[UPDATE: Proiectul „Investiții în infrastructura penitenciarelor”. Întrevederea ministrului justiției cu reprezentanții Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei] Ministerul Justiției – „Efectele constatării încălcării de către România a interdicției tratamentelor inumane sau degradante în cauza Iacov Stanciu împotriva României”
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Update 12 aprilie 2018: Întrevederea ministrului justiției cu reprezentanții Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut, în vederea sprijinirii proiectului „Investiții în infrastructura penitenciarelor”
Potrivit unui comunicat, în data de 11 aprilie 2018 a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, întrevederea ministrului justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, cu delegația Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, reprezentată de: Karin Lepp, Country Manager și Cristian Tabacaru, Director of Projects.
De asemenea, la întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției: Sebastian Costea – consilier personal al ministrului justiției, Ministerului Finanțelor Publice: Carmen Ghiță – șef serviciu, Roxana Badea – consilier și Administrației Naționale a Penitenciarelor: Marian Dobrică, director general, Cristian Pleșa, director general adjunct și Aurelian Oprea, director economic.
Întâlnirea reprezintă o etapă premergătoare încheierii unui acord de împrumut, în contextul aprobării de către Guvernul României, la data de 7 martie 2018, a memorandumului pentru finanțarea proiectului „Investiții în infrastructura penitenciarelor”.
Totodată, în cadrul proiectului sunt prevăzute acțiuni cuprinse în Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 Aprilie 2017, aprobat de Guvernul României la data de 17 ianuarie 2018.
În acest context, asigurarea unor condiții de detenție în conformitate cu standardele internaționale reprezintă o prioritate a Guvernului României, Programul de Guvernare 2017-2020, Capitolul Justiție, secțiunea Drepturi fundamentale, măsura 20 menționând: „Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit”.
Update 8 martie 2018: Aprobarea Memorandumului referitor la Acordul de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de până la 223 milioane euro, în vederea sprijinirii proiectului „Investiții în infrastructura penitenciarelor”
Potrivit unui comunicat, asigurarea unor condiții de detenție în conformitate cu standardele internaționale reprezintă o prioritate a Guvernului României, context în care, în Ședința de Guvern din data de 7 martie 2018, a fost aprobat memorandumul cu tema Acordul de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de până la 223 milioane euro, în vederea sprijinirii proiectului „Investiții în infrastructura penitenciarelor”.
Astfel, se asigură finanțarea unor măsuri prevăzute în Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017, aprobat de Guvernul României la data de 17 ianuarie 2018.
Proiectul presupune realizarea a 4 unități distincte din cadrul sistemului penitenciar românesc, respectiv: Penitenciarul Berceni (județul Prahova), Penitenciarul Unguriu (județul Buzău), „Centrul de formare profesională și recuperarea capacității de muncă Rodbav” (județul Brașov) și „Institutul Național de Administrație Penitenciară” (localitatea Pantelimon), administrate în prezent sau care vor fi administrare în viitor, ulterior realizării acestora, de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției.
În acest context, menționăm faptul că în Programul de Guvernare 2017-2020, la Capitolul Justiție, secțiunea Drepturi fundamentale, măsura nr. 20 se prevede: „Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit”.
Update 18 ianuarie 2018: Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la data de 25 aprilie 2017
Potrivit unui comunicat din data de 17 ianuarie 2018, în Ședința Guvernului, a fost aprobat Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017.
Calendarul de măsuri 2018-2024 a fost conceput și agreat în cadrul Grupului de lucru din care fac parte reprezentanți ai: Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probațiune.
Direcțiile de acțiune identificate în calendarul de măsuri vizează:
– modificări legislative care urmăresc reducerea populației penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție;
– investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenție și modernizarea celor existente;
– funcționarea eficientă a sistemului de probațiune pentru facilitarea aplicării sancțiunilor și măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populației penitenciare;
– implementarea programelor și strategiilor de inserție a persoanelor provenite din sistemul penitenciar;
– măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu în bani, precum și introducerea supravegherii electronice (prin brățara electronică).
De asemenea, măsurile prevăzute în Calendar au rolul de a facilita transferul persoanelor condamnate, cetățeni români aflați în detenție în alte state membre ale UE.
