[UPDATE: Ministerul Public. Sesizare către Avocatul Poporului în legătură cu ordonanța de urgență privind legile justiției] Ministerul Justiției propune modificarea și completarea legilor justiției

19 oct. 2018
6 voturi, medie: 4,83 din 56 voturi, medie: 4,83 din 56 voturi, medie: 4,83 din 56 voturi, medie: 4,83 din 56 voturi, medie: 4,83 din 5 (6 votes, average: 4,83 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 18.620

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 19 octombrie 2018: Ministerul Public. Sesizare către Avocatul Poporului în legătură cu O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.mpublic.ro), în cursul zilei de 17 octombrie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a transmis domnului Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, spre analiză, solicitarea de a sesiza Curtea Constituțională, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituția României și art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997, republicată, cu excepția de neconstituționalitate a art. VII din O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Conferintele Video Universul Juridic

Solicitarea procurorului general a fost făcută în considerarea rolului constituțional al Ministerului Public stabilit prin dispozițiile art. 131 din Constituția României, de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și interesele cetățenilor.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare textul integral al solicitării, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Public:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

Sursa informației


Update 16 octombrie 2018: Ministerul Public. Punct de vedere privind proiectul ordonanței de urgență de modificare a legilor justiției

Potrivit unui comunicat din data de 16 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității următorul punct de vedere privind proiectul ordonanței de urgență de modificare a legilor justiției:

„Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de 15 octombrie 2018 va fi dezbătut în ședință de Guvern, la propunerea Ministerului de Justiție, un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act de asemenea prin intermediul mass-mediei de proiectul sus-menționat, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:

Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:

1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.

Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.

Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori a CSM, formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.

2. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni «o pârghie politică de dominare a justiției».

3. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

Arătăm că, atât numirea, cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constitutional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul PÎCCJ, DNA și DIICOT”.

Sursa informației


Update 20 iulie 2018: Președintele României va sesiza Curtea Constituțională, cu solicitarea de a ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția

Potrivit unui comunicat al Președintelui României din data de 19 iulie 2018, la această dată domnul Klaus Iohannis a susținut, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Conform acestei declarații, referitor la Legile justiției, domnul Iohannis a afirmat că acestea au fost adoptate în Parlament și au fost supuse controlului constituțional și prin inițiativa sa, și a opoziției, și până acum deja Curtea Constituțională a găsit în patru ocazii diferite neconcordanțe între legile justiției și Constituție, trimițând legile înapoi în Parlament pentru o necesară corectură și punere de acord cu Legea fundamentală.

Mai mult, asupra acestor legi s-a pronunțat, la solicitarea președintelui, și Comisia de la Veneția, emițând o opinie preliminară, care arată fără echivoc că modificările afectează independența sistemului de justiție, afectează încrederea cetățenilor în justiție, afectează eficiența actului de justiție și au un impact negativ asupra luptei anticorupție.

De fiecare dată când România a avut nevoie de sprijin și de un punct de referință puternic în ceea ce privește standardele constituționale și consolidarea statului de drept, Comisia de la Veneția și-a arătat disponibilitatea totală de a sprijini România în construirea unei democrații solide” – arată domnul Iohannis.

Concluziile Comisiei de la Veneția sunt extrem de îngrijorătoare! Nu vreau să le expun acum pe toate. Documentele există, ele sunt disponibile pentru publicul general, dar vreau să dau un singur exemplu grăitor în acest sens. Comisia de la Veneția spune că ansamblul modificărilor aduse legilor justiției afectează independența procurorilor și judecătorilor. Ori așa ceva în România nu trebuie să se întâmple! Independența procurorilor și judecătorilor reprezintă fundamentul unei justiții corecte, iar de la acest principiu nu se poate în niciun caz să abdicăm” – mai precizează președintele.

Prin urmare, Președintele consideră că Legile justiției trebuie revizuite și îmbunătățite urgent în Parlament, astfel încât impactul negativ asupra sistemului să fie redus la un minim: „România este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, dar din acest statut, evident, derivă și o serie de obligații, inclusiv în ceea ce privește funcționarea justiției, funcționarea integrată a justiției din România în spațiul european de justiție. Este imposibil să construim un sistem de justiție care contravine normelor europene. Este imposibil să construim un sistem de justiție care ignoră valorile europene. Ori o nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneția ar însemna exact acest lucru. Ar echivala cu o îndepărtare de facto a României de la valorile de bază europene. Corelarea prevederilor celor trei legi cu opiniile Comisiei de la Veneția ne va ajuta, în schimb, să păstrăm nealterate valorile esențiale ale democrației – independența justiției, cooperarea loială între puterile statului și statul de drept”.

Președintele reamintește că a cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament, a trimis sesizări Curții Constituționale și a sesizat Comisia de la Veneția. După finalizarea tuturor procedurilor posibile de contestare, Președintele României este, însă, cel care trebuie să promulge legea. Astfel, în acest moment, în privința Legii nr. 304/2004, modificată, referitoare la organizarea judiciară au fost epuizate toate căile constituționale pe care le la dispoziție Președintele și, prin urmare, precizează că „sunt obligat prin Constituție să promulg această lege”.

În virtutea atribuțiilor fundamentale pe care mi le conferă Constituția, Președintele solicită Parlamentului României ca după reluarea sesiunii parlamentare, să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar și să le corecteze după cum solicită cei avizați.

Președintele atrage atenția că este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri și care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneția lege care încă mai ridică multe probleme pe fond și conține dispoziții neclare, lipsite de coerență, lipsite de previzibilitate. Aceste deficiențe pot afecta exigențele constituționale și standardele europene și internaționale în materie de independență și buna funcționare a sistemului de justiție.

Referitor la Legea nr. 303/2004, modificată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, recent reexaminată de către Parlament, Președintele precizează că va sesiza Curtea Constituțională, cu solicitarea fermă de a ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția.

Sursa informației


Update 16 iulie 2018: Precizările Președintelui României cu privire la opinia preliminară a Comisiei de la Veneția privind modificările aduse Legilor justiției 

Potrivit unui anunț al Consiliului Europei, din data de 13 iulie 2018, la data menționată Comisiei de la Veneția și-a prezentat avizul preliminar cu privire la proiectele de amendamente aduse celor trei legi românești privind sistemul judiciar, care au fost supuse evaluării sale de către Președintele României și de către Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Parliamentary Assembly of the Council of Europe – PACE).

Astfel, în conformitate cu procedura de avizare preliminară în cazuri urgente, Comisia a autorizat raportorii să emită avizul și să îl transmită autorităților române, după consultarea Biroului. Se așteaptă ca, în cele ce urmează, Comisia să aprobe Avizul fără modificări la reuniunea plenară din 2018.

După publicarea avizului, print-un comunicat la Președinției României din data de 13 iulie 2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a precizat faptul că opinia preliminară a Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Legilor justiției constituie un semnal extrem de îngrijorător cu privire la independența justiției. Prin documentul făcut public astăzi, Comisia confirmă punctele de vedere exprimate de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori, cât și de Președintele României, inclusiv prin sesizările de neconstituționalitate și cererile de reexaminare formulate la aceste legi.

Concluziile cuprinse în această opinie preliminară, care are aceeași valoare juridică precum opinia finală care va fi formal adoptată în luna octombrie, fără modificări, de către Comisie, indică impactul negativ pe care punerea în aplicare a unora dintre aceste modificări legislative l-ar avea asupra sistemului judiciar – se menționează în comunicatul Președinției.

În vederea garantării independenței justiției și a consolidării statului de drept din România, Președintele apreciază că recomandările cuprinse în opinia Comisiei de la Veneția trebuie valorificate, astfel încât lupta împotriva corupției să continue. Astfel, Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, să nu ignore recomandările organismului european.

Totodată, Președintele României precizează că recomandările cuprinse în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția vor fi avute în vedere cu ocazia sesizării Curții Constituționale cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, recent reexaminată de către Parlament.

În fine, Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că România s-a angajat să respecte normele și valorile europene ale democrației constituționale, iar independența procurorilor și judecătorilor este fundamentul unei justiții corecte, principiu de la care un stat de drept nu poate abdica.

Sursa informației


Update 25 iunie 2018: Intervenția reprezentantului Președintelui României în cadrul plenului Comisiei de la Veneția

Potrivit unui comunicat din data de 22 iunie 2018, Președintele României a solicitat Comisiei de la Veneția să analizeze și să emită o opinie cu privire la legile justiției întrucât, dacă acestea intră în vigoare în forma adoptată de către Parlament, vor avea un impact negativ asupra independenței și a funcționării sistemului judiciar din România, implicit asupra statului de drept.

Cele trei legi adoptate de Parlament prezintă multiple deficiențe, iar conținutul lor poate și trebuie să fie îmbunătățit substanțial.

Modificările aduse celor trei legi afectează independența magistraților, prin introducerea unor prevederi criticabile. De exemplu, controlul asupra tuturor soluțiilor date de procurori de către procurorul ierarhic superior se extinde și asupra temeiniciei, nefiind astfel limitat la nelegalitate.

Totodată, este creată o secție specială de investigare a infracțiunilor comise de magistrați (judecători și procurori deopotrivă), ceea ce este de natură să afecteze independența activității magistraților.

În plus, legile au un impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar. A fost operată o serie de modificări care pot permite pensionarea magistraților la vârsta de 45 de ani, cu numai 20 de ani vechime în profesie, toate acestea în paralel cu majorarea perioadei de pregătire pentru intrarea în profesie.

De asemenea, prin modificările aduse, avizul conform al CSM pentru stabilirea schemelor de personal ale instanțelor și parchetelor a fost eliminat, decizia urmând să revină doar Ministrului Justiției.

Nu în ultimul rând, modificările aduse legilor justiției conduc la diminuarea rolului garantului independenței justiției – Consiliul Superior al Magistraturii. De exemplu, cele mai multe atribuții ale acestuia, care acum sunt exercitate de către Plen, sunt transferate secțiilor, ceea ce va afecta funcționalitatea CSM și va afecta participarea reprezentanților societății civile membri ai CSM la luarea deciziilor CSM.

Președintele României consideră că opiniile Comisiei de la Veneția, fundamentate pe standardele constituționale europene, constituie repere esențiale în procesul de examinare a normelor constituționale sau legislative care sunt acum supuse analizei.

Drept urmare, opinia Comisiei de la Veneția asupra celor trei legi ne va ajuta să păstrăm valorile esențiale ale democrației, independenței justiției, cooperării loiale între puterile statului, precum și valorile statului de drept.

Având în vedere situația actuală din România, președintele Klaus Iohannis consideră că adoptarea unei Opinii Interimare a Comisiei de la Veneția, cât mai curând posibil, este extrem de necesară și va avea o importanță majoră pentru corpul magistraților și pentru întregul sistem judiciar din România.

* Prezentarea a fost susținută în plenul Comisiei de la Veneția de către domnul Bogdan Dima, Consilier de Stat – Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională.

Sursa informației


Update 18 mai 2018: Președintele României a dat publicității solicitarea adresată Comisiei de la Veneția cu privire la Legile justiției

Potrivit unui comunicat al Președintelui României din data de 17 mai 2018, domnul Klaus Iohannis, a solicitat în data de 3 mai 2018 un punct de vedere Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei legi adoptate de Parlamentul României vizând statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, respectiv organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, în data de 26 aprilie 2018, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la aceleași legi.

Astfel, cele două solicitări vizează acte normative care nu au intrat în vigoare și cuprind modificări cu un impact major asupra funcționării sistemului judiciar și independenței justiției din România.

Conform respectivului comunicat, Președintele precizează faptul că având în vedere dezideratul de a se ajunge la soluții legislative pe deplin adecvate cadrului constituțional intern și standardelor europene referitoare la independența justiției, Președintele României consideră utilă organizarea cât mai rapidă a unor consultări directe între reprezentanții autorităților publice și ai societății civile din România cu experții Comisiei de la Veneția.

În continuare, redăm textul solicitării adresate Comisiei de la Veneția de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în traducerea nostră:

„Stimate Domnule Președinte,

Un pachet de trei legi care încearcă să reformeze sectorul justiției în România sunt în acest moment adoptate de Parlament și vor fi promulgate. Proiectele de lege care revizuiesc Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost revizuite de Curtea Constituțională de două ori. Cu toate acestea, consider că versiunile lor finale nu sunt încă conforme nici cu cadrul constituțional românesc, nici cu standardele europene privind independența justiției.

Înainte de a le promova și având în vedere importanța deosebită a avizelor Comisiei de la Veneția, în general și în special pentru Curtea Constituțională din România, am decis să trimit aceste legi, spre evaluare, Curții Constituționale din România și Comisiei de la Veneția.

În același timp, am solicitat Curții Constituționale să colaboreze cu organismul consultativ privind problemele constituționale referitoare la Consiliului Europei și să facă posibil ca decizia sa să se bazeze pe avizul Comisiei de la Veneția.

Prin urmare, conform art. 3 din Rezoluția (2002) 3, Statutul revizuit al Comisiei europene pentru democrație prin drept, am onoarea de a cere Comisiei de la Veneția să emită un aviz cu privire la proiectele de lege care revizuiesc Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu stimă,
KLAUS-WERNER IOHANNIS”

Vă prezentăm mai jos, textul în limba engleză al respectivei solicitări, astfel cum a fost publicat de către Președintele României:

„Dear Mr. President,

A package of three laws attempting to reform the justice sector in Romania are now adopted by Parliament and will be promulgated. Draft law revising law no. 303/2004 on the statute of judges and prosecutors, law no. 304/2004 on judicial organization and law no. 317/2004 on the Superior Council of Magistracy have each been reviewed by the Constitutional Court twice. However, I consider that their final versions are still not compliant neither with the Romanian constitutional framework nor with the European standards on the independence of justice.

Before promulgating them, and considering the high relevance enjoyed by the opinions of the Venice Commission in general and particularly for the Romanian Constitutional Court, I have decided to address these laws to the Romanian Constitutional Court and to the Venice Commission.

At the same time, I have asked the Constitutional Court to cooperate with the advisory body on constitutional matters of the Council of Europe and make possible that its decision be based on the opinion of the Venice Commission.

Therefore, according to Article 3 of the Resolution (2002) 3, Revised Statute of the European Commission for Democracy through Law, I have the honour to ask the Venice Commission to issue an opinion on draft laws revising law no. 303/2004 on the statute of judges and prosecutors, law no. 304/2004 on judicial organization, and law no. 317/2004 on the Superior Council of Magistracy.

Sincerely yours,

KLAUS-WERNER IOHANNIS”

Sursa informației


Update 4 mai 2018: Publicarea motivării. Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al Președintelui României (www.presidency.ro), în data de 4 mai 2018, Domnul Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Redăm în continuare, conținutul integral al sesizării astfel cum a fost publicat de către Președintele României.

București, 4 mai 2018

Domnului Valer DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004

privind organizarea judiciară

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curții Constituționale și reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituționalitate adoptate de jurisdicția constituțională, încă mai conține unele prevederi neconstituționale. Astfel, prin conținutul normativ, unele dintre prevederile legii menționate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1), ale art. 26, ale 61 alin. (1), ale art. 69, ale art. 124 alin. (3), ale art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), ale art. 132 alin. (1), ale art. 134 alin. (2) și alin. (4), precum și pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituție, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.1. Art. I pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) din ConstituțiePrimul punct din legea dedusă controlului de constituționalitate modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 stabilind că „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”.Această dispoziție nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituție, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ. Normele de tehnică legislativă, la art. 16 din Legea nr. 24/2000, menționează următoarele:„(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (…) (4) Într-un act normativ emis pe baza și în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziții din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referință. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluțiilor din actul de bază”.Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa că respectarea normelor de tehnică legislativă reprezintă o exigență care privește calitatea legii, motiv pentru care încălcarea acestora contravine art. 1 alin. (5 ) din Constituția României.2. Art. I pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din ConstituțieLa art. I pct. 3 din legea criticată se introduce un nou alineat la art. 7 din Legea nr. 304/2004, cu următorul cuprins: „(3) Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților”.În primul rând, dispoziția nou introdusă este una neclară și lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziția fizică a participanților în sala de judecată afectează principiul egalității de arme, iar din formularea generală nu se deduce cu exactitate care este conținutul sintagmei „configurația sălii de judecată” și ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanțele din România, astfel încât acestea să respecte principiul egalității de arme.Principiul egalității de arme este o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar acesta nu se referă la pozițiile fizice pe care judecătorii, procurorii, avocații, părțile și ceilalți participanți la procedurile judiciare le ocupă în sălile de judecată, ci la justul echilibru procedural între părți, care trebuie să existe atât în procesele civile, cât și în cele penale.Acest lucru a fost reținut și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În decizia pronunțată în cauza Trăilescu c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că locul ocupat de procuror în sala de judecată nu încalcă prevederile art. 6 par. 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această decizie, Curtea a reamintit că imparțialitatea în sensul art. 6 par. 1 din Convenție se definește prin absența prejudecăților ori a părerilor preconcepute. Existența acestora se analizează printr-un dublu demers: primul dintre acestea constă în încercarea de a determina care a fost convingerea interioară a judecătorului cauzei ori interesul său personal în cauza respectivă; cel de-al doilea demers constă în luarea măsurilor necesare asigurării garanțiilor pentru excluderea oricărui dubiu legitim asupra imparțialității instanței. În consecință, Curtea a statuat faptul că „situația expusă referitoare la locul procurorului în sala de judecată nu este suficientă prin ea însăși pentru a pune în discuție principiul egalității armelor ori lipsa de imparțialitate și independență a judecătorului”, în măsura în care, chiar dacă reprezentantul Ministerului Public avea o poziție fizică privilegiată în sala de judecată, acest lucru nu plasa acuzatul într-o situație concretă dezavantajoasă pentru apărarea intereselor sale.

În consecință, apreciem că formularea art. 7 alin. (3) din legea criticată este neclară și imprecisă, neputându-se deduce în ce măsură așezarea participanților la proces în sala de judecată influențează posibilitatea părților de a-și prezenta cauza sau probele și nici configurația potrivită care ar asigura respectarea principiului egalității de arme, contrar exigențelor de calitate a legii prevăzut de art. 1 alin. 5 din Constituție.

În al doilea rând, jurisprudența CEDO se referă strict la părți, nu și la avocații acestora. După cum putem observa, textul art. 7 alin. (3) din legea dedusă controlului de constituționalitate se referă la „așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților”, neexistând nicio trimitere la așezarea părților. Astfel, reglementarea acordă drepturi suplimentare persoanelor asistate de avocați față de cele care nu beneficiază de această asistență, realizându-se un regim juridic diferențiat pentru părțile din proces.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că „principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite” (Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, „situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional”(Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011).

Dat fiind faptul că reglementarea creează un regim juridic diferit pentru cele două categorii de părți anterior amintite, în lipsa unui criteriu obiectiv și rațional, dispozițiile art. 7 alin. 3 încalcă și art. 16 alin. (1) din Constituție cu privire la principiul egalității în drepturi.

3. Art. I pct. 4 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție

În urma punerii în acord a dispozițiilor cu Decizia Curții Constituționale nr. 33/2018, forma adoptată pentru art. 9 din Legea nr. 303/2004 – art. I pct. 4 din legea criticată – este următoarea „Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. 3 din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a Curții de apel competente, conform dreptului comun”.

Prin Decizia nr. 250/2018 pronunțată ca urmare a respingerii sesizării unui număr de 89 de parlamentari cu privire la modul în care Parlamentul României a pus de acord legea de modificare a Legii nr. 304/2004 cu Decizia Curții Constituționale nr. 33/2018, Curtea menționează că „în îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin legea organică de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției, Secțiile pentru judecători și procurori pronunță și hotărâri cu caracter administrativ. Cu privire la aceste hotărâri, legea supusă controlului de constituționalitate vine și complinește vidul legislativ, statuând expres că ele pot fi atacate la secția de contencios administrativ a Curții de apel competente”, legea stabilind caracterul administrativ al acestor hotărâri.

