comenta rezultatele”, a declarat domnul Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – menționează și Mediafax.
Întrebat dacă aceasta a fost o măsură precipitată, domnul Lazăr a precizat că nu poate susține acest lucru: „Ori de câte ori ne gândim să modificăm o legislație, ori de câte ori ne gândim să schimbăm mai ales legile Justiției, este necesar să avem un dialog sincer cu profesioniștii domeniului, cu magistrații. Nimănui nu folosește o justiție care să fie suspectată de control și cu toții avem nevoie de o justiție independentă, o justiție care să aibă încrederea oamenilor, inclusiv a celor care lucrează în acest domeniu” – citează Agerpres.
Cu aceeași ocazie, domnul Augustin Lazăr mai a declarat și faptul că nu este nevoie de introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu, Ministerul Public făcând studii „foarte serioase” în acest sens – informează și Digi24.
„Eu cred că nu ar trebui să mai repetăm. Ministerul Public este o instituție serioasă care a făcut studii foarte serioase. În această problemă, și punctul nostru de vedere este bine cunoscut, nu e nevoie de niciun prag”, a spus domnul Lazăr, răspunzând unei întrebări la sosirea la sediul CSM.
Potrivit unui comunicat la CSM din data de 25 octombrie 2017, Consiliul a făcut o serie de precizări cu privire la avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra proiectului Legii nr.169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Astfel, se arată faptul că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 1533/29.11.2016 prin care a avizat favorabil cu observații proiectul de lege.
Conform comunicatului, în cuprinsul observațiilor care au însoțit acest aviz consultativ Plenul Consiliului a apreciat că: „de principiu, măsura compensatorie propusă de art. 1 pct. 2 din proiectul de lege, nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate”.
În opinia Plenului „compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă, devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzuătior”.
De asemenea, se menționează că observația Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind modul cum trebuie reglementate și înțelese cele 3 zile acordate compensatoriu a fost formulată cu titlu de recomandare de principiu, prin raportare la scopul concret vizat de legiuitor la acel moment, simpla luare în considerare a celor 3 zile doar la determinarea fracției ce conferă vocație la liberarea condiționată, nefiind de natură a atinge finalitatea urmărită de inițiator.
Studiile de impact ale unui act normativ trebuie realizate de către inițiatorul legii, ele fundamentând necesitatea sau oportunitatea declanșării procedurii de adoptare a actului normativ respectiv, mai arată CSM.
Modificările aduse proiectului de lege au intervenit în procedura de legiferare ce s-a derulat în Parlament ulterior avizului acordat de CSM, fiind expresia atributului exclusiv de legiferare al puterii legiuitoare.
În finalul comunicatului, CSM notează faptul că avizul emis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost unul consultativ, exprimat exclusiv pe marginea textelor de lege modificatoare înaintate de către inițiator spre analiză și avizare, astfel că efectele concrete generate de Legea nr. 169/2017 nu pot fi raportate la avizul consultativ emis de Consiliul Superior al Magistraturii în faza de proiect.
În data de 24 octombrie 2017, Sindicatul Consilierilor de Probațiune i-a adresat un răspuns ministrului justiției, în raport cu declarațiilor acestuia mai jos redate, arătând că nu toți deținuți eliberați în baza legii recursului compensatoriu sunt supravegheați de serviciile de probațiune – informează News.ro.
Astfel, Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) susține că afirmațiile ministrului potrivit cărora deținuții care urmează să fie propuși pentru eliberare condiționată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu ar urma să fie supravegheați de către personalul serviciilor de probațiune nu sunt în concordanță cu atribuțiile consilierilor de probațiune. În acest context, SNCSP afirmă că declarațiile în cauză reprezintă o dezinformare – conform Agerpres.
„Aceste afirmații nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probațiune au atribuții de supraveghere numai față de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare (vezi art. 101 din Codul Penal). Printre cei peste 3000 de deținuți care urmează să se prezinte în fața comisiilor de liberare condiționată din cadrul penitenciarelor în următoarele zile se numără atât persoane condamnate în baza vechiului Cod Penal (din 1969), precum și persoane condamnate în baza noului Cod Penal care mai au de executat mai puțin de doi ani din pedeapsa pronunțată de instanță, iar față de aceste persoane, serviciile de probațiune nu au niciun fel de atribuții, de supraveghere sau de altă natură” – se precizează în comunicatul Sindicatului Consilierilor de Probațiune, după cum citează și Mediafax.