Pentru mai multe detalii, redăm în continuare Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Justiției:
(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)
[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/01/calendar-masuri.pdf” height=”800px”]
Update 17 ianuarie 2018: Întrevederea ministrului justiției cu președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)
Potrivit unui comunicat, în data de 16 ianuarie 2018 a avut loc, la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), întrevederea domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, cu domnul Guido Raimondi, președintele CEDO. De asemenea, la întrevedere au participat: doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, Ministerul Justiției, doamna Iulia Motoc, judecătorul din partea României la CEDO, doamna Marialena Tsirli, grefierul secției a IV-a a Grefei CEDO, E.S. domnul Răzvan Rusu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei, domnul Roderick Liddell, grefierul CEDO și domnul Patrick Titiun, șeful Cabinetului privat al președintelui CEDO.
Delegația română a prezentat demersurile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor generale adecvate în vederea soluționării problemei supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în conformitate cu principiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt enunțate în Hotărârea-pilot din 25 aprilie 2017, pronunțată de CEDO în cauza Rezmiveș și alții împotriva României.
Ministrul român al justiției a subliniat angajamentul autorităților române pentru rezolvarea disfuncționalității structurale constatate de CEDO în privința sistemului penitenciar din România, evoluțiile înregistrate urmare măsurilor adoptate, precum și cele preconizate a se realiza.
Atât președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și reprezentanții Grefei Curții au evidențiat buna colaborare cu autoritățile sistemului judiciar din România, precum și aprecierea pentru demersul de realizare a întrevederilor pentru prezentarea și analizarea Calendarului de măsuri elaborat și aprobat de autoritățile române. Domnul Guido Raimondi, președintele CEDO, a arătat importanța continuării și dezvoltării acestei colaborări pentru asigurarea celor mai înalte standarde de protecție a drepturilor fundamentale.
Domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, reafirmând angajamentul în îndeplinirea acestui deziderat comun la nivel național și european, a subliniat faptul că realizarea Calendarului, precum și a măsurilor pe care acesta le cuprinde, reprezintă rodul unui efort comun la nivelul Guvernului României, al Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor Publice, apt așadar, prin implicare și dialog instituțional, atât la nivel național cât și al Consiliului Europei, să determine rezolvarea problemelor complexe ale sistemului penitenciar.
Update 12 ianuarie 2018: Reuniunea Grupului de lucru pentru punerea în aplicare a hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României
Potrivit unui comunicat, în continuarea discuțiilor din cadrul reuniunii din data de 8 ianuarie 2018, în data de 12 ianuarie 2018, a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, o nouă întâlnire a Grupului de lucru pentru punerea în aplicare a hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României.
În acest context, lucrările au fost conduse de domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției. La reuniune au participat doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, Ministerul Justiției, doamna Catrinel Brumar, Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerul Afacerilor Externe, doamna Daniela Pescaru, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice, domnul Marian Dobrică, Director General, Administrația Națională a Penitenciarelor, domnul Liviu Toader, Director General, Direcția Națională de Probațiune, domnul Gabriel Crăciun, Director General Adjunct, Ministerul Afacerilor Interne, domnul Claudiu Iaru, șef serviciu, Inspectoratul General al Poliției Române, precum și alți reprezentanți ai instituțiilor menționate.
Întâlnirea a avut ca scop finalizarea discuțiilor interne asupra calendarului pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare în vederea soluționării problemei supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în conformitate cu dispozitivul hotărârii cauzei-pilot Rezmiveș și alții împotriva României.
Ordinea de zi a inclus și discuții privind pregătirea întrevederilor de la Strasbourg din cursul săptămânii următoare.
Totodată, calendarul finalizat în urma tuturor discuțiilor din plan intern și extern, va fi supus aprobării în ședință de Guvern prin memorandum co-inițiat de Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe și avizat de către Ministerului Finanțelor Publice. După aprobarea Guvernului, calendarul va fi transmis Curții Europene a Drepturilor Omului.
Hotărârea-pilot a CEDO în cauza Rezmiveș și alții împotriva României
Pentru mai multe detalii, redăm în continuare un comunicat din data de 25 aprilie 2017, referitor la hotărârea-pilot a CEDO în cauza Rezmiveș și alții împotriva României, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Afacerilor Externe:
„Astăzi, 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea sa pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României.
Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existența unei probleme structurale în ceea ce privește suprapopularea din centrele de reținere și arest preventiv și din unitățile penitenciare din România, și a confirmat, totodată, progresele înregistrate și a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării. În același timp, Curtea a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităților naționale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum și consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă și compensatorie, pentru situațiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deținută.
Ținând cont de faptul că statul are nevoie de timp pentru definirea acestor măsuri suplimentare, Curtea a acordat autorităților un termen de șase luni de la momentul rămânerii definitive a hotărârii pentru prezentarea, în cooperare cu Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a unui plan de acțiune care să identifice măsurile suplimentare și calendarul adoptării acestora.
Pentru a sprijini autoritățile în acest demers, Curtea a decis suspendarea examinării cererilor aflate pe rolul său și necomunicate încă Guvernului pentru observații, favorizând astfel concentrarea eforturilor pentru identificarea și ulterior adoptarea măsurilor suplimentare.
Elemente suplimentare:
Procedura hotărârii-pilot se aplică în situația în care pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) se află un număr semnificativ de cereri similare, în care se invocă încălcări ce au o cauză comună. În hotărârea pronunțată într-o astfel de procedură, Curtea menționează disfuncționalitățile incidente în plan național și fixează un cadru temporal în care Guvernul să identifice și să implementeze măsurile necesare remedierii acestora.
Procedura hotărârii-pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte și statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică și ar fi acceptabile din perspectiva CEDO, raportat la jurisprudența acesteia și la numărul semnificativ de cereri similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudența sa libertatea statului de a alege măsurile prin care să își îndeplinească obligația de conformare cu hotărârile Curții.
Prima hotărâre CEDO pronunțată într-o cauză împotriva României în materia condițiilor materiale de detenție datează din decembrie 2007 (Bragadireanu împotriva României).
De asemenea, în iulie 2012, Curtea a pronunțat o hotărâre în cauza Iacov Stanciu împotriva României în care a reținut că, în pofida eforturilor autorităților române de a îmbunătăți situația, există o problemă structurală în domeniul condițiilor materiale de detenție; ulterior acestei hotărâri, autoritățile române au adoptat o serie de măsuri, legislative și administrative, ale căror rezultate au fost apreciate pozitiv de către Curte.
Față de România a mai fost pronunțată o hotărâre-pilot, Maria Atanasiu ș.a. împotriva României, în domeniul restituirii proprietăților naționalizate; măsurile de reformă adoptate în această materie și cooperarea autorităților cu Serviciul de executare a hotărârilor CEDO au fost apreciate public de oficialii Consiliului Europei și primite pozitiv de către Curte, care a considerat că noua legislație oferă posibilitatea de soluționare adecvată a cererilor de reparație, pentru majoritatea situațiilor incidente în cauzele aflate pe rolul său.
În regulă generală, o hotărâre pronunțată de o cameră a Curții devine definitivă în termen de trei luni de la momentul pronunțării”.
Update 11 ianuarie 2018: Tudorel Toader va îndeplini cerințele hotărârii-pilot a CEDO privind condițiile din penitenciare
Potrivit Evz.ro, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut astăzi, 11 ianuarie a.c., că este redactată de multă vreme foaia de parcurs pentru îndeplinirea cerințelor hotărârii-pilot a CEDO privind condițiile din penitenciare. Mai mult, ministrul a declarat presei că a discutat deja cu premierul Mihai Tudose pe acest subiect, urmând să prezinte în Guvern reformele pentru acest obictiv strategic.
„Marți voi avea o întrevedere cu președintele CEDO. Pe data de 25 ianuarie trebuie, ca termen limită, să prezentăm foaia de parcurs. Noi avem foaia de parcurs de multă vreme redactată. În fiecare zi mai adăugăm câte ceva. (…) Eu voi avea întrevedere, experții vor avea întrevedere la Grefa Curții. Voi prezenta în Guvern. Am vorbit și cu premierul în acest sens, după care, cel mai probabil luni, pe 22 ianuarie, trimitem memorandum, foaia de parcurs, la CEDO”, a afirmat Toader la ieșirea din sediul CSM, menționează Agerpres.
Acesta a anunțat că urmează să prezinte la Ministerul Justiției (MJ) elemente ale foii de parcurs.