Cu toate acestea, textul de la art. I pct. 4 din lege este în contradicție cu art. I pct. 5 din legea de modificare și completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii adoptată de Parlamentul României. Astfel, conform acelui punct care introduce alin. 9 la art. 7 din Legea nr. 317/2004, „Hotărârea secției corespunzătoare a CSM prevăzută la alin. 8, poate fi contestată de către persoanele prevăzute la alin. (7), la Secția I civilă a ÎCCJ. Contestația se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părților. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispozițiile art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunțată este definitivă”.

Chiar dacă textul art. I pct. 5 din legea de modificare și completare a Legii nr. 317/2004 nu este un text aflat în vigoare, răspunzând unor critici similare de neconstituționalitate, Curtea a statuat chiar recent, prin Decizia nr. 250/2018, că trimiterea la o normă care nu este aflată în vigoare „a fost generată de faptul că procedura de modificare a celor două legi a fost declanșată simultan”, iar obiectul Comisiei speciale care a analizat aceste legi a fost cel de a sistematiza și „trata în mod unitar soluțiile legislative în domeniul dat în competență”. În această situație, trimiterile nu se limitează la dispoziții aflate în vigoare, fiind evitată situația ca în etapa ulterioară a publicării și intrării în vigoare a legii să se opereze o nouă modificare a acesteia pentru înlăturarea paralelismelor, necorelărilor sau erorilor din cuprinsul său. Curtea a apreciat astfel că legiuitorul a dat expresie „principiului legalității, în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea normei”.

Așadar, necorelarea art. I pct. 4 din legea aflată la promulgare cu dispozițiile art. I pct. 5 din Legea de modificare și completare a Legii nr. 317/2004 generează o confuzie a aplicării normei. Astfel, sunt stabilite două reguli diferite cu privire la instanța competentă de a judeca contestația asupra unor hotărâri ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decât cele în materie disciplinară, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa privind claritatea, precizia și predictibilitatea normei.

4. Art. I pct. 5 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție

Prin art. I pct. 5 se introduce un nou alineat, alin. (3) la art. 16 din Legea nr. 304/2004, cu următorul cuprins: „Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.

Norma nou introdusă este lipsită de previzibilitate întrucât nu se corelează cu dispozițiile art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală și cu cele ale art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit art. 406 alin. (1) și (2) Cod procedură penală: „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier.(…)”.

Potrivit art. 426 alin. (5) Cod procedură civilă: „ (5) Hotărârea se va redacta și se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen”.

Necorelarea dintre norma criticată și două texte menționate sub aspectul posibilității prelungirii termenului de redactare a hotărârii judecătorești, este de natură să creeze incertitudine în aplicare, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin.(5) din Constituție.

5. Art. I pct. 11 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), art. 134 alin. (2) și alin. (4) din Constituție

Art. I pct. 11 din lege stabilește că atât propunerile privind judecătorii care fac parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și propunerile privind numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți se înaintează Secției pentru judecători a CSM și nu plenului acestuia.

Art. 125 alin. (2) din Constituție stabilește că „Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice”. Așadar, legiuitorul constituant a prevăzut competența Consiliului Superior al Magistraturii în componența sa plenară, doar condițiile fiind cele stabilite prin legea sa organică. Sintagma „în condițiile legii” presupune faptul că legea fundamentală lasă posibilitatea legiuitorului organic să detalieze procedurile în vederea realizării acestor atribuții, nu să transfere înseși atribuțiile privind cariera magistraților din competența CSM ca organism colegial în competența secțiilor CSM.

Conform art. 134 alin. (2) din Constituție, cu excepția atribuției referitoare la îndeplinirea rolului de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor care se realizează prin secțiile sale, CSM acționează ca un întreg, respectiv în plenul său de 19 membriîn ceea ce privește adoptarea hotărârilor în general, atât pentru propunerea către Președintele României a numirii în funcție a judecătorilor și procurorilor, cu excepția celor stagiari, cât și pentru alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Este de menționat faptul că dispozițiile referitoare la componența plenului CSM care nu cuprinde doar membri aleși din rândul magistraților, ci și membri de drept sau reprezentanți ai societății civile sunt de natură să întărească acest argument, componența plenului CSM fiind o garanție în plus pentru exercitarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii în realizarea misiunii sale de garant al independenței justiției.

Art. I pct. 11 din legea aflată la promulgare menționează ca destinatar al propunerilor Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția pentru judecători în ambele cazuri mai sus enunțate, contrar rolului constituțional al CSM prevăzut de art. 133 alin. (1).

Conform celor expuse, prin lege organică nu se pot modifica rolul și atribuțiile stabilite de Constituție pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru secțiile CSM, ca structuri cu atribuții în domeniul răspunderii disciplinare. Cel mult, se pot stabili doar pentru CSM ca organism colegial alte atribuții pentru realizarea rolului de garant al independenței justiției. Rearanjarea rolurilor și atribuțiilor între Plenul CSM și Secțiile CSM conduce la afectarea rolului constituțional al CSM și la depășirea atribuțiilor constituționale specifice Secțiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție.

6. Art. I pct. 13 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (3) și (5) și art. 26 din Constituție

Completarea realizată la art. 30^1 alin. (2) menționează că „Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afișare pe site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Dispoziția introdusă obligă la publicarea unui astfel de raport în mod integral, fără a face o distincție între categoriile de informații conținute de un astfel de raport. Din coroborarea dispozițiilor art. 92 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale art. 8 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și ale art. 30^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară rezultă că aceste verificări vizează chiar modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Publicarea în mod automat a informațiilor din respectivele procese-verbale califică, de fapt, respectivele informații (constatările, măsurile și autoritățile sau instituțiile sesizate) drept informații de interes public. Cu toate acestea, informațiile respective vizează proceduri judiciare aflate în curs sau finalizate.

În Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a reținut că o calificare „tale quale drept informații de interes public a informațiilor care privesc procedurile judiciare, cu excepția celor pentru care Codul de procedură penală prevede caracterul nepublic, încalcă art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 26 alin. (1) din Constituție referitor la obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată”. Mai mult, art. 12 alin. (1) lit. e) exceptează de la liberul acces la informații de interes public „informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare”.

Conform Titlului IV, Capitolul IV a Codului de procedură penală, supravegherea tehnică reprezintă o metodă specială de supraveghere sau cercetare dispusă în baza unei proceduri reglementate de lege, în cursul urmăririi penale, iar înregistrările rezultate pot constitui mijloace de probă. Așadar, informațiile care vizează punerea în aplicare a acestor măsuri și constatările verificării acestui lucru fac parte tot din categoria informațiilor privind procedura derulată în timpul anchetei penale, motiv pentru care acestea sunt exceptate de la regimul informațiilor de interes public.

Așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 45/2018, conferirea regimului de informații de interes public procedurilor judiciare, „fragilizează regimul de protecție acordat atât informațiilor/datelor clasificate/private, cât și unor categorii de persoane, drept care încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 26 alin. (1) referitor la obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată”. În consecință, și în situația de față publicarea de informații judiciare este contrară art. 1 alin. (3) și art. 26 alin. (1) din Constituția României.

În plus, contradicția dintre această prevedere și cea a art. 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații generează o confuzie în aplicarea dispozițiilor, contrar exigențelor art. 1 alin. 5 din Constituția României.

7. Art. I pct. 21 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție

Art. I pct. 21 din legea criticată transferă competența de înființare a secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii la secția pentru judecători a CSM.

Această măsură este una de ordin organizatoric, care vizează buna funcționare a justiției și garantarea independenței sistemului judiciar, referindu-se la componenta instituțională a independenței justiției, în sensul existenței unor condiții de muncă adecvate și a existenței unui număr suficient de magistrați ai instanței respective pentru a evita un volum de muncă excesiv.

Așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 33/2018, din coroborarea normelor constituționale rezultă că independența justiției, principiu fundamental consacrat de Constituție, care, potrivit art. 152 alin. (1), „constituie una dintre limitele materiale ale revizuirii Legii fundamentale, are două componente: componenta instituțională, care se referă la autoritatea care înfăptuiește justiția – instanța judecătorească și componenta individuală, care se referă la persoana care este învestită cu puterea de a spune dreptul, jurisdictio, respectiv judecătorul. Ambele componente implică existența unor numeroase aspecte, cum ar fi: lipsa imixtiunii celorlalte puteri în activitatea de judecată, faptul că niciun alt organ decât instanțele nu poate decide asupra competențelor lor specifice prevăzute prin lege, existența unei proceduri prevăzute de lege referitoare la căile de atac ale hotărârilor judecătorești, existența unor fonduri bănești suficiente pentru desfășurarea și administrarea activității de judecată, procedura de numire și promovare în funcție a magistraților și, eventual, perioada pentru care sunt numiți, condiții de muncă adecvate, existența unui număr suficient de magistrați ai instanței respective pentru a evita un volum de muncă excesiv și pentru a permite finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, remunerare proporțională cu natura activității, repartizarea imparțială a dosarelor, posibilitatea de a forma asociații ce au ca principal obiect protejarea independenței și a intereselor magistraților etc. (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010)”.

Astfel, înființarea de secții ale curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora sunt măsuri care vizează componenta instituțională a independenței justiției, așa cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale. Transferul acestei atribuții de la plenul CSM la secția pentru judecători a CSM încalcă chiar rolul dat de legiuitorul constituant Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 133 alin. 1 din Constituție, de garant al independenței justiției. O astfel de soluție este contrară și art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție cu privire la rolul constituțional al secțiilor CSM și la faptul că numai CSM în ansamblul său poate îndeplini și alte atribuții prevăzute de lege.

8. Art. I pct. 25 și 26 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) și art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție

Cele două intervenții legislative instituie posibilitatea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a convoca adunările generale ale instanței, respectiv posibilitatea secțiilor CSM de a solicita puncte de vedere adunărilor generale ale judecătorilor. Conform argumentelor de mai sus, atribuirea unor alte atribuții secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii suplimentar față de cele strict prevăzute de art. 134 alin. 2 din Constituție încalcă rolul CSM prevăzut de art. 133 alin. (1) și atribuțiile acestuia.

În plus, în forma adoptată de legiuitor, atât art. I pct. 25, cât și art. I pct. 26 creează o dublare de competență, făcând dificilă aplicarea dispozițiilor legale. Instituirea competenței Secției pentru judecători de a convoca adunările generale a judecătorilor, în timp ce competența plenului CSM este păstrată în textul legii nu face altceva decât să diminueze rolul plenului CSM și să creeze confuzie în aplicarea acestei norme. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, „de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 447/2013). Așadar, această dublare de competență afectează claritatea normei, fiind contrară principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii.

Art. I pct. 26, care prevede formularea punctelor de vedere de către adunările judecătorilor la solicitarea CSM, introduce sintagma „sau, după caz, a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii”. În această redactare, s-ar permite, spre exemplu, Secției pentru procurori să solicite puncte de vedere adunărilor generale ale judecătorilor, acestea din urmă fiind obligate să dea curs solicitărilor, conform dispozițiilor legale. Modul în care norma este formulată conduce la depășirea rolului constituțional al Secțiilor CSM, așa cum acesta este prevăzut de art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție.

9. Art. I pct. 28 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție

Textul art. I pct. 28 face trimitere la art. 23 alin. 1^1 din Legea nr. 303/2004, un alineat care nu se regăsește în forma aflată în vigoare la acest moment, ci numai în proiectul legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Recent, prin Decizia nr. 250/2018 Curtea a arătat că trimiterea la o normă care nu este aflată în vigoare este generată de împrejurarea că „procedura de modificare a celor două legi a fost declanșată simultan”, iar obiectul Comisiei speciale care a analizat aceste legi a fost cel de a sistematiza și „trata în mod unitar soluțiile legislative în domeniul dat în competență”. În această situație, trimiterile nu se limitează la dispoziții aflate în vigoare, fiind evitată situația ca în etapa ulterioară a publicării și intrării în vigoare a legii să se opereze o nouă modificare a acesteia pentru înlăturarea paralelismelor, necorelărilor sau erorilor din cuprinsul său.

Având în vedere că în data de 19.04.2018, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate privind legea de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a admis, în aceeași zi, obiecția de neconstituționalitate care viza legea de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, parcursul celor două legi nu mai este unul simultan. Așadar, chiar dacă procedura de modificare a celor două legi a fost declanșată simultan, numai publicarea lor în aceeași zi și intrarea lor în vigoare concomitent ar putea fi varianta în care principiul legalității este respectat.

Dat fiind faptul că în urma deciziei de admitere a obiecției de neconstituționalitate în privința legii de modificare a Legii nr. 303/2004, legea se va întoarce în Parlamentul României pentru reluarea procedurii de punere în acord, în timp ce Legea nr. 304/2004 se află într-un alt stadiu procedural, trimiterea la o dispoziție al cărei orizont de intrare în vigoare este unul incert încalcă în mod evident principiul legalității consacrat de art. 1 alin. 5 din Constituție, așa cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale.

În virtutea rolului său constituțional de garant al supremației Constituției, un astfel de viciu de neconstituționalitate nu poate fi constatat decât de Curtea Constituțională, iar controlul a priori are chiar rolul de a identifica încălcările legii fundamentale, înainte ca legea să producă efecte. În baza acestor considerente, solicităm Curții constatarea faptului că art. I pct. 28 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii.

10. Art. I pct. 35 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 11 alin. (1), art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. 1 din Constituție

Art. I pct. 35 din legea criticată transferă competența de soluționare a contestațiilor referitoare la intervenția procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii la Secția pentru procurori a acestuia. În plus, se introduce posibilitatea infirmării soluțiilor date de către procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci și pentru netemeinicie. Potrivit art. 132 alin. 1 din Constituție referitor la statutul procurorilor, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justiției”.

Încălcarea art. 11 alin. (1) din Constituție

Potrivit art. 6 pct.2 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004 „Fiecare stat parte acordă organismului sau organismelor menționate la paragraful 1 al prezentului articol independența necesară, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, pentru a permite exercitarea eficientă a funcțiilor lor la adăpost de orice influență nedorită.”

În cazul activității Direcției Naționale Anticorupție, organism însărcinat cu prevenirea și combaterea corupției în sensul art. 6 pct. 1 din Convenția Națiunilor Unite anterior menționată, prin transferarea competenței de soluționare a contestațiilor referitoare la intervenția procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurilor de caz, de la plenul CSM (format nu doar din membri aleși ai corpului magistraților, ci și din membri de drept sau din reprezentanți ai societății civile) la Secția pentru procurori a CSM se diminuează o garanție pentru funcționarea independentă a acestei structuri, „pentru exercitarea funcțiilor lor la adăpost de orice influență nedorită”.

În acest fel, este încălcat art. 11 alin. (1) prin care Statul român se obligă să își îndeplinească cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Încălcarea art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din Constituție

Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ca o garanție a respectării principiilor legalității și imparțialității, Constituția a consacrat și principiul unității de acțiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. „Prin aplicarea principiului controlului ierarhic, se asigură îndeplinirea de către toți procurorii din sistemul Ministerului Public a funcției lor de reprezentare a intereselor întregii societăți, altfel spus, exercitarea atribuțiilor de autoritate publică de către acesta, fără discriminare și fără părtinire. În virtutea acestui principiu, Ministerul Public este conceput ca un sistem piramidal, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice” (Decizia nr. 345/2006).

Posibilitatea prevăzută pentru procurori de a contesta la Consiliul Superior al Magistraturii o infirmare realizată de către un procuror ierarhic superior reprezintă, de fapt, expresia principiilor statuate de art. 132 alin. (1) din Constituție. Curtea a statuat în jurisprudența sa, că în forma actuală, „principiul subordonării ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituțional al imparțialității” în cazul în care procurorul participă la judecarea plângerilor formulate împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor date de superiorul său ierarhic (Decizia nr. 1273/2010).

Cu toate acestea, introducerea unui nou caz de infirmare a soluției procurorului, pentru netemeinicie, presupune o apreciere asupra unor aspecte de oportunitate din partea procurorului ierarhic superior, evaluare contrară normelor constituționale. Așa cum a reținut Curtea Constituțională, principiul unității de acțiune și subordonarea ierarhică reprezintă o garanție a respectării celorlalte două principii care guvernează activitatea procurorilor, cel al legalității și al imparțialității.

În continuare, în Raportul cu privire la Standardele Europene referitoare la sistemul judiciar adoptat de Comisia de la Veneția în anul 2010, la pct. 31 se arată că în sistemul ierarhic al organizării activității procurorilor, independența acestora se traduce prin faptul că în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, aceștia nu trebuie să obțină o aprobare a superiorului, nici o confirmare a acestuia. Lipsa unei interferențe din partea procurorului ierarhic superior reprezintă o garanție pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege pentru procurorul de caz, așa cum și Comisia de la Veneția afirmă în documentul anterior amintit. În paragraful 32 din același raport, Comisia de la Veneția arată că „lipsa oricărei interferențe în activitatea procurorului pe toată durata procedurilor implică o absență a oricărei presiuni externe, cât și a presiunilor venite chiar din interiorul Ministerului Public”. Se apreciază că astfel de garanții includ și aspectele privind managementul cauzelor sau procesul de luare a deciziilor. Prin urmare, pentru consolidarea independenței funcționale a procurorilor și a progresului făcut de România, prin prisma angajamentelor sale internaționale cu privire la independența justiției considerăm că principiul subordonării ierarhice nu poate fi dezvoltat în contra spiritului legii și a intenției legiuitorului constituant, prin stabilirea posibilității infirmării soluțiilor pentru motive de netemeinicie, fără a aduce atingere art. 132 alin. (1) și art. 131 alin. (1) referitor la statutul procurorilor și la rolul Ministerului Public.

11. Art. I pct. 38 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din Constituția României

În primul rând, art. I pct. 38 transferă competența CSM de a solicita ministrului justiției exercitarea controlului asupra procurorilor, de la plenul acestuia la Secția pentru procurori. Așa cum am subliniat anterior, solicitarea de exercitare a controlului asupra procurorilor este strâns legată de rolul de garant al independenței justiției conferit organului colectiv CSM.

În același timp, prin acordarea posibilității Ministrului Justiției, care este membru al Guvernului, numit și susținut de un partid politic, de a da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate „pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității” (art. 69 alin. 3 teza finală), dar în special prin punerea procurorilor sub controlul Ministrul Justiției (art. 69 alin. 1), fără a defini în niciun fel aceste atribuții, se creează posibilitatea intervenirii în activitatea judiciară a procurorilor într-o manieră care să aducă atingere independenței funcționale a acestora. Acest efect este unul susținut și de introducerea posibilității ca soluțiile procurorului de caz să fie infirmate de către procurorul ierarhic superior pentru netemeinicie.

Aceste dispoziții vin în contradicție cu dispozițiile art. 64 din proiectul de modificare a Legii nr. 304/2004 care arată că „în soluțiile date, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege”. Așadar, „condițiile prevăzute de lege” nu pot să anuleze această independență funcțională a procurorului. Dat fiind faptul că legea nu detaliază ce fel de dispoziții poate da ori ce măsuri poate lua, în concret, ministrul justiției cu privire la procurori și în lipsa unei reglementări precise a limitelor puterii conferite ministrului justiției, norma în cauză conferă o marjă largă de apreciere a sferei actelor pe care acesta le poate dispune în exercițiul autorității sale, contrar rolului constituțional al Ministerului Public.