De asemenea, SNCSP a menționat că până în prezent Ministerul Justiției nu a transmis către serviciile de probațiune niciun fel de informații privind impactul acestei legi asupra activității consilierilor de probațiune.
Textul integral al comunicatului este redat tot de către Mediafax.
În data de 23 octombrie 2017, ministrul justiției a declarat că speră ca, în urma aplicării legii recursului compensatoriu, „să nu existe o dinamică crescândă a ratei criminalității”, afirmând totodată că direcțiile de Probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberați – potrivit Agerpres.
La această dată, domnul Tudorel Toader s-a aflat la Iași pentru a lua parte la a XIX-a ediție a colocviilor juridice ale Băncii Naționale a României, eveniment organizat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Cu această ocazie, ministrul a precizat că înainte de intrarea în vigoare a noii legi, a invitat la Ministerul Justiției toți șefii Direcțiilor de Probațiune pentru a discuta despre dificultățile pe care le întâmpină în activitatea lor, precum și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea activității și a oferit presei următoarele declarații: „Cu siguranță, în fața acestor eliberări fac o prioritizare a măsurilor pe care trebuie să le ia, prioritizare în care intră și aducerea sub supraveghere imediată a celor care au ieșit sau ies din penitenciar pe baza recursului compensatoriu”.
De asemenea, ministrul a subliniat, încă o dată, faptul că studiul de impact se face în momentul în care se elaborează legea și nu în faza de aplicare a acesteia, menționând totodată că, inițial, proiectul prevedea trei zile beneficiu pentru liberare condiționată și nu șase cât este în prezent: „Până la urmă, legea a avut un parcurs și eu am încercat să îl subliniez. Inițiativa vine de undeva din 2016. În noiembrie 2016, Ministerul Justiției s-a adresat CSM, CSM dădea un aviz. Urmare a avizului CSM, modificarea din Parlament, din trei zile beneficiu la 30 de zile pentru calcularea liberării condiționate s-au transformat în șase zile la 30 de zile. Șase zile considerate ca fiind executate efectiv, condiții în care, sigur, ultima perioadă a fost compensată, fapt care a determinat punerea în libertate a 529 de deținuți în prima zi, iar alții 3.349 au vocație la liberare condiționată. Dar vocație nu înseamnă și faptul că vor ieși. Vocație înseamnă că se duc în comisie, se duc la instanță, că se va evalua, se va aprecia, și judecătorul va decide dacă cui și când îi dă drumul liberat condiționat”.
Totodată, ministrul a precizat că, cei care au cauzele pe rol la CEDO și care au părăsit penitenciarul, executând pedepsele în condiții necorespunzătoare, au dreptul la despăgubiri: „Pentru fosta detenție în condiții necorespunzătoare, Curtea Europeană a unit cauzele, a suspendat, a dat hotărârea pilot, așteaptă de la noi foaia de parcurs, pe care o vom prezenta în într-un timp scurt, și veți vedea care măsuri au fost compensatorii. Cei care au cauzele pe rol, care au părăsit penitenciarul, care au executat pedeapsa în condiții necorespunzătoare au dreptul la despăgubiri. Chiar dacă vrem sau nu, așa spune decizia pilot și Curtea Europeană, iar noi trebuie să o respectăm. Dacă nu, se numește că nu ne îndeplinim obligația. Obligația e obligație, se execută și nu se discută”, mai informează Agerpres.
În același sens, într-o postare publicată pe pagina sa Facebook, domnul Toader a făcut trimitere la declarațiile fostului ministru, doamna Raluca Prună, despre un proiect privind cele trei zile de libertate care ar putea fi acordate condamnaților pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare – notează și Digi24.
„A se vedea – în noiembrie 2016!”, a scris domnul Tudorel Toader, în data de 23 octombrie 2017, pe Facebook – după cum arată și News.ro.
Potrivit declarațiilor fostului ministru, doamna Raluca Prună, a vorbit despre reducerea cu 10% a pedepselor, drept compensație pentru condițiile improprii de detenție: „Statul are o obligație” – potrivit Adevarul.