Update 10 ianuarie 2018: Condițiile din penitenciare, discutate de conducerea Ministerului Justiției cu președintele CEDO, în data de 16 ianuarie a.c.
Conducerea Ministerului Justiției va avea în 16 ianuarie o întrevedere cu președintele CEDO referitoare la foaia de parcurs pentru îndeplinirea cerințelor hotărârii-pilot privind condițiile din penitenciare. După ce memorandumul va fi supus Guvernului spre aprobare, acesta va fi trimis Curții, pe 22 ianuarie. Anunțul a fost făcut de ministrul Tudorel Toader, potrivit Digi24.
În acest context, ministrul justiției, Tudorel Toader, a postat marți seară un scurt mesaj pe contul de Facebook intitulat „Condițiile din penitenciare – Hotărârea-pilot CEDO – Memorandum”, potrivit căruia conducerea Ministerului Justiției va avea o întrevedere cu președintele CEDO, Guido Raimondi, referitoare la foia de parcurs pentru îndeplinirea cerințelor hotărârii-pilot, după cum menționează și News.ro.
„Întrevederea se va desfășura la sediul CEDO, în data de 16 ianuarie 2018, începând cu orele 14.00”, anunță Toader, conform sursei menționate anterior.
Citat de către Agerpres, ministrul Justiției precizează pe pagina sa de Facebook: „Ulterior, o echipa de experți de la justiție – externe – interne – finanțe – probațiune și ANP va avea o întrevedere cu personalul din Grefa CEDO. Întrevederea se va desfășura la sediul CEDO și se va referi la punerea în executare a măsurilor luate. Memorandumul va fi supus Guvernului spre aprobare. Pe data de 22 ianuarie 2018, Memorandumul va fi transmis la CEDO”.
Condițiile de detenție din penitenciarele din România contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului și arată o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis, în aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, încheie News.ro.
Ministerul Justiției – „Efectele constatării încălcării de către România a interdicției tratamentelor inumane sau degradante în cauza Iacov Stanciu împotriva României”
Potrivit unui comunicat, în data de 8 ianuarie 2018, a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, întâlnirea Grupului de lucru stabilit în anul 2012 prin Memorandumul cu tema „Efectele constatării încălcării de către România a interdicției tratamentelor inumane sau degradante în cauza Iacov Stanciu împotriva României”.
În acest context, lucrările au fost conduse de domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, participând reprezentanți ai: Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Direcției Naționale de Probațiune și ai direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.
Respectiva întâlnire a avut ca scop discutarea calendarului pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare în vederea soluționării problemei supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în conformitate cu dispozitivul hotărârii cauzei-pilot Rezmiveș și alții împotriva României.
La data de 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României (nr. 61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13) în ceea ce privește condițiile de detenție din închisorile și centrele de reținere și arest preventiv din România. Prin dispozitivul acestei hotărâri, Curtea a solicitat statului român ca, până la data de 25 ianuarie 2018, să prezinte, în cooperare cu Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei, un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor în vederea soluționării problemei supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție.
Potrivit juri.ro: „În cauza Iacov Stanciu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că a existat o încalcare a Art. 3 din Convenție, în ceea ce privește condițiile materiale ale detenției și tratarea necorespunzătoare a problemelor de sănătate ale reclamantului, și a constatat nerespectarea de către statul român a obligației prevăzute de Art. 46 din Convenție, privind forța obligatorie și executarea hotărârilor CEDO.
Curtea a subliniat că problema constatată în prezenta cauză este una frecventă în sistemul penitenciar românesc (supraaglomerare, igiena necorespunzătoare și lipsa asistenței medicale adecvate în spațiile de detenție) și că, pentru ameliorarea situației, România trebuie să ia măsuri noi, în special înființarea unui sistem reparatoriu adecvat (daune în acord cu practica obisnuită a Curții).
Judecătorii europeni au stabilit ca legislația internă în materia despăgubirilor trebuie să reflecte existența prezumției ca persoanele cazate în unitățile de detenție necorespunzătoare au suferit un prejudiciu moral”.
Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul hotărârii în Cauza Iacov Stanciu împotriva României, astfel cum a fost publicat de către CSM:
(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)
[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/01/17_12_2012__53255_ro.pdf” height=”800px”]