12. Art. I pct. 40 și pct. 43 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție

Astfel, la pct. 40 se modifică alin. (3) al art. 79din Legea nr. 304/2004 în sensul: „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”. Totodată, la pct. 43 se modifică alin. (2) al art. 87 din Legea nr. 304/2004 în sensul: Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 8 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs susținut în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Sintagma „conduită morală ireproșabilă” este neclară și implică o apreciere subiectivă, lipsind criteriile obiective de selecție. De asemenea, lipsa unei sancțiuni disciplinare nu este circumstanțiată în timp, astfel cum legiuitorul a înțeles să procedeze în cazul selecției procurorilor ce vor face parte din Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (art. 885 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 304/2004). În acest mod, norma este lipsită de previzibilitate, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție.

13. Art. I pct. 45 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 124 alin. (3) și art. 131 alin. (1) din Constituție

Art. I pct. 45 introduce după articolul 88 o nouă secțiune dedicată Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – cuprinzând art. 881-889. Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate, prin Decizia nr. 33/2018, criticile de neconstituționalitate referitoare la: (i) efectele pe care instituirea acestei noi structuri de parchet o are asupra competențelor altor structuri deja existente, (ii) reglementarea unor norme care țin de statutul procurorului, (iii) creării unui regim discriminatoriu, neîntemeiat pe criterii obiective și raționale, (iv) modul de reglementare a instituției procurorului șef al acestei secții sau (v) competența procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a soluționa conflictele de competență ivite între structurile Ministerului Public.

Curtea Constituțională a arătat că legiuitorul a instituit o serie de dispoziții derogatorii de la statutul judecătorilor și procurorilor prevăzut de Legea nr. 303/2004, iar normele de drept care prezintă caracter de specificitate „nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, care este, deopotrivă, o lege organică, deci cu aceeași forță juridică cu legea care constituie dreptul comun în materie”.

Încălcarea art. 133 alin. (1) din Constituție

Articolul 133 alin. 1 din Constituție a consacrat rolul Ministerului Public, menționând că acesta „reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, rolul Ministerului Public implică un rol esențial al procurorului în activitatea judiciară, cel de reprezentant al intereselor generale ale societății, de apărător al ordinii de drept, precum și al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

În Decizia nr. 76/2015, Curtea a detaliat formele concrete prin care Ministerul Public își poate îndeplini rolul de reprezentant al interesului social, general și public, arătând că acestea „constau, potrivit art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în: efectuarea urmăririi penale în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, conducerea și supravegherea activității de cercetare penală a poliției judiciare, precum și conducerea și controlul altor organe de cercetare penală, sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii, exercitarea acțiunii civile, în cazurile prevăzute de lege, participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii, acționarea pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului, studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, sens în care elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu, verificarea respectării legii la locurile de deținere preventive, precum și în exercitarea oricăror altor atribuții prevăzute de lege”.

Dată fiind competența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pentru atingerea acestor obiective de ordine publică și respectarea rolului Ministerului Public, este necesar ca legiuitorul să creeze condițiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public să fie funcționale și să poată îndeplini această misiune. O situație în care, deși formal, structurile de parchet există, dar ele nu ar dispune de resursele necesare pentru a-și îndeplini misiunea constituțională ar încălca în mod evident rolul pe care legiuitorul constituant l-a prevăzut pentru acestea, cu consecințe directe ce țin de drepturile și libertățile cetățenilor.

În situația de față, limitarea numărului de procurori la 15, prin lege, contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competențele atribuite și prin raportare la importanța cauzelor pe care le instrumentează. Limitarea, prin lege, a numărului de posturi la 15 procurori fragilizează chiar de la început buna funcționare și chiar independența funcțională a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Chiar dacă potrivit art. 882 alin. 4 numărul de posturi poate fi modificat, „în funcție de volumul de activitate, prin ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, adoptarea legii în această formă contravine posibilității acestei structuri de a îndeplini rolul constituțional al Ministerului Public.

În prezent, conform art. 134 din Legea nr. 304/2004, „Numărul maxim de posturi pentru instanțe și parchete se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii în cazul stabilirii numărului maxim de posturi pentru instanțe și parchete prin hotărâre a Guvernului reprezintă o garanție de asigurare a unor condiții optime și a unui număr suficient de posturi pentru ca instanțele sau parchetele să își poată desfășura în mod optim activitatea, conform dispozițiilor constituționale. O consecință a acestui aspect o reprezintă faptul că se ajunge la imposibilitatea procurorilor de a se specializa în fiecare categorie de infracțiuni reglementate de legislația în vigoare. Specializarea presupune experiență profesională, pe lângă o cunoaștere amănunțită a unei materii la nivel teoretic.

De asemenea, având în vedere numărul de ordinul miilor de sesizări împotriva magistraților, în care organele de cercetare penală trebuie să efectueze minime cercetări, chiar și în cazul celor nefondate și faptul că în prezent aceste sesizări sunt cercetate de către un număr de peste 150 de procurori din cadrul a 19 unități de parchet (Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT și DNA), este evident că va fi afectată calitatea activității de urmărire penală a procurorilor din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și rolul Ministerului Public.

Încălcarea art. 124 alin. (3) din Constituția României

Competența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una personală, vizând atât magistrații, cât și alte persoane cercetate alături de aceștia în respectivele cauze. În plus, procurorii din această secție vor trebui să instrumenteze orice tip de infracțiune, atât timp cât aceasta este săvârșită de o persoană având calitatea menționată de lege.

Dispunerea structurii unice în Municipiul București, unde cei 15 procurori își vor desfășura activitatea, presupune obligarea magistraților cercetați la un efort mult mai mare față de alte categorii de persoane: deplasarea pe distanțe mari la audieri în timpul programului de lucru, în altă localitate, suportarea de cheltuieli excesive, aspecte de natură să afecteze chiar buna organizare a apărării de către respectivul magistrat. Mai mult, modalitatea de numire a procurorului-șef, dar și cea a celorlalți 14 procurori, pentru care proba interviului are o pondere de 60%, nu prezintă suficiente garanții ale unui proces de selecție derulat într-un mod imparțial și este de natură să se reflecte și în derularea activității acestei secții.

Prin crearea unei secții cu misiunea de a combate fenomenul infracționalității în rândul magistraților și prin modul în care sunt reglementate aspectele referitoare la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este afectat principiul independenței justiției, creându-se premisele ca magistrații să poată fi anchetați de o structură fragilă, cu un deficit major de resurse care să îi asigure buna funcționare și care să garanteze o activitate de urmărire penală calitativă și imparțială, contrar art. 124 alin. 3 din Constituția României.

14. Art. I pct. 52 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 147 alin. (2) din Constituție

Astfel, intervenția legislativă de la pct. 52, în sensul eliminării art. 113^2 ce prevedea că: „Sancțiunile aplicate asistenților judiciari și eliberarea din funcție a acestora se comunică Consiliului Economic și Social de ministrul justiției”. nu a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, și, în consecință, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării cu privire la aceste dispoziții. Prin urmare, ca efect al depășirii de către Parlament a limitelor de reexaminare legea criticată încalcă dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituție.

15. Art. I pct. 59 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 1 alin. (5) și art. 133 alin. (1) din Constituție

La art. I pct. 59 din legea criticată se menționează faptul că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii avizează Hotărârea de Guvern de stabilire a numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative „(1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării”.

Dispozițiile art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prevăd că „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, iar conform art. 32 alin. 1 din lege „(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu”.

Așadar, atât normele de tehnică legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 317/2004 prevăd faptul că avizul este solicitat autorităților competente, în funcție de obiectul reglementării. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că „această competență a Consiliului Superior al Magistraturii este una legală, acordată prin voința Parlamentului în temeiul textului constituțional al art. 134 alin. (4), potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției” (Decizia nr. 3/2014). În aceeași decizie, Curtea Constituțională a arătat că „indiferent că este vorba de o competență acordată prin lege sau direct prin textul Constituției, autoritățile sunt obligate să o aplice și să o respecte în virtutea art. 1 alin. (5) din Constituție”.

Curtea Constituțională a clarificat și sfera de cuprindere a sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, aceasta vizând numai „actele normative care privesc în mod direct organizarea și funcționarea autorității judecătorești, precum și modul de funcționare al instanțelor, cariera magistraților, drepturile și obligațiile acestora etc” (Decizia nr. 901/2009).

Așadar, atât timp cât Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul său, are competența legală ca în realizarea rolului său de garant al independenței justiției să avizeze actele normative care vizează domeniul său de competență, reglementarea acestei competențe pentru Secția pentru judecători în cazul Hotărârii de Guvern care stabilește numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție nu numai că dublează această competență, dar încalcă și rolul Consiliului Superior al Magistraturii prevăzut de art. 133 alin. (1) din Constituție.

Totodată, sunt încălcate și normele de tehnică legislativă și, implicit, dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii.

16. Art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încalcă art. 61 alin. (1) și ale art. 69 din Constituție

Astfel, la art. II din legea supusă controlului de constituționalitate se prevede: „O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative urmează a fi modificată în vederea punerii de acord cu prevederile din Secțiunea 2^1 – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege”.

Norma dispune imperativ cu privire la conținutul normativ al unei viitoare reglementări. Or, în ceea ce privește legiferarea, Parlamentul dispune de o deplină competență, care nu poate poate fi îngrădită nici măcar printr-un act normativ propriu. În măsura în care intervențiile legislative necesare punerii de acord a altor alte normative cu legea criticată nu au fost realizate chiar în conținutul acesteia, Parlamentul nu poate să stabilească imperativ cu privire la conținutul unei legi viitoare fără ca în acest mod să aducă atingere art. 61 și art. 69 din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară este neconstituțională.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Sursa informației


Update 3 mai 2018: Declarația oficială a Președintelui României referitoare la sesizarea CCR și a Comisiei de la Veneția cu privire la Legile justiției

Potrivit comunicatului din data de 2 mai 2018, Președintele României a dat publicității declarația de presă susținută de acesta la Palatul Cotroceni, în data anterior menționată.

Redăm mai jos cele mai importante precizări din cadrul respectivei declarații.

Președintele consideră că asistăm la o „rescriere din mers a Constituției”. Acesta precizează faptul că „într-o democrație autentică, separația puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituții, dar, mai ales, echilibrul și controlul reciproc dintre acestea. Legile justiției au rol esențial în punerea în aplicare a acestor principii”.

Conform afirmațiilor Președintelui, „întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână, și apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni și trei decizii al Curții Constituționale pentru a corecta unele prevederi; toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câștigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate și pe larg dezbătute”.

Președintele a susținut că Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare la organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie, deoarece: „Unele dispoziții ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme. Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații. În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM. Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera”.

În urma deciziei de a sesiza Curtea Constituțională, precum și Comisia de la Veneția cu privire la Legile justiției, Președintele a menționat faptul că face apel către Curtea Constituțională de „a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență”.

În final domnul Iohannis și-a exprimat convingerea cu privire la faptul că „judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene”.

Sursa informației


Update 2 mai 2018: Președintele României va sesiza CCR și Comisia de la Veneția cu privire la Legile justiției

Potrivit unor declarații de presă, Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va trimite pachetul de legi ale justiției la Curtea Constituțională și va sesiza Comisia de la Veneția. El a invocat faptul că asaltul politicului asupra justiției s-a concretizat într-un pachet de legi care nu corespunde rigorilor statului de drept sau așteptărilor pe care le au românii în privința independenței magistraților.

De asemenea, Președintele a făcut un apel la judecătorii CCR să nu se grăbească în judecarea acestei cauze – informează HotNews.

Conform declarațiilor domnului Iohannis, noile reguli pot avea consecințe asupra instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție, sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiția, ci să îi timoreze pe magistrați. În plus, nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera. Astfel, în forma în care se prezintă acum pachetul de legi nu corespunde exigențelor statului de drept și democratic, și nici așteptărilor cetățenilor.

După ce CCR se va exprima asupra acestor chestiuni Președintele a susținut că va face o nouă analize și voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.

Potrivit unor declarații de presă, domnul Tudorel Toader a anticipat acest demers din Partea președintelui și așteaptă motivarea acestei sesizări, arătând că CCR s-a pronunțat deja cu privire la aceste legi – potrivit Antena3.

În același sens, Președintele Comisiei speciale privind legile justiției, Florin Iordache, a declarat faptul că CCR a spus că Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004 sunt niște legi bune, în concordanță cu deciziile Comisiei de la Veneția – arată Digi24.

Președintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, că judecătorii Curții Constituționale țin oricum cont în judecarea sesizărilor și de recomandările Comisiei de la Veneția, astfel că sesizarea suplimentară a președintelui Klaus Iohannis reprezintă un demers care „încearcă să amâne aplicarea legilor” – notează Adevărul.

Președintele Comisiei juridice din Senat, domnul Robert Cazanciuc, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea Legilor justiției, a declarat la aceeași dată faptul că acestea „au ajuns la promulgare după parcurgerea tuturor etapelor procesului legislativ și democratic și fac parte, chiar dacă Președintele refuză să accepte acest lucru, dintr-o necesară reformă a justiției realizată legal de Parlamentul României”. Acesta consideră că Președintele României „dorește ca magistrații să fie în continuare colaboratori ai serviciilor secrete”, sesizând CCR și Comisia de la Veneția, și că în trei ani de mandat” – citează tot HotNews.

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, domnul Augustin Zegrean, a declarat că este constituțional ca Președintele României să sesizeze Curtea Constituțională după ce o lege a fost trimisă pentru reexaminare în Parlament, scopul fiind să verifice textul care a rezultat în urma reexaminării: „Faptul că Președintele a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională pe cele două legi, din pachetul de trei pentru că una este înapoi la Parlament, trimisă de Curtea Constituțională, este în regulă, constituțional este în regulă pentru că președintele, după ce solicită Parlamentului să reexamineze o lege poate să sesizeze Curtea Constituțională, chiar dacă anterior trimiterii în Parlament legea a fost verificată de Curte pentru că se presupune că prin reexaminare, unele texte se modifică și atunci cel puțin cu privire la acele texte, Președintele poate sesiza Curtea pentru a verifica textul care a rezultat în urma reexaminării”, conform Mediafax.

În plus, sesizarea Presedintelui Iohannis adresată Comisiei de la Veneția va fi publicată pe site-ul Comisiei împreună cu Legile justitiei traduse în engleză și va primi un raport la finalul lunii iunie, iar, dacă România nu va ține cont de recomandările ce vor fi făcute, riscă să își piardă dreptul de vot în Consiliul Europei, iar CCR să fie exclusă din Conferința Europeană a Curților Constituționale – a mai afirmat domnul Zegrean pentru Ziare.com.


Update 19 aprilie 2018: CCR discută joi, 19 aprilie, pentru a doua oară contestațiile la legile justiției

Curtea Constituțională dezbate astăzi sesizările depuse atât de Opoziție la legile justiției, cât și sesizarea ÎCCJ la legea privind statutul judecătorilor. Este pentru a două oară când aceste legi sunt contestate la CCR, anunță News.ro.

Astfel, pe 29 martie, Opoziția a atacat din nou, la CCR, legile justiției, deputatul Gabriel Andronache precizând ca au identificat nu mai putin de 37 de motive de neconstituționalitate:

„Am depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților sesizările pe reglementările reexaminate cu privire la legile justiției. Am sesizat din nou CCR, pentru că, în mod evident, ceea ce au făcut colegii din majoritatea parlamentară, respectiv cei de la Putere, în procedura de reexaminare, nu are nicio legătură cu ceea ce a scris CCR în cele trei decizii. Am constatat nu mai puțin de 37 de motive de neconstituționalitate. La Legea nr. 303/2004 am invocat 22 de motive de neconstituționalitate, la Legea nr. 317/2004 – nouă astfel de motive, iar în cazul Legii nr. 304, am identificat nu mai puțin de șase motive de neconstituționalitate, plecând de la chestiuni care țin de modul în care au fost adoptate aceste reglementări. Vă reamintesc, rapoartele au venit la plen atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, în ziua în care au fost adoptate; vă reamintesc că în plenul Senatului a fost introdus, în Legea nr. 303, un amendament care a fost denumit, de majoritatea parlamentară, de corelare tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiția erorii judiciare”, a declarat deputatul Gabriel Andronache, conform Mediafax.

Și ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după cum menționează și News.ro.

„Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr. 1 din 29 martie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, a anunțat ÎCCJ, potrivit sursei menționate anterior.

Potrivit Agerpres, în sesizarea trimisă la CCR, instanța supremă susține că prevederile art. I pct. 57, art. 42 alin. (2) din legea criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 41 alin. (1), precum și art. 125 din Constituția României, în sensul că noțiunea de „inapt”, ce nu este definită în contextul unei evaluări specifice activității desfășurate de judecător sau procuror, ar putea afecta nu doar dreptul la exercitarea funcției de judecător sau procuror, ci și exercitarea dreptului la muncă, corespunzător pregătirii profesionale a acestuia.

De asemenea, ÎCCJ mai menționează, conform aceleiași surse, că textul cu privire la eroarea judiciară este lipsit de claritate și conduce la confuzii în interpretarea și aplicarea legii. Instanța supremă consideră că formulările „încălcarea drepturilor fundamentale absolute” și „drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei”, care au fost raportate din perspectiva tehnicii legislative folosite la noțiunea de eroare judiciară, „sunt de așa natură încât, pe de-o parte, creează confuzii cu privire la sfera examinării acestora în condițiile unei situații concrete, iar, pe de altă parte, nu sunt previzibile”.

Totodată, printre cele mai importante modificări la legile justiției se află eliminarea Președintelui României din numirea conducerii ÎCCJ și corelarea prevederii din Legea nr. 303/2004 cu Legea nr. 317/2004, arată News.ro. Astfel, alin. (1) al art. 53 se modifică și va avea următorul cuprins: „Președintele, vicepreședinții și președinții de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”.


Update 12 aprilie 2018: Punct de vedere al Ministerului Public în legătură cu Raportul GRECO

Potrivit unui comunicat din data de 11 aprilie 2018, Ministerul Public a dat publicității următoarele informații:

„Ca urmare a solicitărilor primite din partea reprezentanților mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu Raportul GRECO, dat publicității în cursul zilei de astăzi, Biroul de informare și relații publice face următoarele precizări:

Raportul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) confirmă avertismentele repetate ale Ministerului Public în legătură cu vulnerabilitățile care ar rezulta pentru sistemul judiciar și pentru ordinea de drept din România în cazul adoptării de către Parlament a preconizatelor modificări aduse legilor justiției”.

Sursa informației


Update 29 martie 2018: GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România

Potrivit unui comunicat din data de 28 martie 2018, Ministerul Justiției a făcut câteva precizări cu privire la Raportul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO).

Astfel, în cadrul reuniunii plenare din perioada 19-23 martie 2018, GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România, în temeiul procedurii prevăzute de Regula 34 din Regulile de procedura ale GRECO. Aceasta a avut ca temă modificările aduse legilor justiției.

Autoritățile române au primit raportul în data de 28 martie 2018, acesta urmând a fi tradus în limba română și înaintat Guvernului pentru a autoriza publicarea.

De asemenea, potrivit Regulilor 34 par. 3 și 35 din Regulile de Procedură ale GRECO, informațiile conținute în rapoarte sunt confidențiale, până la data publicării. Până în prezent, a fost autorizată publicarea tuturor rapoartelor de evaluare și de conformitate adoptate de GRECO cu privire la România.

În acest context, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a semnat Memorandumul adresat Guvernului prin care se solicită autorizarea publicării raportului.