La sediul CSM, la acea dată, doamna Raluca Prună menționa: „Eu am explicat că, cel puțin din 2012, de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o decizie cvasi pilot în cauza Iacob-Stanciu, România este în situația în care trebuia să adopte niște măsuri. Avem exemplele unor alte state, parte la convenție, care sunt și state membre, Italia, Ungaria, Bulgaria, care au adoptat măsuri de recurs compensatoriu bănesc, însă numai după pronunțarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei decizii pilot. Noi suntem înainte de decizia pilot și trebuie să recunoaștem că avem condiții precare în penitenciare și am creat acest cadru, un tip de recurs care nu e bănesc, dar poate fi evaluat în bani, în fond, la fiecare 30 de zile primești trei zile câștig. E un tip de compensare pe care persoana deținută în condiții precare o poate primi. Societatea trebuie să înțeleagă că toți cei care trec printr-un penitenciar și își execută o pedeapsă sunt persoane care au greșit, dar scopul fundamental al pedepsei este îndreptarea și reîntoarcerea în societate. Sper că în acest an în care am tot vorbit despre condiții precare și despre sistemul penitenciar din România, sper ca societatea să devină mai tolerantă și să înțeleagă că aceștia sunt semenii noștri și statul român are față de ei o obligație. Plus de asta, statul român mai are obligația, care este cuprinsă într-o strategie care premerge mandatului meu, de reintegrare socială a acestor persoane. Sper ca societatea să îi primească bine și fără prejudecăți pe acești oameni”, conform Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, în data de 20 octombrie 2017 a avut loc Conferința intitulată „Protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România”, organizată de Ministerul Justiției, eveniment care a urmărit consolidarea dialogului instituțional și identificarea unor soluții optime care să asigure aplicarea unitară a recentelor schimbări legislative în materie.
Conform precizărilor din respectivul comunicat, la lucrările Conferinței, conduse de domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, Ministrul Justiției, au participat reprezentanți ai direcțiilor de specialitate cu atribuții în domeniu din cadrul Ministerului Justiției și secretarul de stat coordonator al acestora, doamna conf. univ. dr. Marieta SAFTA, doamna judecător Gabriela BALTAG, în calitate de reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, domnul procuror Remus JURJ-TUDORAN, reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Marian DOBRICĂ, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, judecători de supraveghere a privării de liberate, reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor din structura centrală și conducătorii locurilor de deținere, reprezentanți ai societății civile.
Astfel, în deschiderea Conferinței, Ministrul Justiției a evidențiat implicarea în problematica sistemului penitenciar, direcțiile de acțiune și calendarul de măsuri în aplicarea hotărârii pilot pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Rezmiveș și alții împotriva României (nr.61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13), recentele măsuri determinate de aplicarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Ministrul Justiției a subliniat, în context, aplicarea unitară în cursul zilei de ieri, 19.10.2017, a dispozițiilor Legii nr.169/2017, dată la care , ca efect al aplicării acestei legi, au fost puși în libertate un număr de 529 de deținuti, iar un număr de 3349 au dobândit vocație la liberarea condiționată.
În continuare, au avut cuvântul participanții, pentru dezbateri în legătură cu aceste aspecte și, în special, cu problematica interpretării și aplicării Legii nr.169/2017. Dezbaterile consistente, care au abordat teme preponderent tehnice, au evidențiat deschiderea participanților către dialog pentru identificarea de soluții comune, dar și aspecte de practică neunitară în aplicarea dispozițiilor referitoare la liberarea condiționată și propuneri de modificare a cadrului normativ actual.
La finalul Conferinței a fost exprimată necesitatea unui strâns dialog instituțional pentru asigurarea unei interpretări unitare a legii și a soluționării problemelor ridicate în practica aplicării acesteia iar, în realizarea acestui obiectiv, necesitatea organizării de întâlniri periodice cu directorii de penitenciare și cu judecătorii de supraveghere a privării de libertate.
De asemenea, Ministerul Justiției a publicat fotografii din cadrul lucrărilor Conferinței „Protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România”, redate mai sus.
Pentru mai multe informații, puteți consulta update-ul din data de 19 octombrie 2017.
Potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook, domnul Tudorel Toader, a făcut câteva precizări privind recursul compensatoriu.
Astfel, ministrului justiției răspunde criticilor referitoare la impactul legii care permite eliberarea deținuților cazați în spații de detenție necorespunzătoare, afirmând că: proiectul de lege a fost trimis de Guvern, Parlamentului înainte ca el să preia portofoliul Justiției, studiul de impact se face în procedura de legiferare, iar CCR a respins criticile de neconstituționalitate la adresa proiectului – informează News.ro.
Potrivit postării, la data de 17 noiembrie 2016, prin adresa nr. 68/86950, Ministerul Justiției a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare – după cum arată și Digi24.
La data de 29 noiembrie 2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observațiile menționate în Anexă – conform celor notate de Agerpres.