Sursa informației


Update 20 martie 2018: Cele trei legi ale justiției au fost adoptate de plenul Camerei Deputaților

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți cele trei legi ale justiției – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – după ce au fost modificate de Comisia Iordache, în urma deciziilor Curții Constituționale. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea președintelui României din numirea conducerii ICCJ și corelarea prevederii din Legea nr. 303/2004 cu Legea nr. 317/2004. PNL a anunțat că va contesta legile la Curtea Constituțională, informează News.ro.

Astfel, alin. (1) al art. 53 se modifică și va avea următorul cuprins: „Președintele, vicepreședinții și președinții de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani”, potrivit Digi24.

Comisia specială a votat, luni, ca președintele României să fie exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), astfel că atribuțiile de revocare și numire a acesteia îi revin Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Articolul la Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primește atribuții de numire și revocare a conducerii ICCJ, iar președintele României este eliminat din procedură, prin corelarea cu Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ, anunță aceeași sursă.

„Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor: b) numesc și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”, prevede articolul votat.

În forma inițială, articolul dispunea: „Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor: b) propun președintelui României numirea în funcție și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție; c) numesc și revocă președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Președintele comisiei speciale care a modificat legile, deputatul Florin Iordache, a declarat că cele trei legi au fost modificate în concordanță cu deciziile Comisiei de la Veneția.

„Comisia specială a fost înființată tocmai pentru a pune în concordanță legislația existentă cu deciziile Curții Constituționale. Noi tocmai asta am făcut și vreau să vă spun că noi am ținut cont de deciziile Curții. Printre altele, am fost atacați permanent că încercăm să politizăm Justiția, să subordonăm Justiția. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizați un singur articol care subordonează Justiția sau, într-un fel sau altul, modifică legislația penală. De fiecare dată, ați invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Eu v-am solicitat, stimați colegi, înainte de a ne critica, haideți să citim. Dacă am citi mai mult și dacă am citi cu atenție deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut și le-am propus nu afectează în niciun fel independența Justiției, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanță cu deciziile Comisiei de la Veneția”, a spus Florin Iordache, potrivit News.ro.

Totodată, Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce privește răspunderea magistraților, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

De asemenea, parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, notează Mediafax.

Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie, citat de către Mediafax.

Astfel, plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea nr. 317/2004.

Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.

Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Potrivit Mediafax:

• Legea pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată cu 182 de voturi „pentru” și 91 „împotriva”;

• Legea pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost adoptată cu 190 de voturi „pentru” și 98 „împotrivă”;

• Legea pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM a fost adoptată cu 189 de voturi „pentru” și 101 „împotrivă”.


Update 23 februarie 2018: GRECO – Procurorii și judecătorii trebuie să beneficieze de independență, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare

Delegația GRECO care s-a aflat miercuri și joi la București precizează că cei responsabili cu investigarea, urmărirea penală și judecarea infracțiunilor de corupție ar trebui să beneficieze de independența și autonomia corespunzătoare funcțiilor lor, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare. De asemenea, recomandă autorităților să solicite punctul de vedere al Comisiei de la Veneția cu privire la legislația vizând reforma în Justiție, relatează News.ro.

„Delegația GRECO subliniază că cei responsabili cu investigarea, urmărirea penală și judecarea infracțiunilor de corupție ar trebui să beneficieze de independența și autonomia corespunzătoare funcțiilor lor și să nu fie supuși unei influențe nepotrivite. Acest lucru se aplică și mecanismelor disciplinare, în timp ce judecătorii și procurorii trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate. Acesta este unul dintre standardele fundamentale anticorupție ale Consiliului Europei. De asemenea, delegația reamintește recenta recomandare a GRECO de îmbunătățire a transparenței procesului legislativ, inclusiv prin asigurarea aplicării excepționale a procedurii de urgență într-un număr limitat de circumstanțe”, se arată într-un comunicat al GRECO după ce o delegație a vizitat România în 21 și 22 februarie, preluat și de către Digi24.

Totodată, delegația GRECO subliniază că este important ca toate instituțiile statului să conlucreze și să se respecte reciproc, în conformitate cu principiile separației puterilor, ale independenței și imparțialității sistemului judiciar și ale egalității în fața legii. Delegația va pregăti un raport, cu recomandări specifice, care va fi discutat la următoarea reuniune plenară a GRECO și se subliniază că este important ca autoritățile să țină cont de raportul GRECO după ce va fi adoptat, menționează aceeași sursă.

În același timp, delegația GRECO invită încă o dată autoritățile să ia în calcul solicitarea opiniei Comisiei de la Veneția cu privire la pachetul legislativ vizând reforma în justiție.

Potrivit News.ro, delegația GRECO a vizitat România în perioada 21-22 februarie ca parte a unei evaluări urgente ad-hoc vizând legislația din domenul judiciar din perspectiva luptei anticorupție și a conformării României recomandărilor anterioare ale GRECO pe această temă.

Într-un raport adoptat în decembrie 2017, GRECO a stabilit că progresele actuale ale României în ceea ce privește implementarea recomandărilor în domeniul prevenirii corupției în rândurile parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor este „total nesatisfăcătoare”. GRECO a solicitat îmbunătățiri într-un număr de domenii, inclusiv în procesul legislativ, care ar trebui sa fie mai transparent. De asemenea, raportul a subliniat necesitatea ca CSM și Inspecția Judiciară să fie mai active în ceea ce privește analiza, informarea și consilierea, iar CSM să capete un rol mai mare în ceea ce privește numirea și revocarea în funcțiile de procurori șefi.

* Vezi Update 18 ianuarie 2018: Raportul Greco – România, criticată pentru legile justiției. Augustin Lazăr consideră că CCR va da o soluție înțeleaptă în ceea ce privește situația acestor legi.

Sursa informației


Update 23 februarie 2018: Decizia Curții Constituționale cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate a legilor justiției 

Au fost ridicate trei obiecții de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2014 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și Legea pentru modificarea și completa-rea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Toate au fost respinse, cu majoritate de voturi, ca fiind inadmisibile.

Într-un comunicat din data de 21 februarie 2018, Curtea Constituțională a argumentat pe scurt deciziile de respingere.

👍Vezi aici argumentele CCR pentru respingerea respectivelor obiecții de neconstituționalitate privind legile justiției


Update 21 februarie 2018: Curtea Constituțională judecă astăzi noi motive de neconstituționalitate în ceea ce privește modificările aduse legilor justiției

Curtea Constituțională a României (CCR) judecă, miercuri, sesizările asupra modificărilor la cele trei legi ale justiției, fiind formulate și alte motive de neconstituționalitate față de cele sesizate de instanța supremă și judecate deja de CCR, informează News.ro.

Conform Agerpres, noile sesizările asupre celor trei legi ale justiției modificate în Parlament au fost depuse în data de 22 ianuarie a.c. de către un grup parlamentar din Opoziție, care spunea că a descoperit și alte motive de neconstituționalitate față de cele sesizate anterior. Totodată, respectivul grup parlamentar motivează că modificările aduse legilor justiției „subminează independența magistraților din România”.

Liderul Dan Barna, afirma că unul dintre argumentele din contestațiile depuse la CCR este că proiectele încălcă obligațiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

„Juriștii au găsit noi motive de neconstituționalitate față de sesizările deja depuse la CCR pe legile justiției. De exemplu, ICCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce într-o altă sesizare s-a arătat că cele trei proiecte de modificare a legilor justiției au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului și principiului respectării legii, precum și cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriștii au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligațiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce privește motivele intrinseci de neconstituționalitate, s-a contestat – în plus față de ÎCCJ – separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor și diminuarea atribuțiilor plenului CSM în favoarea secțiilor separate”, a declarat Dan Barna, potrivit News.ro.

„Transferul atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la plen către secții a fost aspru criticat și în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituțională de tip «divide et impera» sporește posibilitatea ca deciziile să fie influențate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de USR, preluată Agerpres.

De asemenea, noile sesizări formulate vor constitui un motiv în plus de amânare a termenului de intrare în vigoare a noilor legi ale justiției în forma propusă de către cei de la Putere, până la soluționarea lor de către CCR. Noile critici și argumente ar putea duce la declararea ca neconstituționale a legilor în ansamblu (în special, cele legate de procedură) sau a unor articole importante, anunță aceeași sursă.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a ședinței de plen se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecție formulată de 51 de deputați aparținând unor grupuri parlamentare aflate în Opoziție, grupului parlamentar al minorităților naționale și de un deputat neafiliat; obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de 52 de deputați aparținând unor grupuri parlamentare aflate în Opoziție, grupului parlamentar al minorităților naționale și de un deputat neafiliat, și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de 51 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale unor grupuri parlamentare aflate în Opoziție, grupului minorităților naționale și de un deputat neafiliat.

Totodată, sesizările au fost finalizate încă de la sfârșitul anului trecut, însă nu au fost depuse deoarece nu aveau numărul necesar de semnături (50 de deputați sau 25 de senatori), anunță Agerpres.


Update 15 februarie 2018: Mesaj al procurorului general al PÎCCJ

Potrivit unui comunicat din data de 14 februarie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un mesaj al procurorului general al PÎCCJ, domnul Augustin Lazăr, în legătură cu informațiile vehiculate în ultimele zile în mass-media.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul comunicat de presă, astfel cum a fost publicat de către PÎCCJ:

14 februarie 2018

Mesaj al procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Având în vedere informațiile vehiculate în ultimele zile în mass-media, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr:

– dezavuează campania desfășurată împotriva instituțiilor justiției, în mod deosebit a Ministerului Public, de persoane aflate în proceduri judiciare în curs, unele condamnate definitiv;

– respinge ferm generalizarea la nivelul întregii activități a procurorilor a incidentelor procesuale și a cazurilor particulare de magistrați procurori cercetați disciplinar. Sistemul judiciar are proceduri legale riguroase de verificare a suspiciunilor de abateri disciplinare, inclusiv de genul celor lansate în media;

– dezavuează acțiunile de instigare publică la intervenția politicienilor în activitatea judiciară pentru demiterea unor procurori cu funcții de conducere, prin ignorarea procedurilor judiciare clar prevăzute de art. 51 alin. (2) și (7) din Legea nr. 303/2004, precum și prin înfrângerea principiului constituțional al separației puterilor în stat;

– cere conducerii Consiliului Superior al Magistraturii garantul independenței justiției să adopte o poziție publică în apărarea sistemului judiciar în fața acestor atacuri;

– procurorul general își manifestă încrederea în capacitatea sistemului judiciar din România de a-și îndeplini misiunea de înfăptuire a justiției la nivelul standardelor europene. De asemenea, își manifestă încrederea în capacitatea de autoreglare a sistemului judiciar prin identificarea și rezolvarea conform procedurilor legale a tuturor incidentelor procesuale și a cazurilor particulare de abateri disciplinare.

Așa cum de altfel rețin și rapoartele MCV, problema României nu este funcționarea defectuoasă a sistemului judiciar, ci tentativa de stopare a luptei împotriva corupției.

Vezi și Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

Sursa informației


Update 14 februarie 2018: Cu unanimitate de voturi, plenul CCR a decis că legea de modificare a Legii nr. 317/2004 conține prevederi neconstituționale

Plenul Curții Constituționale a României a decis, în ședința de marți, că a treia lege din pachetul de legi ale justiției, privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, este doar parțial constituțională. Cu alte cuvinte, aceasta conține prevederi care încalcă legea fundamentală. În cazul primelor două – Statutul magistraților și Legea privind organizarea judiciară – judecătorii Curții au decis, de asemenea, că includ prevederi neconstituționale, drept pentru care se întorc în Parlament, după ce CCR va publica motvarea deciziilor, informează Digi24.

„Cu oarecare satisfacție vă anunț că ne-am pronunțat asupra celei de-a treia legi a justiției, respectiv Legea nr. 317 privind organizarea CSM. Soluția este de admitere cu unanimitate a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare, cinci la număr”, a precizat, marți, președintele CCR, Valer Dorneanu, potrivit Mediafax.

Una dintre aceste prevederi se referă la alegerea președintelui și a vicepreședintelui CSM.

„Textul actual omitea, practic ocolea textul constituțional care spune că aceștia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori, textul pe care noi l-am criticat prevedea că președintele Secției de judecători este numit practic de drept în funcția de președinte CSM și vicepreședintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituționale”, a explicat Valer Dorneanu, citat și de către News.ro.

Admisă a fost și excepția privind posibilitatea ca datele declarate de magistrați (cu privire la statutul de fost sau actual colaborator al serviciilor) să fie verificate de parlamentarii din Comisiile de control SRI și SIE. Judecătorii CCR au decis că s-ar încălca principiul separației puterilor, după cum menționează Digi24.

„Unele dintre texte, care se refereau la numirea procurorilor și funcțiile de conducere din CSM, au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate, s-a spus doar că sunt neconstituționale. S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea Comisiei (Comisia pentru legile Justiției, n.r.), cu privire la bicameralism și alte texte care vizau motive extrinseci”, a mai spus Dorneanu, conform Mediafax.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul comunicatului de presă publicat de către CCR:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)


Update 13 februarie 2018: Sesizările privind modificările aduse Legii nr. 317/2004, discutate astăzi de către Curtea Constituțională a României

Sesizările formulate de către Opoziție și Înalta Curte de Casație și Justiție asupra modificărilor la Legea nr. 317 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi analizate, marți, de Curtea Constituțională a României (CCR). Până acum, CCR s-a pronunțat asupra contestațiilor la modificările celorlalte două legi ale justiției – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – și a admis parțial criticile de neconstituționalitate, precizează News.ro.

Astfel, potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a ședinței de plen se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de 52 de deputați aparținând Opoziției, anunță Agerpres.

Printre criticile aduse Legii nr. 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicității declarațiilor date de către membrii CSM.

„Aceste dispoziții sunt neconstituționale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicității datelor din declarațiile date de judecătorii și procurorii aleși, încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală și al independenței justiției stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituție”, se precizează în sesizare, după cum informează și Digi24.

Conform Adevărul, vom prezenta punctual obiecțiile de neconstituționalitate pentru modificarea și completarea legii privind organizarea și funcționarea CSM care au picat la CCR:

– judecătorii și procurorii trebuie să depună o declarație pe proprie răspundere că nu sunt ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete. Comisia Iordache a stipulat în lege că declarațiile pe proprie răspundere sunt verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar și din oficiu, de către comisiile parlamentare care controlează activitatea SIE și SRI. CCR a decis că nu e treaba parlamentarilor să se amestece în controlul magistraților, deci numai CSAT a mai rămas cu putere de control.

– Comisia Iordache a strecurat în lege că „procedurile judicare” sunt informații de interes public, deci pot fi puse la dispoziția Parlamentului. CCR n-a fost de acord. În categoria procedurilor judiciare intră și informații secrete, ca parte a anchetei penale.

– CCR a declarat neconstituțional și articolul din lege care definește procedura de numire a președintelui și a vicepreședinților Curții Supreme. Legea spune că șeful statului este cel care numește șefii Înaltei Curți la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar, la următorul articol, legea spune că șeful statului nu poate refuza numirile propuse de CSM. CCR a taxat confuzia din textul legislativ. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a cerut „o mai bună definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României”. Așadar, șeful statului ori are puterea să numească șefii Curții Supreme, ori este doar de decor și trebuie să accepte automat judecătorii propuși de CSM? La această întrebare va trebui să răspundă Parlamentul, care va fi nevoit să pună textul legii în acord cu decizia CCR. Aceeași confuzie se regăsește și la procedura de revocarea a șefilor Înaltei Curți.

– CCR n-a fost de acord ca magistrații să ocupe funcții politice. Cei de la Putere au trecut în lege că CSM poate dispune detașarea procurorilor și judecătorilor la diferite instituții, chiar și ca ministru al Justiției. Ce a urmărit Puterea? Să le ofere posibilitatea unor judecători sau procurori să fie numiți miniștri ai Justiției fără să demisioneze din magistratură, ci doar să fie detașați, deci să se întoarcă pe un loc sigur când își vor termina mandatul politic. CCR a declarat articolul neconstituțional. Practic, dacă un magistrat vrea să facă politică, trebuie să renunțe la cariera juridică.

– legea privind statutul magistraților mai prevedea faptul că judecătorii și procurorii pot să se autosuspende din funcție pentru doi ani, perioadă în care nu li se mai aplică regimul de incompatibilități. CCR a spus nu.

– cea mai importantă parte a legii pe care CCR a declarat-o neconstituțională se referă la răspunderea magistraților. Comisia Iordache a operat unele modificări în lege prin care magistrații puteau fi trași la răspundere pentru sentințele date pe baza unor criterii laxe, subiective. Concret, Puterea a redefinit conceptele de „eroare judiciară”, „rea-credință” și „gravă neglijență”, astfel încât granița dintre o sentință corectă și una incorectă era foarte subțire. „Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material sau procesual, determinând o eroare judicară”, sună, spre exemplu, definiția, foarte ambiguă, a „gravei neglijențe”. Practic, magistratul ar fi ajuns în situația de a judeca cu gândul la o posibilă sancțiune. „Am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe”, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu.

– forma inițială a legii folosea formularea „statul poate să se întoarcă împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară”. PSD a reformulat, obligând statul să se întoarcă împotriva magistratului. CCR a respins modificarea celor aflați la putere.


Update 8 februarie 2018: Participarea ministrului justiției la întâlnirea cu reprezentanții S&D din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)

Potrivit unui comunicat, în data de 7 februarie 2018, în intervalul orar 09.00-10.00, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, s-au întâlnit cu următorii reprezentanți ai Grupului politic S&D din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE): Claude Moraes – președintele Comisiei LIBE, Joseph Weidenholzer – vicepreședintele S&D responsabil pentru libertăți civile, democratice și statul de drept, și Birgit Sippel – coordonatoare S&D din cadrul Comisiei LIBE.

În cadrul reuniunii, ministrul justiției a manifestat toată deschiderea către dialog, a realizat distincția între modificarea legilor justiției și modificarea Codului penal și Codului de procedură penală, a dezvoltat parcursul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prezentând stadiul actual al acestora, precum și mecanismele constituționale de control.

Totodată, în cadrul întâlnirii a fost subliniat faptul că este foarte important ca percepția publică să fie conformă cu realitatea și s-a discutat despre respectarea principiilor statului de drept și parcursul european al României.

Sursa informației


Update 7 februarie 2018: Întrevederea ministrului justiției cu Co-Președinții Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

Potrivit unui comunicat, în data de 6 februarie 2018, intervalul orar 14.30-15.30, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, s-au întâlnit, la sediul Parlamentului European din Strasbourg, Franța, cu domnii Syed Kamall și Ryszard Legutko – Co-Președinții Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

În cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte privitoare la evoluțiile legislative din România, cu referire specială la parcursul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, a fost detaliată procedura legislativă, instrumentele constituționale reglementate de legislația română, controlul de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la cele trei legi, efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv obligația Parlamentului de a pune în acord dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale cu deciziile CCR.

Sursa informației


Update 7 februarie 2018: Participarea ministrului justiției la dezbaterea „Threats to the rule of law by the Romanian justice system reform” din cadrul reuniunii Grupului Politic S&D

Potrivit unui comunicat, în data de 6 februarie 2018, intervalul orar 18.20-19.00, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, au participat, la sediul Parlamentului European din Strasbourg, Franța, la dezbaterea „Threats to the rule of law by the Romanian justice system reform” din cadrul reuniunii Grupului Politic S&D.

În cadrul dezbaterii, ministrul justiției a realizat o prezentare a evoluțiilor legislative din România, cu referire la noul cadru constituțional democratic dat de actuala constituție a României, modificarea legislației penale, parcursul legilor justiției din 1992 până în prezent. A dezvoltat parcursul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. A fost detaliată procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a început în anul 2015, implicarea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, a tuturor actorilor relevanți în acest proces, aspecte ale procedurii parlamentare, instrumentele constituționale reglementate de legislația română, controlul de constituționalitate cu privire la cele trei legi, reglementarea efectelor deciziilor Curții Constituționale, respectiv obligația Parlamentului de a pune în acord dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale cu deciziile Curții Constituționale.