La punctul 2 din aviz se prevede faptul că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
În continuare, ministrul menționează că proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31 ianuarie 2017, dată anterioară investirii domnului Toader în demnitatea de ministru al justiției.
Se mai precizează și faptul că forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut.
De asemenea, ministrul amintește: „Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate”.
În final, domnul Toader atrage atenția că studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii.
Potrivit unei declarații din data de 20 octombrie 2017, ministrul justiției, Tudorel Toader, a precizat faptul că joi, în prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberați 529 de deținuți – arată Mediafax.
„În cursul zilei de ieri, (…) în baza acestei legi, adăugarea acelor șase zile (…) considerate ca fiind executate, au ieșit din penitenciar 529 de deținuți. Este mult și pentru orice așteptare a mea. Nu credeam că impactul este, va fi atât de mare, dar, sigur, este efectul legii”, a declarat domnul Toader, la conferința „Protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România”, citat de Agerpres.
Totodată, el a mai precizat că informația i-a fost transmisă de către directorul ANP, Marian Dobrică, adaugând că, tot în cursul zilei de joi, 3.349 de deținuți au dobândit vocație pentru liberare condiționată.
„Tot prin adăugarea celor șase zile, în cursul zilei de ieri, au dobândit vocație la liberarea condiționată 3.349 de deținuți. Deci, li s-a împlinit fracția prin ce au executat efectiv și prin ce se consideră efectiv executat de lege prin adăugarea celor șase zile la fiecare 30 de zile executate. Nici la acești 3.349 nu intră cei care oricum ar fi dobândit vocație la liberarea condiționată, ceea ce înseamnă că, pe termen foarte scurt, probabil, comisiile vor fi destul de solicitate, pentru că nu-mi închipui ca vreun deținut să dobândească această vocație și să nu-și exercite acest drept, să nu încerce această așteptare, speranță legitimă pe care o are„, a declarat ministrul Justiției, potrivit HotNews.ro.
Camera Deputaților a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” și 20 de abțineri, proiectul de lege privind recursul compensatoriu.
Astfel, reamintim că legea privind recursul compensatoriu prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, fiecărui deținut să i se acorde o reducere de pedeapsă de șase zile, așa cum notează și Digi24.
Potrivit unui comunicat din data de 18 octombrie 2017, Ministerul Justiției anunță Conferința „Protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România”.
Conform precizărilor din comunicat, evenimentul urmărește consolidarea dialogului instituțional și conturarea unui cadru menit să asigure aplicabilitatea recentelor schimbări legislative și identificarea unor soluții optime.
Lucrările Conferinței se vor desfășura la sediul Institului Național de Statistică, începând cu ora 10:00.
Afișul evenimentului, publicat de Ministerul Justiției
Potrivit unei declarații din data de 18 octombrie 2017, ministrul justiției a anunțat intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiții necorespunzătoare – arată Agerpres.
Legea intră în vigoare în data de 19 octombrie 2017 și prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiții necorespunzătoare deținuții vor beneficia de șase zile considerate executate.
👍 Citește aici Legea nr. 169/2017
„Mâine intră în vigoare Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu. La 30 de zile executate în penitenciar în condiții necorespunzătoare deținutul are beneficiul unui nunmăr de șase zile care se consideră efectiv executate (…) Comisiile din penitenciare sunt pregătite, au făcut toate calculele pentru a vedea care dintre deținuți beneficiază direct de punerea în libertate, iar mâine (joi – n. red.) vor fi deținuți care vor fi puși în libertate, după care tot prin intrarea în vigoare a legii foarte mulți deținuți vor dobândi beneficiul de a solicita liberare condiționată”, a declarat Tudorel Toader, citat de News.ro.
„Prioritară devine foia de parcurs pentru îndeplinirea cerințelor Hotărârii pilot, pronunțată de CEDO, referitoare la condițiile din penitenciare! Comisiile din penitenciare sunt pregătite să pună în aplicare prevederile legii nr. 169 din 14 iulie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, a precizat ministrul – conform Mediafax.
Astfel, în cadrul întâlnirii din această dată, de la Parlament, domnul Tudorel Toader a explicat că există un plan coerent privind condițiile din închisori, urmând ca în luna noiembrie să meargă la Curtea Europeană pentru a prezenta foaia de parcurs, așa cum a recomandat CEDO: „Avem un plan și avem un plan coerent. Chiar astăzi avem audieri, spre exemplu, pentru desemnarea unora dintre directorii de penitenciare, unde funcția este vacantă. În repetate rânduri am făcut cunoscut că foaia de parcurs trebuie să o prezentăm până în ianuarie 2018, dar în luna noiembrie eu mă voi prezenta la Curtea Europeană, la Guvern întâi, apoi la Curtea Europeană cu foaia de parcurs. Vă pot spune că, între timp, în repetate rânduri, am vorbit la Curtea Europeană și știm ce avem de făcut și ce trebuie făcut. Sunt măsurile pe palier legislativ, iar mâine intră în vigoare Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu”.
Cu aceeași ocazie, domnul Toader a făcut referire și la alte măsuri privind condițiile din penitenciare: „Avem la Ministerul Justiției în lucru un proiect de lege care prevede că o parte din pedeapsă, partea finală a pedepsei sau pedeapsa integrală poate fi executată în regim de supraveghere electronică cu acea brățară electronică. După aceea vedem care va fi soarta legii privind grațierea, lege care a trecut de primă cameră și a trecut la cameră decizională. Pe planul celălalt, avem achiziționat studiul de fezabilitate pentru penitenciarul de la Berceni. Preluăm de la MApN o locație, trei foste unități militare, de la Unguriu, din Buzău, prin HG, pentru ANP și vom declanșa procedura, studiul de fezabilitate și toate celelalte. Înființăm acel institut pentru perfecționare, formare inițială și continuă de la Pantelimon, sediul fostului Parchet Național Anticorupție”.
Ministrul a mai menționat că în ultima perioadă „numărul de intrări în penitenciar este mai mic decât numărul de ieșiri, de eliberări”.
Persoanele care pot beneficia de compensarea perioadei executate în condiții necorespunzătoare (conform Legii nr. 169 din 2017) vor fi puse în libertate, a declarat miercuri pentru Agerpres, doamna Cristina Cârlan, purtător de cuvânt al ANP.
Astfel, potrivit acestei declarații este „în lucru” o situație referitoare la numărul persoanelor care vor beneficia de aceste prevederi.
„De mâine, legea trebuie pusă în aplicare și aplicarea ei presupune acordarea acestei compensații, deci punerea în libertate. A fost transmis către Ministerul Justiției un proiect de ordin de ministru pentru stabilirea spațiilor care vor fi declarate necorespunzătoare pentru că această compensare se va face în baza acelor spații care au fost găsite necorespunzătoare condițiilor de detenție. S-a făcut o inventariere a spațiilor și MJ e responsabil să transmită către publicare ordinul de ministru prin care se stabilesc respectivele spații”, a completat doamna Cristina Cârlan.
Așadar, toate închisorile din țară au făcut deja calcule, iar condamnații pot solicita eliberarea condiționată – după cum informează și Digi24.
În acest sens, Tudorel Toader, ministrul Justiției a afirmat: „Au fost făcute calcule pentru a vedea care beneficiază. Mâine, vor fi deținuti care vor fi puși în libertate prin intrarea în vigoare a respectivei legi. Avem la Ministerul Justiției în lucru un proiect de lege care prevede ca o parte din pedeapsă să poată fi executată în regim de supraveghere”.
Măsura vine după ce mai multe procese deschise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au fost câștigate de deținuți care au acuzat măsurile inumane din unele penitenciare din România.
Reamintim că în aprilie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României, prin care a reiterat existența unei probleme în ceea ce privește suprapopularea din centrele de reținere și din penitenciarele din România – așa cum notează și Mediafax.
CEDO a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităților, fie de natură logistică, fie de politică penală, dând un termen de șase luni pentru găsirea soluțiilor și prezentarea unui plan.
Între timp, toate dosarele aflate spre soluționare la CEDO sunt suspendate examinării.
Mircea Ursuța
23 apr. 2024 Recurs vs. apel în contencios administrativ. Tradiţie vs. avantaje (citește)
© 2024 Copyright Universul Juridic. Toate drepturile rezervate.
“UNIVERSUL JURIDIC” este o marca înregistrată cu ajutorul NOMENIUS iar toate drepturile de exclusivitate sunt rezervate titularului. NOMENIUS asigură monitorizarea constantă cu privire la marca “UNIVERSUL JURIDIC” iar orice încercare de încălcare a mărcii, de asociere cu marca sau de inducere în eroare a publicului cu privire la marca reprezintă infracțiunea de contrafacere a mărcii. De asemenea, publicațiile sub egida “UNIVERSUL JURIDIC” sunt protejate prin intermediul înregistrărilor de marcă, mențiunile anterioare fiind pe deplin aplicabile.