În continuare, ministrul justiției a răspuns întrebărilor din sală, care au vizat claritatea legislației, aspecte referitoare la separarea de carieră a judecătorilor și procurorilor, rolul Curții Constituționale, fenomenul corupției, relația dintre serviciile secrete și magistrați în reglementarea dată de noul pachet legislativ, garații, din perspectiva aceluiași pachet legislativ, ale neimplicării politicului în numirea și activitatea magistraților, cadrul constituional și respectarea acestuia în România. S-a subliniat în cadrul intervențiilor care au însoțit formularea acestor întrebări că în România există și funcționează controlul de constituționalitate ca instrument eficient de limitare a activității legiuitorului și încadrare a acesteia în normele Constituției, iar deciziile Curții Constituționale sunt respectate de toate autoritățile, fiind general obligatorii.

Ministrul justiției a răspuns întrebărilor adresate, dezvoltând aspecte punctuale ale reglementărilor, în mod corespunzător întrebărilor adresate. Totodată, a solicitat o clară delimitare a legilor justiției de legislația penală, respectiv de incriminarea infracțiunilor de corupție. Cu referire la controlul de constituționalitate, a reafirmat că de la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziilor Curții Constituționale, singura opțiune a Parlamentului este aceea de a pune în acord dispozițiile declarate neconstituționale cu aceste decizii. Legile astfel revizuite vor fi trimise la promulgare, existând un nou filtru de control, inclusiv prin posibilitatea constituțională a Președintelui României de a formula atât cerere de reexaminare a legilor, cât și de a sesiza Curtea Constituțională. Acțiunea legiuitorului, a tuturor autorităților publice, este limitată și încadrată de Constituție, garanție a statului de drept.

Sursa informației 


Update 30 ianuarie 2018: Legile justiției, din nou pe masa judecătorilor CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) ar urma să ia o decizie, marți, 30 ianuarie a.c., în legătură cu sesizările de neconstituționalitate formulate de instanța supremă și de către opoziție asupra legilor privind Statutul magistraților și organizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În 23 ianuarie, CCR a declarat neconstituționale prevederi din Legea privind organizarea judecătorească, informează News.ro.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, Digi24 anunță că, pe ordinea de zi a ședinței de plen, se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție), obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (formulată de 56 de deputați), obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputați), precum și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de ÎCCJ).

De asemenea, Agerpres notează că pe 23 ianuarie, Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecțiile de neconstituționalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecțiile referitoare la celelalte dispoziții ale actului normativ.


Update 23 ianuarie 2018: Soluția CCR – Curtea Constituțională a decis că înființarea secției care ancheteză procurori este constituțională

În ședința din data de 23 ianuarie 2018, Curtea Constituțională a decis că înființarea secției care anchetează procurori este constituțională, dar Legea privind organizarea judiciară se întoarce în Parlament pentru corecții – informează Digi24.

„Dosarele care vizează statutul magistraților și organizarea CSM le-am amânat pe 30 ianuarie, iar cel cu privire la organizarea judecătorească – am dat o decizie. Decizia constă în respingerea obiecțiilor de neconstituționalitate extrinseci care vizau modul de constituire a comisiei parlamentare. Am admis pe patru puncte din textele concrete pe care le-au criticat autorii”, a declarat Valer Dorneanu, președintele CCR, citat de către News.ro.

Astfel, reamintim faptul că Plenul Curții Constituționale a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparținând unui grup parlamentar din Opoziție, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite și a constatat că dispozițiile art. I pct. 2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale, potrivit comunicatului oficial al CCR.

Totodată – se mai arată în respectivul comunicat (preluat și de către HotNews) – cu majoritate de voturi, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de aceiași autori și a constatat că celelalte dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate.

În motivarea soluției pronunțate, citată și de către Mediafax, se arată faptul că instanța a reținut că dispozițiile art. I pct. 2, cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, creează paralelisme normative, preluând soluții legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia și unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează, și abrogă soluția legislativă aflată în vigoare care enumeră expres, în cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești care înfăptuiesc justiția. Prin urmare, Curtea a constatat că aceste dispoziții sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) și art. 126 din Constituție.

Cu aceeași ocazie, Curtea a amânat deciziile cu privind sesizările de neconstituționalitate a unor dispoziții din Statutul magistraților și legislația de funcționare și organizarea CSM – potrivit Agerpres.

De asemenea, Agerpres notează faptul că a existat unanimitate privind obiecțiile admise pe Legea privind organizarea judiciară și majoritate de voturi cu privire la obiecțiile respinse: Plenul Curții Constituționale a României (CCR) a adoptat cu unanimitate de voturi, în data de 23 ianuarie 2018, obiecțiile de neconstituționalitate privind patru articole din Legea privind organizarea judiciară, în timp ce pentru respingerea obiecțiilor referitoare la celelalte dispoziții ale actului normativ s-a înregistrat majoritate de voturi.


Update 23 ianuarie 2018: CCR dezbate, marți, sesizările ÎCCJ și ale Opoziției cu privire la modificările legilor justiției

Pe ordinea de zi a CCR de marți figurează obiecțiile de neconstituționaitate formulate de către ÎCCJ și Opoziție. Acestea fac referire la modificările ce au fost aduse legilor Justiției, adoptate de Parlament la finalul anului trecut, conform Evz.

Astfel, pe ordinea de zi a ședinței de marți a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de 29 de senatori PNL, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, formulată de 56 de deputați liberali, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecție formulată de 52 de deputați liberali, completează News.ro.

În ceea ce privește modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituționale, mai anunță Evz.

„Din totalul de 133 de judecători în funcție, au fost prezenți 89 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secțiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere încălcarea următoarelor dispoziții din Constituția României: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 1 alin. (5) în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art.21 privind liberul acces la justiție, art. 40 privind dreptul la muncă, art. 52 în ceea ce privește răspunderea magistraților, art. 53 în ceea ce privește proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, art. 124 privind înfăptuiea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 26 privind instanțele judecătorești, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 133 și art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 147 (…) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, se menționează în hotărârea ÎCCJ, preluată și de către Mediafax.

În ceea ce privește sesizarea depusă de PNL la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, formațiunea liberală critică faptul că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului autonomiei Camerelor Parlamentului, principiul bicameralismului, dreptul de inițativa legislativă, regulamentele parlamentare, dispozițiile referitoare la interzicerea paralelismului și normele de tehnică legislativă. Sesizarea PNL împotriva modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară vizează încălcarea dreptului la inițiativă al parlamentarilor, încălcarea autonomiei Camerelor Parlamentului, înființarea secției speciale pentru investigarea magistraților și eliminarea avizului conform al CSM, menționează sursa citată anterior.

Potrivit Digi24CCR poate admite una sau toate sesizările Înaltei Curți și ale Opoziției, ceea ce ar însemna că legile se întorc în Parlament pentru a fi reanalizate. CCR poate, de asemenea, să dea dreptate comisiei conduse de Florin Iordache, iar legile vor merge mai departe la președinte pentru promulgare. Există și a treia variantă, în care CCR își ia mai mult timp pentru reflecție și poate întreba inclusiv Comisia de la Veneția dacă modificările atât de contestate corespund normelor comunitare.


Update 22 ianuarie 2018: Robert Cazanciuc, Augustin Lazăr – precizări despre raportul GRECO

Robert Cazanciuc – precizări despre raportul care critică legile justiției din România

Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, a afirmat joi, după ce GRECO a publicat un raport în care arată că România a făcut progrese limitate în implementarea recomandărilor privind prevenirea și combaterea corupției, că bănuiește că raportul ar fi fost întocmit cu date mai vechi și probabil au fost avute în vedere proiecte propuse pentru dezbatere, dar nefinalizate, precizează Digi24.

„Bănuiesc că acest raport a fost întocmit mai degrabă cu niște date mai vechi decât pe ceea ce s-a întâmplat, să spunem, în ultimele dezbateri parlamentare. (…) Comisia juridică a transmis informații GRECO. Spre exemplu, despre ceea ce era în sarcina Parlamentului în Codul de conduită. Am transmis explicații, cred eu, pertinente despre procesul legislativ. Nu știu dacă acelea au fost luate în final în considerare, pentru că erau fără niciun fel de dubiu cu privire la procedurile parlamentare urmate în cazul anumitor acte normative de interes public”, a declarat senatorul Robert Cazanciuc, conform Agerpres.

El a mai precizat că probabil au fost avute în vedere proiecte propuse pentru dezbatere, dar nefinalizate.

„Un raport GRECO nu se face peste noapte și bănuiesc că până în momentul de față, la momentul la care raportul GRECO a fost finalizat, el a fost dat astăzi publicității, nu au avut ultimele date despre procesul din Parlament. Probabil au avut în vedere câteva proiecte de acte normative propuse pentru dezbatere, dar nefinalizate. Probabil de acolo sunt anumite îngrijorări (…). Dacă a fost sau nu a fost un proces transparent – ați fost cu toții prezenți acolo, de dimineață până seara, în fiecare zi, dacă discutăm despre legile Justiției. Nu se pune problema să nu fi fost consultat cineva care avea ceva de spus. Au fost Asociații profesionale, a fost Ministerul Justiției, a fost presa prezentă, oricine a avut ceva de spus ca să construiască un act normativ, să îi dea coerență, a putut fi prezent la dezbaterile din Parlament”, a mai spus Cazanciuc, potrivit Digi24.


Augustin Lazăr, despre raportul GRECO: „Ministerul Public este bine apreciat ca activitate”.

Potrivit News.ro, procurorul general Augustin Lazăr a declarat, în urma publicării de către Corpul anti-corupție al Consiliului Europei (GRECO), a unui raport în care arată că România a făcut progrese mici în prevenirea și combaterea corupției la nivel parlamentar, al judecătorilor și procurorilor, că Ministerul Public va continua să apere ordinea de drept și legile justiției. De asemenea, Ministerul Public a transmis că își menține poziția în ceea ce privește modificările legilor Justiției, spunând că procesul de modificare nu a respectat standardele de eficiență și transparență, nu au avut loc dezbateri și, de asemenea, procesul nu a ținut cont de votul negativ dat de Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și de opinia corpului magistraților și a societății civile.

Întrebat la ieșirea din CSM cum comentează raportul Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), Augustin Lazăr a răspuns: „Eu am văzut că Ministerul Public este bine apreciat ca activitate în acest raport și aș dori să vă asigur că în continuare noi vom fi consecvenți în a apăra ordinea de drept, în a apăra legile Justiției, legile europene ale Justiției”, anunță Agerpres.

„Totodată, raportat la concluziile reținute în raportul GRECO, Ministerul Public arată că modificările legislative nu au fost fundamentate pe un studiu de impact, conțin necorelări și lacune și nu induc predictibilitate și stabilitate în sistemul judiciar din România, cu consecințe negative în ceea ce privește independența justiției și a progreselor înregistrate în ultimii ani”, arată Ministerul Public, după cum menționează și News.ro.


Concluziile raportului GRECO, făcut public de către Consiliul Europei

Potrivit Digi24, joi, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), organismul anticorupție al Consiliului Europei (CoE), a publicat un raport în care arată că România a făcut progrese extrem de limitate în implementarea recomandărilor GRECO de prevenire și combatere a corupției în privința membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor.

GRECO evidențiază că România a implementat pe deplin numai două din cele 13 recomandări incluse într-o evaluare din 2016. Șapte recomandări nu au fost implementate, iar alte patru au fost doar parțial implementate, precizează Consiliul Europei într-un comunicat.

Raportul remarcă faptul că principala inițiativă adoptată în România în privința parlamentarilor este adoptarea unui cod de conduită în octombrie 2017 cu scopul de a reglementa cadourile și alte beneficii și managementul conflictelor de interese.

În ciuda acestui progres, GRECO evidențiază că formulările prea generale din codul de conduită și regulile inconsistente pentru punerea sa în aplicare îl împiedică să fie un cadru pe deplin satisfăcător.

GRECO consideră de asemenea că România nu a acordat încă o atenție corespunzătoare îmbunătățirii activității Agenției Naționale de Integritate (ANI) în controlarea declarațiilor de avere și de interese ale parlamentarilor, deși metodele de lucru și capacitățile de procesare a datelor s-au îmbunătățit. GRECO cere de asemenea îmbunătățirea implementării în practică a deciziilor și sancțiunilor ANI privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

Sursa informației


Update 19 ianuarie 2018: Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind concluziile raportului GRECO

Potrivit unui comunicat din data de 18 ianuarie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un punct de vedere privind concluziile raportului GRECO, făcut public de către Consiliul Europei.

Astfel, conducerea Ministerului Public reafirmă poziția exprimată constant în legătură cu procesul legislativ de modificare a legilor justiției (http://www.mpublic.ro/ro/content/c_08-11-2017-12-11vezi update 27 octombrie 2017  http://www.mpublic.ro/ro/content/c_26-10-2017-15-10), parcurs care nu a respectat standardele de eficiență și transparență, eludând posibilitatea unor dezbateri reale și constructive, fără a ține cont de votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii și de opinia corpului magistraților și a societății civile.

Totodată, raportat la concluziile reținute în raportul GRECO, Ministerul Public arată că modificările legislative nu au fost fundamentate pe un studiu de impact, conțin necorelări și lacune și nu induc predictibilitate și stabilitate în sistemul judiciar din România, cu consecințe negative în ceea ce privește independența justiției și a progreselor înregistrate în ultimii ani.

Sursa informației


Punct de vedere PÎCCJ – legile justiției (8 noiembrie 2017)

Ca urmare a solicitărilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii în sensul consultării procurorilor din cadrul Ministerului Public cu privire la propunerile legislative ale Camerei Deputaților de modificare a Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 și a Legii nr. 317/2004, punctul de vedere rezultat în urma consultării procurorilor este de respingere în bloc a proiectelor în discuție.

Opinia exprimată este fundamentată pe o analiză de fond care a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii și este justificată de o serie de argumente dintre care menționăm următoarele:

1. Propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact și pe o consultare prealabilă a magistraților, conțin necorelări și lacune și nu induc predictibilitate și stabilitate în sistemul judiciar din România.

2. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanță a legilor justiției cu anumite decizii ale Curții Constituționale, însă trebuie menționat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecința unor schimbări radicale a arhitecturii sistemului judiciar.

3. Având în vedere importanța deosebită a acestor propuneri legislative, procurorii apreciază că se impune cu necesitate dezbaterea acestor inițiative în procedură obișnuită (și nu în procedura de urgență), pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize temeinice a acestora și după consultarea tuturor instituțiilor judiciare. În acest sens, Constituția României, republicată, la art. 75 alin. (1) și (2) prevede că pentru coduri sau alte legi de importanță deosebită termenul în care trebuie să se pronunțe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.

4. Inițiativele legislative ale Camerei Deputaților vor influența negativ cariera și activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor și vor produce dezechilibre în funcționarea instanțelor și parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se apreciază ca fiind nejustificată și nesusținută de măsuri privind resursa umană. Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înființarea acestei direcții se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracțional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraților în mod diferit în cazul încălcării legislației penale (în anul 2015 au fost trimiși în judecată 16 magistrați, în anul 2016 un număr de 18 magistrați, iar în anul 2017 un număr de 5 magistrați). De altfel, competența materială nu este corelată cu propuneri de modificare ale Codului de procedură penală și a legilor speciale referitoare la competența în domeniu. De asemenea, prerogativa ministrului justiției de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, cât și procurorii șefi de secție ai respectivelor structuri, pe de o parte politizează sistemul judiciar prin faptul că ministrul justiției propune numirile în funcțiile de vârf ale Ministerului Public, iar pe de altă parte golește de conținut posibilitatea procurorului general de a-și realiza propriul plan managerial, respectiv îl împiedică în a propune procurorii șefi din subordine cu care să formeze în mod corespunzător o echipă de lucru. Totodată, dispozițiile criticate contravin recomandărilor Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare de asigurare a independenței justiției prin proceduri de numire a procurorilor cât mai transparente și bazate pe merit, după modul celor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

5. Propunerile legislative formulate de Camera Deputaților eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraților și al societății civile, precum și întregul proces legislativ de modificare a legilor justiției început de Ministerul Justiției, în condițiile în care nu se respectă standarde de eficiență și transparență, prin posibilitatea unor dezbateri reale și constructive.

Sursa informației


Update 18 ianuarie 2018: Raportul Greco – România, criticată pentru legile justiției. Augustin Lazăr consideră că CCR va da o soluție înțeleaptă în ceea ce privește situația acestor legi

Raportul GRECO. România, criticată pentru legile justiției

Potrivit Digi24, România este din nou criticată la nivel internațional. Grupul de state împotriva corupției (GRECO) publică, astăzi, raportul privind corupția din țara noastră. Experții arată că autoritățile din România au îndeplinit doar două dintre cele 13 recomandări făcute în anul 2016.

În acest context, concluziile experților – referitoare la situația în care se află România – sunt următoarele:

– modificările legislative grăbite excesiv fără consultare adecvată, făcute fie de Guvern, fie de Parlament, rămân o problemă pentru România, în special atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile de intergritate și anticorupție și ca servind anumitor interese. Au fost mai multe asemenea exemple recent – definirea infracțiunii de abuz în serviciu care a declanșat proteste de stradă masive. În mod similar, în februarie 2017, o lege a amnistiei a fost examinată în Parlament, unde au fost propuse amendamente pentru a o extinde și la infracțiunile asimilate corupției;

– principala inițiativă adoptată în România cu privire la parlamentari este adoptarea Codului de conduită în octombrie 2017, ce vizează reglementarea cadourilor și a altor beneficii și gestionarea conflictelor de interese. În pofida evoluției pozitive, GRECO arată că formulările vagi și normele inconsistente de aplicare fac ca acesta să nu ofere un cadru pe deplin satisfăcător;

– GRECO consideră că România nu a luat încă în considerare în mod potrivit îmbunătățirea performanței Agenției Naționale de Integritate în ceea ce privește controlul declarațiilor de avere și interese ale parlamentarilor, deși metodele de lucru și capacitatea de procesare a datelor s-a îmbunătățit. GRECO face apel la îmbunătățirea punerii în aplicare a deciziilor ANI și a sancțiunilor pentru incompatibilități și conflicte de interese;

– GRECO regretă absența unor măsuri concrete pentru a asigura ca numirea și revocarea persoanelor din cele mai înalte funcții din cadrul parchetelor să se bazeze pe o procedură transparentă și criterii obiective, și subliniază necesitatea ca CSM să joace un rol mai important în această procedură;

– președintele uneia dintre camere a mers atât de departe, până la a emite o declarație în octombrie 2016, în care a criticat acțiunile Direcției Naționale Anticorupție și a făcut apel către ambele camere să refuze să mai voteze cererile DNA până la sfărșitul legislaturii.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul Raportului GRECO privind situația legilor justiției în România, astfel cum a fost publicat pe site-ul oficial:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh) 

Sursa informației


Augustin Lazăr consideră că CCR va da o soluție înțeleaptă în ceea ce privește legile justiției

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, și-a exprimat, joi, convingerea că CCR va da o decizie „istorică” și „înțeleaptă” în cazul modificărilor aduse legilor justiției. Reamintim că peisajul justiție din România a fost, în ultima perioadă, unul extrem de tulbure și controversat, cu numeroase dispute și dezvăluiri, după cum menționează Evz.

„Ministerul Public în continuare este foarte atent, urmărește cu cea mai mare atenție procedura de verificare a constituționalității acestor legi. Am pus la dispoziția instituțiilor competente toate suspiciunile de neconstituționalitate pe care le-am avut și avem convingerea că se va da o decizie de către Curtea Constituțională, una care va fi de referință, fără îndoială o decizie istorică cred că va fi, și Curtea Constituțională cred că va da o soluție înțeleaptă într-un caz care se află în atenția opiniei publice românești”, a declarat Augustin Lazăr, la intrarea în CSM, conform Agerpres.


Update 5 decembrie 2018: Ședința de alegeri a CSM – președintele Klaus Iohannis critică modificările aduse legilor justiției

Potrivit Digi24, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat, vineri, 5 ianuarie 2018, în cadrul ședinței de alegeri a CSM, speranța și încrederea că judecătorii Curții Constituționale se vor apleca cu mult profesionalism și cu multă obiectivitate asupra aspectelor contestate în legile justiției, despre care a spus că au fost adoptate fără transparență, printr-o procedură neclară, ad-hoc, cu „pumnul în gura opoziției” și sub presiunea timpului.

Vezi și CSM. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte și pentru funcția de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2018

Totodată, președintele a afirmat faptul că anul 2017 a început cu „o acțiune reprobabilă a Guvernului de atunci”, în încercarea de a promova ordonanțe care să schimbe politica statului român fără o dezbatere. În același timp, Iohannis a amintit și de vizita sa inopinată de la Guvern, de amplele proteste și de faptul că acel Cabinet „s-a dovedit a fi de scurtă folosință și a fost schimbat foarte neuzual de propriul partid”, completează News.ro.

De asemenea, șeful statului a amintit și faptul că modificarea legilor justiției s-a făcut printr-o „procedură netransparentă, s-au făcut modificări și s-au ignorat, pe față, toate avizele sistemului”. Iohannis a menționat că CSM a dat mai multe avize negative acestor modificări, au emis avertismente și partenerii României din UE, din Consiliul Europei, atrăgând atenția că este necesară mai multă dezbatere și transparență. „De ce au lucrat noaptea, în ultimele zile ale anului, de ce s-au grăbit să îngrașe procul înainte de Crăciun?”, s-a întrebat Iohannis referindu-se la activitatea comisiei speciale pentru modificarea legilor justiției, completează Digi24.

Acea supercomisie specială a mers mai departe – printr-o procedură proaspăt inventată, o procedură parlamentară pe care în această formă nu am mai văzut-o niciodată, cu pumnul în gura opoziției, cu lucrat noaptea. De ce s-or fi grăbit să îngrașe porcul în Ajun, nu înțeleg. Au ieșit trei legi contestate nu doar de opoziție, ci și de ICCJ. Eu regret, ca președinte, că s-a ajuns în România că legile justiției se discută în proceduri neclare, ad-hoc, cu nerespectarea unor cutume în procedura parlamentară și în final aprobate în mare viteză și ajunse toate să fie contestate la CCR”, a subliniat președintele, citat de News.ro.

Conform Agerpres, Iohannis și-a exprimat însă și speranța că legile Justiției vor fi îmbunătățite: „În ansamblu, am și acum speranța că aceste legi vor fi îmbunătățite, am speranța și încrederea că la CCR judecătorii se vor apleca cu timp, mult profesionalism și cu multă obiectivitate asupra celor contestate, iar în cazul în care anumite chestiuni vor trebui clarificate, cred că și Parlamentul are puterea să recunoască faptul că anumite lucruri s-au întâmplat fără discuții publice suficiente, fără transparență, așa cum așteaptă toată lumea și se pot adapta articolele în așa fel încât legile să le fie de folos celor care funcționează sub autoritatea lor”.

În același context, președintele Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ceea ce privește garantarea independenței justiției și a precizat că, în cazul în care se va discuta despre o modificare a Constituției, este necesar să se introducă și criterii de integritate pentru politicieni, astfel încât persoane urmărite penal și condamnate să nu mai poate avea acces la cele mai înalte funcții în stat, după cum arată și Evz.

În România, Justiția este independentă, trebuie să rămână așa. Eu, președintele României, o să fac orice îmi stă în puterea constituțională să vă ajut să garantați independența Justiției. În acest deziderat veți avea în mine un partener și un susținător constant pe care vă puteți baza. Dumneavoastră, CSM, conform Constituției, garantați independența Justiției în România. Această sintagmă «garantare» (…) este o sintagmă foarte puternică, câteodată mai puternică decât CSM, dar trebuie să spun un lucru clar și vreau să-l luați ca atare: eu sunt foarte mulțumit de cum a știut CSM să acționeze și să se implice pentru a garanta independența Justiției în România”, a spus Iohannis, la ședința CSM.

Vedem cu toții politicieni perindându-se pe la diferite televiziuni, de toate coloraturile, care ne spun lucruri suprinzătoare. Nu am crezut acum trei ani că o să mai văd pe la televizor politicieni care, aparent foarte serios, spun că justiția nu trebuie să-și facă de cap, că justiția nu este în altă Românie și alte asemenea afirmații fundamnental eronate și deplasate. Faptul că se fac astfel de afirmații trebuie să ne dea de gândit foarte serios. Înseamnă că există politicieni care cred că trebuie să vină cu propuneri de modificare a arhitecturii statului.

Este dreptul lor, putem să discutăm, dar despre un lucru nu putem să discutăm: despre independența justiției. Asta nu se poate discuta. Asta trebuie să rămână, să existe, face parte din valorile de bază, din nucleul dur al democrației pe care vrem să o construim în România. Face parte din valorile UE, din arhitectura de bază a unui stat democratic în secolul 21.

S-a discutat despre ce fac judecătorii. Având în vedere că avem în conducerea statului persoane condamnate penal, nu e de mirare. Am afirmat și o să mai afirm, spre disperarea lor, că astfel de persoane nu au ce căuta în conducerea statului. Dintr-un interes personal, ei vor fi tot timpul tentați să pună sub semnul întrebării justiția. Sistemul electoral a fost așa construit că accesul acestor persoane a fost posibil. Nu putem să negăm accesul acestor persoane la funcții înainte în stat. Personal, sunt convins că dacă ne-am apuca să discutăm Constituția, este obligatoriu să introducem principiul integrității chiar în Constituție. Altfel, s-ar putea ca situații de acest tip să apară și în alte cicluri electorale”, a declarat Iohannis, conform sursei menționate antrerior.


Update 21 decembrie 2017: Judecătorii de la ÎCCJ, convocați în legătură cu sesizarea CCR privind legile justiției

Judecătorii de la Înalta Culte de Casație și Justiție au fost convocați joi, începând cu ora 13.00, pentru a discuta în cadrul Secțiilor unite despre sesizarea Curții Constituționale în legătură cu modificările aduse în Parlament Legilor Justiției, potrivit Agerpres.

Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 304 /2004 privind organizarea judiciară, „Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru: judecarea recursurilor în interesul legii; soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare”, după cum menționează și Mediafax.

Astfel, ședința are loc în contextul în care sute de magistrați din toată țara au declanșat, în ultimele zile, proteste față de modificările aduse legilor justiției și Codurilor penale.

Totodată, legea prevede că CCR „se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției”, anunță aceeași sursă.

Astfel, plenul Senatului dezbate, joi, legea de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, cea mai controversat modificare fiind cea privind statutul Inspecției Judiciare.


Update 21 decembrie 2017: Legea privind funcționarea CSM a fost adoptată de Senat în fluierăturile senatorilor USR

Plenul Senatului a adoptat joi, în calitate de for decizional, cu 81 voturi „pentru” și 28 voturi „împotrivă”, proiectul de modificare a Legii nr. 317/2004 privind funcționarea CSM, fără modificări semnificative față de forma aprobată de comisia specială. Inspecția Judiciară a rămas în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.

„Cu 81 de voturi pentru, 28 împotrivă și o fluierătură, proiectul de lege a fost adoptat”, a anunțat președintele de ședință Claudiu Manda rezultatul votului pe modificările legii 317/2004, după ce senatorii USR au fluierat pe tot parcursul procedurii de vot.

„Vă rog să votați, nu să fluierați”, le-a atras atenția, anterior, Manda senatorilor USR.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a adoptat marți cu 12 voturi „pentru” și 2 voturi „împotrivă” un raport de admitere la Legea nr. 317/2004 privind funcționarea CSM.

Dezbaterile din comisie asupra modificării legii privind funcționarea CSM au durat puțin peste o oră.

Comisia nu a adus modificări semnificative față de forma adoptată de Camera Deputaților.

Deși PSD a anunțat în repetate rânduri că intenționează transformarea Inspecției Judiciare într-o instituție independentă, aceasta a rămas în continuare în subordinea CSM, așa cum prevede legea în vigoare.

Legea privind funcționarea CSM este ultima din pachetul celor trei legi ale justiției modificate în procedură de urgență accelerată în Parlament.

Celelalte două acte normative, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și legea privind organizarea judiciară, au fost adoptate deja de Senat zilele trecute.

Legea privind organizarea judiciară a fost adoptată miercuri de Senat, cu 80 voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” și o abținere, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus față de varianta votată în comisia specială. Comisia specială adoptase raportul de admitere al legii cu o seară înainte.

Singurele modificări semnificative aduse actului normativ față de forma adoptată de Camera Deputaților au fost în ceea ce privește secția specială pentru investigarea magistraților, care a primit puteri sporite față de varianta adoptată de Camera Deputaților.

Comisia specială pentru legile justiției a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înființatei secții de investigare a magistraților, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracțiunile săvârșite de procurori și judecători.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială.

În varianta votată de Camera Deputaților, secția specială avea competența de a investiga doar unele infracțiuni săvârșite de magistrați, nu toate infracțiunile, așa cum a decis comisia specială.

O altă noutate introdusă de comisie a fost prevederea că secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături magistrați sunt cercetate și alte persoane.

Comisia a mai decis ca secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție să fie condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, iar ambii să fie numiți în funcție de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, conflictele de competență apărute între secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar urma să fie soluționate de către procurorul general al României.

Și Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost adoptată marți de Senat cu 80 de voturi „pentru” și niciun vot „împotrivă”, în condițiile în care niciun partid din opoziție nu a fost prezent în sală.

Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Șerban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraților.

În Comisie, proiectul a avut mai multe modificări față de forma adoptată de Camera Deputaților. Cel mai important amendament prevede că președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Acum, președintele nu este limitat la un singur refuz.

Toate cele trei legi urmează să fie trimise președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, dar Opoziția a anunțat că, înainte, le va ataca la Curtea Constituțională.

Sursa informației


Update 20 decembrie 2017: Legea nr. 304/2017 a fost adoptată de Senat

Ultimele două legi ale justiției – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind funcționarea CSM – au intrat miercuri la vot final în Senat, după ce au primit raport de admitere în Comisia specială condusă de Florin Iordache. Cu o zi în urmă, a fost adoptată de Senat Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor – informează Digi24.

Raportul privind Legea nr. 304/2004 cu amendamentele admise și respinse a fost adoptat cu 79 de voturi „pentru”, o abținere și 29 de voturi „împotrivă” – anunță și evz.ro.

Legea a fost adoptată de Senat cu 80 de voturi „pentru” și 28 de voturi „împotrivă”.

Reamintim că Senatul este for decizional pentru toate legile justiției.

De asemenea, reamintim și faptul că Plenul Camerei Deputaților a finalizat miercuri, 13 decembrie 2017 dezbaterea și adoptarea pe articole a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, urmând ca actul normativ să rămână la vot final – după cum menționa News.ro.

Nu au fost aprobate alte amendamente față de cele adoptate în comisie, cele mai importante modificări privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea procurorilor și judecătorilor, inăsprirea condițiilor pentru a ajunge procuror DNA sau DIICOT și obligativitatea ca procurorul-șef al DNA să obțină avizul CSM dacă dorește să înființeze servicii teritoriale.

Mediafax a publicat și o scurtă sinteză a modificărilor, menționând faptul că potrivit unui amendament adoptat de senatori, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție primește competență privind orice infracțiuni săvârșite de magistrați. Mai mult, parlamentarii au conferit competență acestei Secții speciale și în cazul în care în spețele pe care le cercetează sunt implicate și alte persoane decât magistrații: „În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai CSM” – conform textului acestui amendament.

În forma adoptată la Camera Deputaților se prevedea că: „În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de judecătorii și procurorii militari”.

Cercetarea poate fi extinsă și asupra altor persoane, dacă acestea apar în dosarele magistraților, așadar Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de judecători și procurori sunt cercetate și alte persoane.

Potrivit unui alt amendament adoptat de Comisie, Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție va fi condusă de un procuror șef, numit de plenul CSM, în urma unui concurs pe baza unui proiect depus.

Revocarea procurorului șef al secției se va face tot de către plenul CSM în cazul în care se stabilește că acesta nu își îndeplinește atribuțiile. Numirea se poate face pe o perioadă de 3 ani cu posibilitatea de reînvestire o singură data.

Adjunctul secției este numit în funcția în aceleași condiții ca și procurorul șef. „Secția de investigare a unor infracțiuni din Justiție funcționează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 posturi de procuror și 15 posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin H.G.”.

În ceea ce privește atribuțiile acestei noi structuri, acestea sunt:

– Efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală;
– Sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege;
– Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției.

Raportul anual al structurii este prezentat în fața Consiliului Superior al Magistraturii – mai arată aceeași sursă.

„Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție este condusă de un procuror-șef. Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție funcționează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 posturi de procuror și 15 posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a guvernului”, prevede un alt amendament adoptat – conform citatului redat de Agerpres.

Prin urmare, cea mai controversată și mai contestată modificare adusă Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în comisia condusă de Florin Iordache a rămas înființarea unei secții de investigare a unor infracțiuni din Justiție, care va funcționa în cadrul Parchetului General și va avea drept competențe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile de corupție și infracțiunile contra înfăptuirii justiției săvârșite de procurori și judecători.

Redăm transmisia live a Ședința în plen a Camerei Deputaților României din 20 decembrie 2017, prin intermediul Privesc.eu.


Update 20 decembrie 2017: Ultimele două legi ale justiției intră astăzi, 20 decembrie 2017, la vot final în Senat

Potrivit Digi24, ultimele două legi ale justiției – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind funcționarea CSM – intră miercuri, 20 decembrie 2017, la vot final în Senat, după ce au primit raport de admitere în Comisia specială condusă de Florin Iordache. Cu o zi în urmă, în data de 19 decembrie a.c., a fost adoptată de Senat Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Astfel, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a adoptat marți seară cu 12 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă” un raport de admitere a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, Comisia a adoptat cu 12 voturi „pentru” și 2 voturi „împotrivă” raport de admitere la Legea nr. 317/2004 privind funcționarea CSM, informează News.ro.

Singurele modificări semnificative aduse legii privind organizarea judiciară față de forma adoptată de Camera Deputaților au fost în ceea ce privește secția specială pentru investigarea magistraților. Astfel, comisia specială condusă de Florin Iordache a decis ca secția specială să fie condusă de un procuror-șef numit și revocat de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, comisia specială pentru legile justiției a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înființatei secții de investigare a magistraților, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracțiunile săvârșite de procurori și judecători, completează aceeași sursă.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială, preluat și de către Digi24.

De asemenea, News.ro mai menționează și faptul că Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Șerban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraților.

Astfel, în Comisie, proiectul a avut mai multe modificări față de forma adoptată de Camera Deputaților. Cel mai important amendament prevede că președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Acum, președintele nu este limitat la un singur refuz, informează Digi24.

Opozița a anunțat că, înainte ca actul normativ să fie trimis președintelui pentru promulgare, îl va ataca la Curtea Constituțională.

În cursul zilei de 20 decembrie 2017, Adevărul anunță faptul că Senatul a început dezbaterea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind respinse prin vot solicitările opoziției de scoatere de pe ordinea de zi a celor două acte normative.

„Vă propun să amânaăm votul până la 1 februarie pentru a exista timpul necesar să fie analizate modificările. Dacă nu se acceptă retragerea de pe ordinea de zi a celor două legi, PMP nu va participa la lucrările Senatului”, a anunțat senatorul Traian Băsescu.

„Aceeași solicitare o are și un alt grup parlamentar. Motivul este încălcarea regulamentului. Nu putem să încălcăm la infinit regulamentul. Raportul se trimite plenului cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de dezbaterea în plen. Acest raport trebuia distribuit de vineri, dar a fost distribuit azi-dimineață, ca și ieri de altfel la Legea nr. 303/2004”, a spus și senatorul Mario Oprea. Solicitările opoziției au fost însă respinse prin vot de majoritatea parlamentarilor aflați la Putere.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare transmisia video a ședinței din data de 19 decembrie 2017, preluată de la privesc.eu.

👍Vezi și: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – adoptată de Camera Deputaților și înaintată la Senat

 


Update 13 decembrie 2017: Comisia parlamentară specială pentru legile justitiei declarată constituțională

În data de 13 decembrie 2017, Comisia condusă de Florin Iordache a fost declarată constituțională – așa cum anunță HotNews, fiind respinse sesizările privind înființarea Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției.

Astfel, potrivit unui comunicat CCR, în ziua de 13 decembrie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilizării legislative în domeniul justiției, sesizări formulate de Grupul Parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Senatul României și, respectiv, de un număr de 64 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

Având în vedere obiectul celor două dosare, Curtea a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției este constituțională în raport cu criticile formulate de parlamnetari, după cum anunță și Digi24.

Conform motivării soluției Curții, comisiile speciale comune, în calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, în mod expres, prin art. 64 alin. (4) din Constituție, constituirea acestora nefiind limitată la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide în ședință comună – se arată într-un citat preluat și de către Agerpes.

Prin urmare, din rațiuni ce țin de eficiența, unitatea și coerența demersului parlamentar în sensul elaborării unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atât în privința legilor care se adoptă în ședință comună, cât și în privința celor care se adoptă în ședință separată.

Propunerile legislative astfel elaborate vor urma, în mod necesar, procedura de dezbatere și adoptare în ședință comună sau separată, cu luarea în considerare a prevederilor art. 65, art. 74 și art. 75 din Constituție, așa cum menționează și News.ro.

Prin urmare, propunerile legislative, care fac obiectul Comisiei speciale comune, se adoptă în ședințe separate, cu respectarea competențelor Camerei de reflecție și a celei decizionale.

De asemenea, la aceeași dată, președintele Comisiei speciale pentru legile justiției, Florin Iordache, a afirmat printr-o declarație, că modificarea legilor justiției va duce „o independență reală a justiției și fără niciun fel de intervenție a factorului politic” – potrivit Mediafax.

„S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o justiție independentă și pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele și tarele cu care se confruntă justiția și în urma ascultării tuturor celor interesați să putem decide. […] Ne dorim o reală depolitizare, o independență reală a justiției”, a spus Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004.

Acesta a mai adăugat și faptul că modificarea legilor justiției s-a făcut după o reală dezbatere a tuturor factorilor implicați: „Da, a existat o dezbatere reală. Ați avut posibilitatea să vă adresați la Curte. Respect dreptul dvs. Aveți posibilitatea să contestați la Curte. Din fericire pentru noi, astăzi CCR ne-a dat dreptate. […] Printr-o dezbatere reală, prin ascultarea tuturor asociațiilor mai mari, mai mici – Asociația Procurorilor, Asociația Magistraților, Uniunea Judecătorilor, Parchet General, Ministerul Justiției, mediul academic… i-am ascultat pe toți și am luat cea mai bună decizie”, a adăugat Iordache.

Tot la aceeași dată Plenul Camerei Deputatilor a votat cu privire la celelalte două legi ale justiției, anume modificările aduse Legii nr. 304/2004 si Legii nr. 317/2004. Redăm în continuare transmisia video a acestei ședințe preluată de la privesc.eu.


Update 12 decembrie 2017: Augustin Lazăr anunță că ar putea contesta modificarea legilor justiției la CCR

Conform Adevărul, procurorul general Augustin Lazăr a anunțat, marți dimineață, că ia în calcul sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legile justiției, aflate în circuitul parlamentar. Procurorul general spune că va lua o decizie în cursul acestei săptămâni.

De altfel, sesizarea Curții Constituționale privind legile justiției este una dintre variantele luate în calcul, procurorul general al României precizând că încă analizează instrumentele juridice prin care pot acționa, informează și Mediafax.

Este o situație sensibilă, pe care noi o analizăm pentru a vedea care sunt instrumentele juridice prin care vom acționa mai departe în zilele care urmează. Noi facem chiar acum o analiză și în zilele imediat următoare o să vedeți un comunicat de presă ce am făcut noi. (…) Eu am precizat de multe ori, dacă cineva dorește să modifice Legile Justiției nu trebuie să o facă nici la o comisie specială și nici într-o procedură de urgență, fiindcă noi avem nevoie de legi în care să aibă încredere toți românii. Avem nevoie de o Justiție care să fie bine conturată, o Justiție europeană și nu una în care să nu aibă încredere. Este o analiză în curs și vom prezenta instrumentele juridice prin care se pot verifica aceste texte de lege”, a spus Lazăr la Parlament, după cum arată și Evz.

Nu este pentru prima dată când Augustin Lazăr vorbește despre instrumentele pe care le are pentru a împiedica modificările la legile justiției. „Avem, dar nu le anunțăm. Toate la momentul potrivit. Le pregătim”, a fost răspunsul procurorului general la întrebările jurnaliștilor, săptămâna trecută, anunță Digi24.

Întrebat dacă printre instrumentele avute în vedere este și sesizarea Curții Constituționale, Lazăr a răspuns: „Este una dintre ideile noastre”, potrivit Agerpres.


Update 12 decembrie 2017: Poziția publică a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii față de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a legilor justiției

Potrivit unui comunicat din data de 11 decembrie 2017, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă poziția publică față de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a legilor justiției.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare comunicatul privind poziția publică a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost publicat de către CSM:

11.12.2017

COMUNICAT

privind poziția publică a Secției pentru procurori din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii față de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a legilor justiției

Nevoia de modificare a legilor care interesează buna organizare și funcționare a sistemului judiciar a fost semnalată în mai multe rânduri de către Consiliul Superior al Magistraturii, existând analize și dezbateri ce au implicat colectivele instanțelor și parchetelor, precum și asociațiile profesionale, finalizate cu propuneri concrete de modificare formulate atât în cursul anului 2015 cât și în primăvara anului 2017. Prin urmare, este firesc ca un număr însemnat de modificări și amendamente pentru modificarea Legilor Justiției să provină din interiorul sistemului judiciar, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, atât proiectul de modificare a Legilor Justiției transmis de Ministerul Justiției spre avizare la 23 august 2017, cât și propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaților au conținut o serie de propuneri cu potențial ridicat de afectare a luptei împotriva corupției, a independenței procurorilor și a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste propuneri „surpriză” au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact și nici nu au fost explicate de către inițiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări. În egală măsură, nu a existat nicio explicație clară și argumentată cu privire la urgența adoptării unor astfel de măsuri legislative despre care nu s-a făcut vorbire niciodată în spațiul dezbaterilor publice.

Aceste aspecte au fost doar o parte din motivele care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să avizeze negativ atât proiectul inițial depus de Ministerul Justiției, cât și propunerile legislative promovate ulterior în procedură parlamentară.

Argumentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerile legislative inițiate în procedura parlamentară au fost expuse pe larg în hotărârea Plenului Consiliului care a însoțit avizul. Chiar dacă acestea sunt consultative, Secția pentru procurori constată că în cadrul procedurii legislative ce se desfășoară în regim de urgență nu este analizat și luat în considerare niciunul din aceste argumente, deși acestea au evidențiat cauzele pentru care unele propuneri vor fi de natură a afecta lupta împotriva corupției, precum și independența procurorilor și a întregului sistem judiciar.

Cu privire la implicarea unor asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor în procesul legislativ, este necesar a se sublinia că doar Consiliul Superior al Magistraturii este organismul constituțional reprezentativ pentru întreg corpul magistraților. Poziția instituțională a acestui organism colectiv s-a conturat ca urmare a centralizării și analizării tuturor opiniilor exprimate de adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor de la toate instanțele și parchetele din țară, inclusiv a opiniilor transmise de asociațiile profesionale ale magistraților.

În același timp, asociațiile profesionale ale judecătorilor sau ale procurorilor care participă la procesul legislativ exprimă puncte de vedere ale unor părți minoritare ale judecătorilor sau procurorilor și nu beneficiază de reprezentativitate pentru întreg corpul profesional al magistraților.

Secția pentru procurori –

Consiliul Superior al Magistraturii

Sursa informației


Update 11 decembrie 2017: Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1148/9 noiembrie 2017 privind avizul negativ emis asupra propunerilor legislative de modificare a legilor justiției – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Potrivit unui comunicat din data de 8 decembrie 2017, CSM a făcut publică Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1148/9 noiembrie 2017 privind avizul negativ emis asupra propunerilor legislative de modificare a legilor justiției – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul Hotărârii nr. 1148/9 noiembrie 2017, astfel cum a fost publicată de către CSM:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh) 

De asemenea, puteți consulta și:

EN: Decision 1148/9 November 2017 – CSM, second negative opinion;
EN: Annex to Decision 1148/2017 – CSM, second negative opinion.

Sursa informației


Update 8 decembrie 2017: Avizul negativ al CSM-ului cu privire la înființarea secției de investigare a unor infracțiuni din Justiție

Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat joi înființarea unei secții de investigare a unor infracțiuni din justiție, care va funcționa în cadrul Parchetului General și va avea drept competențe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile de corupție și infracțiunile contra înfăptuirii justiției săvârșite de procurori și judecători – anunță Digi24.

Astfel, înființarea secției speciale de investigare a procurorilor și judecătorilor a fost adoptată cu voturile PSD – ALDE – UDMR, împreună votând PNL și USR. Reprezentantul PMP în comisia specială nu a participat la nicio ședință a comisiei, conform News.ro.

„În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția de investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori și judecători militari”, se menționează în amendamentul adoptat de majoritatea PSD-ALDE, notează Mediafax.

În acest context, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a declarat, vineri, că membrii Consiliului nu sunt de acord cu înființarea secției de investigare a unor infracțiuni din Justiție, precizând că aceasta nu este necesară, anunță aceeași sursă.

Plenul CSM a exprimat un aviz negativ și cu privire la acest aspect. Avizul negativ exprimat și cu privire la acest aspect a fost solid, motivat. Dacă ați observat în punctul de vedere exprimat de reprezentanții CSM care au primit mandatul nostru, al tuturor membrilor din Consiliu, și aceștia s-au opus, invocând același aviz negativ cu motivarea care se găsește în cuprinsul acesteia. Această secție, din punctul nostru de vedere, nu este necesară, nu se justifică sub nicio formă înființarea ei și, mai ales, în modalitatea în care a fost discutată și, în cele din urmă, adoptată. Există o reglementare în vigoare, nu s-a motivat consistent această propunere și cu atât mai puțin, nu suntem de acord cu adoptarea acestui text de lege”, a declarat președintele CSM, Mariana Ghena, la Parlament, citată și de către News.ro.

Referitor la modificarea prevederilor în cazul răspunderii magistraților, Ghena a spus că este prematur să-și exprime un punct de vedere ca președinte sau membru CSM cu privire la acest aspect în condițiile în care etapele procedurii dezbaterii nu s-au epuizat, precizează și Agerpres.

E clar că avem în actuala reglementare o bună reglementare a răspunderii magistraților și cu privire la acest aspect plenul CSM și-a exprimat un aviz negativ motivat, consistent, solid (…) și ca atare ce se va adopta sigur este atributul legiuitorului”, a adăugat ea, potrivit sursei menționate anterior.

News.ro menționează faptul că, la rândul său, și procurorul general Augustin Lazăr consideră discriminare înființarea unei secții speciale care să investigheze magistrații, spunând că nu poate exista o structură care să vizeze o categorie profesională, nici măcar magistrații.

Ar trebui să nu existe niciun fel de secție. Pot spune doar un singur cuvânt: discriminare. Nu poate exista o structură investigativă care să vizeze o categorie profesională, nici măcar magistrații”, a declarat joi Augustin Lazăr, la plecarea din sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Augustin Lazăr, susține că „Ministerul Public nu va abdica nici de la independență și nici de la fermitate. Independența conferită de Constituția României se apără cu demnitate, fermitate și prin instrumente juridice puse la dispoziție de lege”, informează Evz.

E evident că noi suntem îngrijorați, Ministerul Public e îngrijorat și societatea civilă văd că este îngrijorată de tot ce se întâmplă. Suntem hotărâți să ne păstrăm statutul pe care îl avem și să ne apărăm atributul de independență pe care magistrații, procurorii l-au obținut până acum”, a declarat procurorul general al României.

Totodată, Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susține că Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, care urmează să fie înființată în cadrul Parchetului General, este „total protejată de orice decizie a vreunui om politic”. Procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit de către plenul CSM, spre deosebire de numirile procurorilor-șefi de parchete, care se fac de președinte, deci cu aport politic, arată președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, conform aceleiași surse.

Astfel, potrivit Adevărul, într-o postare pe pagina de Facebook, Dana Gîrbovan face referire în legătură cu propunerea UNJR trimisă Comisiei parlamentare conduse de Florin Iordache de înființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție:

„Contrar tuturor sloganurilor pe care le-au vehiculat unii și alții din politică sau presă că prin această secție Justiția va fi capturată de politic, se poate vedea că această secție este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziția de procuror general sau procurori-șefi direcții sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul Justiției, iar numirea de președinte), în cazul acestei secții numirea procurorului-șef se face de către plenul CSM. De asemenea, tot plenul CSM numește și procurorii care vor activa în această secție. Numirea se face în urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în direct. Baza de selecție este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea și gradul vor aduce plus de profesionalism și experiență. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care și-au condus anchetele”, scrie Dana Gîrbovan.

Președintele UNJR mai arată că numirea procurorilor în această secție va fi pentru o durata de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată. „Pentru a spori garanțiile de independență ale procurorilor, aceasta secție va face numai urmărirea penală, urmând ca reprezentarea în instanță să fie făcută, în funcție de situație, de către procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau secția judiciară a Parchetului de pe lângă ÎCCJ. O astfel de structură, total protejată de orice numire ori decizie politică, va oferi garanții sporite de independență nu doar judecătorilor, ci și procurorilor”, spune Gîrbovan, citată de Cotidianul.


Update 7 decembrie 2017: Comisia specială a reluat dezbaterile și își va suspenda activitatea doar în zilele de doliu național

Comisia specială pentru pentru legile justiției a reluat în data de 7 decembrie 2017 dezbaterile pe marginea proiectului de modificare a Legii de organizare judiciară, în condițiile în care unii parlamentari și-au schimbat punctul de vedere asupra Statutului magistraților, adoptat de comisie săptămâna trecută – anunță Mediafax.

Astfel, cu majoritate de voturi, comisia a decis să-și suspende activitatea doar în perioada de doliu național, decretată ca urmare a decesului Regelui Mihai, respectiv în zilele de 14, 15 și 16 decembrie.

Redăm transmisia live a respectivei ședințe, preluată de la privesc.eu.


Update 4 decembrie 2017: Ședința Comisiei specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției

Comisia specială privind legile justiției, condusă de Florin Iordache, începe astăzi să lucreze pe modificările la Legea nr. 304 privind organizarea judiciară, proiect care prevede înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori în cadrul Parchetului General – anunță HotNews.

Redăm transmisia live, preluată de la privesc.eu.


Update 27 noiembrie 2017: Reluarea dezbaterilor privind statutul magistratului

Comisia parlamentară pentru legile justiției reia dezbaterile privind statutul magistratului – precizează Mediafax.

Redăm transmisia live, preluată de la privesc.eu.

Comisia specială privind legile justiției reia, luni, dezbaterile privind statutul magistratului, după ce, săptămâna trecută, a adoptat mai multe modificări, stabilind că protocoalele semnate de CSAT și serviciile de informații care privesc justiția sunt de interes public.

Parlamentarii comisiei speciale privind justiția au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căruia președintele României nu poate refuza numirea acestora.

De asemenea, parlamentarii au modificat Statutul procurorilor și judecătorilor, astfel Președintele României nu va mai putea refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor.

Ministerul Public a transmis, sâmbătă, 25 noiembrie 2017, un punct de vedere referitor la unele amendamente votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției, avertizând că „se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia” – după cum arată aceeași sursă.

Săptămâna trecută, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat mai multe articole, între care cel care prevede că președintele țării nu va mai putea refuza numirile în funcțiile de președinte și vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM – informează și Digi24.

Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM — Secția pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1”, prevede articolul modificat de comisie, care a stârnit controverse, conform News.ro.

Redăm în continuare și punctul de vedere al Ministerului Public, așa cum a fost publicat în data de 25 noiembrie 2017, pe pagina oficială de Facebook a instituției.

Astfel, potrivit punctului de vedere al Ministerului Public în legătură cu unele amendamente votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției, acesta atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de ieri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție. Astfel, art. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor consacră independența și stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată și votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției. Modificarea adusă reprezintă astfel și o îndepărtare clară de la textul constituțional, care situează procurorii în cadrul autorității judecătorești. 

În acest context, Ministerul Public își exprimă îngrijorarea față de tendința anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției în ceea ce privește viziunea asupra procurorului și sistemului de justiție penală. În acest sens, dorim să reamintim două dintre aspectele reținute în Carta de la Roma (2014), document de referință privind standardele și principiile europene referitoare la procurori, întocmit de către Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) la solicitarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei:

Independența și autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independența justiției. Așadar, ar trebui încurajată tendința generală de a întări independența și autonomia efectivă a Ministerului Public.
• Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor și ar trebui să își îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerințe și presiuni externe, conform principiilor separației puterilor și responsabilității.


Update 15 noiembrie 2017: Baroul București. Invitație de participare la dezbaterea legilor justiției

Potrivit unui comunicat din data de 14 noiembrie 2017, Baroul București, împreună cu Uniunea Națională a Barourilor din România – în contextul dezbaterilor, în Parlamentul României, a modificărilor la unele acte normative cu impact și asupra profesiei de avocat – invită avocații din București:

– să își exprime disponibilitatea de a reprezenta profesia de avocat în cadrul dezbaterilor parlamentare privitoare la legile justiției și alte acte normative importante, prin transmiterea unui mesaj la adresa de contact: [email protected];
– să comunice către Baroul București propuneri și observații la proiectele de lege aflate deja în dezbatere, la aceeași adresă de email, pentru a fi preluate și susținute de către reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta și:

Punctele de vedere ale Guvernului referitoare la propunerea legislativă privind modificare și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
– Punctele de vedere ale Guvernului referitoare la propunerea legislativă privind modificare și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;
– Punctele de vedere ale Guvernului referitoare la propunerea legislativă privind modificare și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Sursa informației


Update 9 noiembrie 2017: Aviz negativ de la CSM. Reacția lui Tudorel Toader

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, joi, 9 noiembrie 2017, propunerile legislative de modificare a Legilor Justiției primite de la Camera Deputaților, informează Agerpres.

Astfel, magistrații au respins proiectul de reformare a legilor justiției, asumat de parlamentarii PSD și ALDE. Avizul este însă consultativ, iar parlamentarii nu sunt obligați să țină cont de el. Au fost 11 voturi în CSM pentru respingerea proiectelor, în timp ce șapte magistrați s-au pronunțat pentru un aviz pozitiv, anunță și Digi24.

În cadrul dezbaterilor, membrii CSM, dar și reprezentanții asociațiilor de magistrați au subliniat că și-ar dori un dialog real și onest cu membrii Legislativului, astfel încât acest pachet de Legi ale justiției să vină în ajutorul magistraților, mai ales că este nevoie de progres și de schimbare în acest domeniu, precizează Evz.

„O dezbatere cu final știut” – a fost reacția ministrului Justiției, Tudorel Toader, la avizul dat de CSM. El i-a acuzat pe unii dintre magistrații prezenți că au folosit „limbaj dublu” și că au decis să respingă chiar propuneri venite din partea Consiliului.

„În principal, procurorii anticorupție apreciază că, față de modul de realizare a proiectelor, fără consultarea prealabilă a magistraților, fără o expunere de motive corespunzătoare și fără studii de impact, se impune o poziție fermă, de respingere în bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ”, se arată într-un comunicat al DNA.


Update 7 noiembrie 2017: Precizările DIICOT cu privire la legile justiției

Potrivit unui comunicat de presă din data de 7 noiembrie 2017, DIICOT a făcut o serie de precizări; la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a proceda la convocarea Adunării Generale în vederea analizării proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, urmare a adresei din data de 1 noiembrie 2017 a Camerei Deputaților prin care s-a solicitat avizarea celor trei propuneri legislative, Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul DIICOT este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Astfel, în data de 7 noiembrie 2017, a avut loc Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în urma votului rezultând că larga majoritate a procurorilor s-au pronunțat împotriva modificărilor propuse prin proiectele transmise de Consiliului Superior al Magistraturii.

Atât în cadrul procesului de consultare premergător, cât și în Adunarea Generală, au fost exprimate numeroase opinii cu privire la sensul modificărilor propuse la Legile justiției și la metoda urgentă de legiferare promovată.

Opinia dominantă a Adunării Generale a procurorilor din cadrul DIICOT este fundamentată pe urmatoarele argumente care justifică în mare măsură poziția adoptată astăzi de majoritatea participanților:

– absența unei expuneri de motive consistentă și de natură să susțină modificările esențiale propuse;

– incoerența procesului de dezbatere și consultare profesională a magistraților cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea;

– valurile succesive de consultări inițiate de diferiți factori ai deciziei politice din ultimii doi ani au generat o percepție de precaritate a procesului de modernizare legislativă a sistemului judiciar, care pare astfel bazat pe viziuni neintegrate, inconsecvente și pe obiective neclare;

– nealinierea modificărilor propuse la exigențele standardelor europene contemporane, așa cum rezultă acestea din documentele-cheie ale unor organisme internaționale relevante, exigențe care vizează mai înainte de toate garanțiile de independență a sistemului judiciar în raport cu factorii politici sau de orice altă natură.

Update 31 octombrie 2017: Legile justiției asumate în Parlament (dezbătute în regim de urgență)

Legile justiției au fost asumate în Parlament, în regim de urgență, de către domnii Iordache, Nicolicea și Șerban Nicolae – anunță HotNews.

Astfel, proiectele pentru modificarea legilor justiției au ajuns în data de 31 octombrie 2017, la Parlament, acolo unde vor fi dezbătute în regim de urgență, fiind asumate ca inițiativă parlamentară. Printre semnatari se numără fostul ministru al Justiției – domnul Florin Iordache, președintele comisiei juridice din Camera Deputaților – domnul Eugen Nicolicea, dar și fostul președinte al Comisiei juridice a Senatului, Șerban Nicolae, informează și Euractiv.ro.

Din cererea depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaților reiese că inițiatorii au solicitat ca proiectul de lege să treacă prin Parlament în procedură de urgență. El va fi dezbătut și votat în Comisia specială comună a celor două Camere pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, for condus de Florin Iordache, iar apoi va intra direct în plenul Camerei, care va vota în calitate de prima Cameră sesizată, potrivit EVZ.

Proiectul este diferit de cel inițial, una dintre modificări vizând faptul că instituția președintelui României nu va fi eliminată din procedura de numire a procurorilor șefi de parchete.

Domnul Liviu Dragnea, a declarat în data de 31 octombrie 2017 că i-a cerut domnului Florin Iordache să țină cont de poziția lui publică privind numirea procurorilor șefi – conform News.ro.

Reamintim și noi faptul că domnul Dragnea a susținut în mai multe rânduri menținerea a „trei entități” în numirea procurorilor șefi: „Poate că situația actuală este mai bună decât situația propusă. acum sunt trei entități implicate în aceste numiri și poate acest echilibru între trei entități s-ar putea să fie mai bun. Din punct de vedere politic, punctul meu de vedere, este o procedura care funcționează de o perioada lungă de timp și, fiind trei entități publice diferite. s-ar putea că aceste filtre să fie bune. Cea mai importatna este calitatea celor care ocupă acele funcții”, declara acesta, în luna iunie.

În ceea ce privește Inspecția judiciară, domnul Dragnea a afirmat în data de 31 octombrie faptul că nu crede că e o idee bună trecerea acestei instituții în subordinea Ministerului Justiției: „Se pare că nici actuală formă nu este bună, să se gândească o instituționalizare care să facădin Inspecția Judiciară una autonomă”, citat de sursa mai sus-menționată.


Update 27 octombrie 2017: Atât invitarea ministrului justiției pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, proiectul Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și răspunsul favorabil al acestuia la invitația transmisă, reprezintă un act de cooperare constituțională loială

Potrivit unui comunicat de presă din data de 27 octombrie 2017, Ministerul Justiției a făcut unele precizări privind recentele discuții referitoare la proiectul legilor justiției.

Redăm mai jos conținutul integral al acestui comunicat de presă, intitulat „Loialitatea constituțională: Respectarea competențelor constituționale de către autoritățile publice”.

I. Parlamentul „este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” – art. 61 alin. (1) din Constituție. Pentru realizarea funcției legislative, care este de esența activității parlamentare, Parlamentul poate adopta măsuri specifice, inclusiv de constituire a unor comisii speciale. Cadrul constituțional de referință este dat de prevederile art. 64 alin. (4) teza a 2-a din Constituție, potrivit cărora „Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune”. Conform art. 8 alin.(1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările și completările ulterioare, „(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii”.

Instanțele judecătorești au rolul constituțional de a realiza justiția – art. 126 din Constituție. Potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, „Justiția se înfăptuiește în numele legii”. De asemenea, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”. Prin urmare, judecătorii nu legiferează, ci se supun legii și înfăptuiesc justiția în baza și în numele legii.

Ministerul Public , în activitatea judiciară, reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor – art. 131 din Constituție. Potrivit art. 132 alin. (1) din Constituție, „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Prin urmare, Ministerul Public, procurorii, nu legiferează, ci apără ordinea de drept, adică ordinea creată prin lege.

Consiliului Superior al Magistraturii este „garantul independenței justiției” – art. 133 alin. (1) din Constituție. Consiliul Superior al Magistraturii nu legiferează. În condițiile legii, în realizarea rolului său constituțional, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești” – art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Așa cum Curtea Constituțională a statuat însă, „Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorității judecătorești, potrivit dispozițiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenței justiției, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primară, [sau Guvernului, autoritate legiuitoare delegată, n.r.], fără a fi afectate valori constituționale precum statul de drept sau principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale” (Decizia nr. 63/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 145/27.02.2017, par. 105).

În concluzie, potrivit aceleiași decizii a Curții Constituționale, general obligatorie în conformitate cu dispozițiile art. 147 din Constituție, „în virtutea principiului separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și a prevederilor art. 61 alin. (1), Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești în virtutea capitolului VI, al titlului III — Autoritățile publice, din Constituția României, au misiunea constituțională de a realiza justiția, în temeiul art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art. 131 alin. (1) din Constituție, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, în temeiul normei constituționale cuprinse în art. 134 alin. (4), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare” ( a se vedea decizia anterior citată, par. 110).


II. Inițiativa legislativă aparține, potrivit art. 74 din Constituție, Guvernului, deputaților, senatorilor, cetățenilor. Dacă în privința deputaților, respectiv senatorilor, inițiativa legislativă poate aparține oricăruia dintre aceștia, în privința Guvernului nu se poate reține un drept de inițiativă legislativă în sens constituțional pentru niciunul dintre ministerele care alcătuiesc Guvernul. Tot astfel, pentru exercitarea inițiativei legislative cetățenești există reguli speciale. În același timp, nicio normă constituțională nu oferă temeiul juridic pentru împiedicarea vreunui deputat sau senator de a avea inițiativă legislativă, după cum nicio normă constituțională nu oferă temeiul juridic de a împiedica exercitarea dreptului de inițiativă legislativă al deputaților și senatorilor cu privire la propuneri legislative cu același obiect inițiate la nivelul Guvernului sau de către cetățeni. Dimpotrivă, Curtea Constituțională a României a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, atunci când acesta din urmă a intervenit în procesul de legiferare, adică și-a angajat răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituție, asupra proiectului Legii educației naționale, în condițiile în care proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională (a se vedea Decizia nr. 1431/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 758/12.11.2010).

Ca urmare, indiferent de domeniul de reglementare și activitatea Guvernului în legătură cu respectivul domeniu, o hotărâre a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificări a reglementărilor specifice acelui domeniu, respectă cadrul constituțional și legal de referință, fiind menită asigurării dezideratului securității juridice. Cu atât mai mult este susținută această inițiativă atunci când domeniul în discuție este cel al justiției, care face obiectul monitorizării speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției dă expresie realizării obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, în sensul unei coordonări a reglementărilor în domeniul menționat, care incumbă deopotrivă, în cadrul limitelor și competențelor lor constituționale, Parlamentului și Guvernului.

Astfel fiind, atât invitarea ministrului justiției pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, proiectul Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și răspunsul favorabil al acestuia la invitația transmisă, reprezintă un act de cooperare constituțională loială, respectând cadrul constituțional de referință.

Răspunsul la această invitație nu are semnificația unei „transmiteri” a proiectului de lege de către Parlament, și nici a vreunei încălcări a procedurilor constituționale sau legale. Dimpotrivă, un refuz al ministrului justiției de a se prezenta în fața unei Comisii parlamentare și a oferi informații cu privire la acte ce intră în sfera de competență a acestei Comisii, ar fi avut semnificația unui act grav de încălcare a Constituției. Curtea Constituțională a constatat recent că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României generat de un asemenea refuz de prezentare în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților (Decizia nr. 611/2017).

În acest context, inițiativele parlamentare care ar putea privi același domeniu de reglementare sau aceleași soluții legislative promovate la nivelul Guvernului, sau preluarea acestora, cum este situația în cauză, țin de voința Parlamentului, care nu poate fi cenzurată nici de autoritatea executivă și nici de cea judecătorească.

Afirmațiile avansate în spațiul public de reprezentanți ai autorității judecătorești în sensul unei „deturnări” a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din inițiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiției, nesocotesc cadrul constituțional și legal de referință. O astfel de preluare a unor soluții legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiției nu poate fi interpretată nici ca o „deturnare”, nici ca o „abandonare” a soluțiilor legislative conturate în privința modificării legilor justiției și nici ca o „lipsire de eficiență” sau ca lăsare în „derizoriu” a proiectului. Complexitatea procesului legislativ în cadrul Parlamentului, cu implicarea a numeroși actori instituționali, în condiții de transparență, sunt tot atâtea garanții ale realizării funcției legislative în concordanță cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricărei autorități publice de acceptare a procedurilor constituționale nu poate fi reținut ca fiind de natură să împiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotrivă, are semnificația plasării autorității în cauză deasupra legii.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis avizul asupra proiectului de lege. Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 974 din 28 septembrie 2017 ”analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmis spre avizare de Ministerul Justiției, cu adresa nr. 88.929 din 30 august 2017”, s-a stabilit: ”art. 1 – Avizează negativ proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele prezentate în Anexa care face parte din prezenta Hotărâre”. Aceste considerente au fost analizate la nivelul Ministerului Justiției.


III. Potrivit art. 1 alin. (4) din Constituție, „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

În realizarea acestui principiu, toate autoritățile publice trebuie să dea dovadă de loialitate constituțională, respectându-și competența constituțională, și să coopereze în respectarea și realizarea principiilor și normelor constituționale. 

Autoritatea judecătorească nu are competența de a stabili situațiile în care un proiect de lege poate fi inițiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca inițiativă legislativă. Dacă autoritatea judecătorească ar avea îndrituirea constituțională să împiedice Parlamentul să legifereze, ar fi pusă în pericol însăși existența statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisă a rolului Parlamentului, de a cărui esență este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autoritățile executivă și judecătorească, autorități ce au alt rol și funcții în statul de drept.

Sursa informației


Update 27 octombrie 2017: Comunicat de presă al Ministerului Public

În data de 26 octombrie 2017, Ministerul Public a emis un comunicat privind legile justiției.

Astfel, având în vedere solicitările mass-media referitoare la un punct de vedere al Ministerului Public privind procedura prezentă în care se află propunerea de modificare a legilor justiției, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează poziția conform căreia orice modificări de substanță propuse a fi aduse legilor justiției au o importanță deosebită atât pentru sistemul judiciar cât și pentru societatea românească în ansamblu. În acest context, apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiția transparenței fiind obligatorie într-un stat de drept în care independența și buna funcționare a justiției sunt esențiale.

Potrivit comunicatului, Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor – de la inițiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiției la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției – nu îndeplinește standardele de exigență în ceea ce privește dezbaterea publică și dialogul interinstituțional.

În aceste condiții, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că îndeplinirea standardelor enunțate anterior poate fi realizată prin retrimiterea de către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiției la Ministerul Justiției în vederea complinirii aspectelor de fond și de formă sesizate public de către corpul magistraților și de reprezentanții societății civile.

Sursa informației


Update 27 octombrie 2017: Precizările CSM privind transmiterea către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiției

Potrivit comunicatului CSM din data de 26 octombrie 2017, Consiliul a făcut o serie de precizări privind poziția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii față de transmiterea către Parlamentul României a proiectului de modificare a Legii nr. 303/2004, a Legii nr. 304/2004 și a Legii nr. 317/2004.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost informat de către ministrul justiției, în cadrul ședinței din data de 26 octombrie 2017, despre faptul că proiectul de modificare a Legilor Justiției a fost transmis direct Parlamentului la solicitarea acestuia și urmează a fi valorificat în procedura parlamentară, ca inițiativă a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului.

Conform mențiunilor CSM, în această situație, procedura derulată până în prezent și în cadrul căreia Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ la 28 septembrie 2017, asupra proiectului de modificare a Legii nr. 303/2004, a Legii nr. 304/2004 și a Legii nr. 317/2004, apare ca fiind abandonată.

O astfel de manieră de abordare a procesului legislativ riscă să îl facă lipsit de eficiență și consistență, ducând în derizoriu un proiect a cărui importanță și necesitate sunt recunoscute atât de sistem cât și de societate, mai arată CSM.

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază necesitatea finalizării procedurii de legiferare la care s-a angajat Ministerul Justiției, sens în care susține mesajele publice emise de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de conducerea Ministerului Public privind retrimiterea proiectului asupra Legilor Justiției, în vederea finalizării procedurii inițial demarate.

Sursa informației


Update 26 octombrie 2017: ÎCCJ solicită Parlamentului să trimită înapoi la Ministerul Justiției proiectul privind legile justiției

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna Cristina Tarcea, a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Comisiei speciale să permită Ministerului Justiției finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator în cazul legilor justiției și să retrimită acestuia proiectul – informează Agerpres.

Astfel, printr-un comunicat transmis presei în data de 26 octombrie 2017, doamna Cristina Tarcea susține că proiectul legilor justiției a constituit un amplu subiect de discuție în spațiul public în ultima perioadă, lucru normal din moment ce o societate democratică nu poate funcționa fără o justiție puternică și independentă.

Doamna Tarcea susține că independența și eficiența sistemului judiciar au fost exigențe pe care România a trebuit să le îndeplinească și arată că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a remedia deficiențele reformei sistemului judiciar și pentru a combate corupția – după cum menționează și Digi24.

„În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale Mecanismului este nevoie de «o combinație de măsuri legislative și instituționale». Or, aceasta presupune în primul rând transparență, cooperare și dialog interinstituțional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispozițiilor legale în baza cărora acest mecanism funcționează. Ieri, ministrul justiției, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, a anunțat că, deși urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în fața acestei comisii. Întregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 și 317 adoptate în anul 2004 demonstrează că nu a existat transparență, cooperare și dialog interinstituțional și că nu au fost respectate dispozițiile legale care reglementează mecanismul de elaborare și adoptare a actelor normative”, declară doamna Tarcea.

Astfel, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot – arată și HotNews.

„Este de notorietate faptul că Ministerul Justiției și-a asumat inițiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice și s-a inițiat procedura de avizare. Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care și-a asumat-o, ministrul Justiției a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituite în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaților și Senat la 27 septembrie 2017 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. Din declarația publică a inițiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate și în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale”, subliniază Președinta ÎCCJ.

Președintele ÎCCJ mai arată că, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiției, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiției, „ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor Justiției, asumate de acest minister” – conform News.ro.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 69/2017, s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 și vizează modificarea Codurilor în materie civilă și penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidență asupra Justiției, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.

„De aceea, înaintea oricăror discuții privind conținutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative — cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile Justiției — presupune rigoare, transparență și previzibilitate. Prin urmare, solicit președinților celor două Camere ale Parlamentului României și Comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator Ministerul Justiției și să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale. Este singura soluție care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea și funcționarea instanțelor, precum și a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize și studii de impact care nu au fost făcute până în prezent și care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort”, mai precizează doamna Cristina Tarcea, citată și de către Mediafax.


Update 26 octombrie 2017: Proiectul depus la Parlament propune excluderea Președintelui României din procedura de numire a procurorilor-șefi

A fost depus la Comisia specială a Parlamentului proiectul de Lege pentru unificarea legislației în domeniul justiției. Acesta modifică radical art. 54 din Legea nr. 303/2004, care prevede modalitatea de numire a șefilor de parchete – anunță HotNews.

Astfel, proiectul domnului ministru Tudorel Toader reduce masiv prerogativele președintelui României: îl scoate din procedura de numire a procurorilor-șefi și îi reduce libertatea de mișcare la numirea șefilor Curții Supreme – mai informează aceeași sursă.

Expunem în continuare principalele modificări. 

Actuala legislație prevede că Procurorul General, șeful DNA, șeful DIICOT și adjuncții acestora „sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM”.

Potrivit textului proiectului de Lege, propunerea domnului Toader este ca numirile să fie făcute de Secția pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului justiției excluzând în acest mod președintele României din procedura de numire.

Așadar, proiectul adaugă trei noi articole în lege, care detaliază modul în care ministrul justiției ar urma să facă selecția procurorilor pe care îi propune CSM pentru șefia parchetelor. Potrivit modificărilor, pentru fiecare dintre funcțiile de conducere, ministrul justiției va trebui să formuleze cel puțin două propuneri motivate de numire.

O alta limitare a prerogativelor președintelui este prevazută la procedura de numire a conducerii Curții Supreme. Art. 53 din Legea în vigoare arată că Președintele României nu poate refuza propunerile de la CSM decât motivat, dar fără a exista o limită a numărului de refuzuri. În acest mod, se propune deci limitarea numărului de refuzuri la unul singur.

De asemenea, Președintele României nu va mai avea printre prerogative numirea șefilor de secții de la Curtea Suprema. Aceștia vor fi numiți de către CSM – Secția pentru judecători, „la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar” – arată în textul proiectului.

În forma depusă de Miniserul Justiției, art. 53 are următorul conținut: „(1) Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar. (2) Președintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1). (3) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată” – arată și Mediafax.

Durata mandatului a fost crescută față de actualele prevederi legale de la 3 la 4 ani.

În raport cu limitarea dreptului de a refuza propunerile, limitare impusă Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește propunerile făcute de către ministrul justiției pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi, domnul Tudorel Toader, a anunțat încă din august că șefii Parchetelor nu vor mai fi numiți de către Președintele României, ci de către CSM, însă Consiliul va trebui să accepte a doua propunere făcută de ministrul de Justiție, în caz că nu a fost de acord cu prima – anunță aceeași sursă.

Numirea procurorilor-șefi este reglementată, în noua formă propusă, în art. 54 al Statutului. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede primul aliniat al acestui articol.

Alin. 3 prevede explicit că secția de procurori a CSM nu poate refuza decât o singură propunere a ministrului de Justiție pentru aceste funcții, iar motivarea refuzului trebuie făcută publică. Ca și în cazul fucțiilor de conducere de la ICCJ, durata mandatului a fost prelungită de la 3 la 4 ani.

Proiectul supus dezbaterii Parlamentului conține și modificări consistente, față de normele aflate în vigoare, ale regulilor privind promovarea magistraților. Astfel, vechimea necesară pentru ca un judecător să treacă de la judecătorie la tribunal a fost mărită de la 5 la 7 ani, același interval fiind prevăzut și pentru accederea la parchetul de pe lângă tribunal. Pentru curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, vechimea minimă necesară a fost mărită de la 6 la 10 ani. În cazul Înaltei Curți de Casație și de Justiție, intervalul pentru magistrați a fost majorat de la 8 la 15 ani.

De asemenea, este limitată posibilitatea transferului între cele două categorii ale magistraturii întrucât judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat în funcții de execuție nu pot fi numiți în funcția de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.

În plus, au fost modificate condițiile concursului de promovare a concursului pentru gradul profesiona superior. Dacă până acum, magistratul susținea examen în disciplina dreptului în care era specializat, în ce privește procedura, jurisprundența ICCJ, a CCR și jurisprudența CEDO, în viitor o probă suplimentară ar putea fi evaluarea unor acte întocmite de candidați în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați.

Nu în ultimul rând, este introdus un articol care se referă la evaluarea psihologică periodică a magistraților: ”Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuși la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice și medicale. Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni”, se arată în proiect.

Redăm mai jos cele mai importante declarații.

Nici domnul Tudorel Toader și nici domnul Florin Iordache, președintele Comisiei speciale din Parlament, nu au anunțat public intenția de a modifica radical procedura de numire a șefilor de parchete.

Astfel, fiind întrebați de reporteri despre acest subiect, cei doi au vorbit fie despre posibilitatea păstrării actualei proceduri, fie despre avizul Comisiei de la Veneția pentru o eventuală modificare a procedurii, fără a da însă detalii despre această modificare esențială.

Potrivit Mediafax, Președintele Comisiei pentru stabilitatea în justiție, domnul Florin Iordache, a declarat, în data de 25 octombrie 2017, că aleșii vor lucra „în integralitate” proiectele de lege privind schimbările din justiție, afirmând că vor fi și amendamente propuse de Ministerul Justiției: „Calendarul este următorul, așa cum am anunțat și în plenul comisiei, avem pentru cele trei legi – 303, 304 și 317 – opinia Ministerului Justiției, aceasta va fi publicată pe site-ul comisiei, iar începând de săptămâna viitoare vom invita la comisie într-un format mult mai larg tot ce înseamnă sistem juridic, începând cu MJ, CSM, Înalta Curte, Parchetul General, asociațiile profesionale”.

Domnul Iordache a afirmat că Parlamentul nu își va asuma toate amendamentele propuse de Ministerul Justiției. „Avem un draft, dar noi vom lucra în integralitatea celor trei legi. Sunt anumite articole pe care dumnealui le propune, dar nu vor fi îmbrățișate de niciun grup parlamentar, deci practic nu vor fi cuprinse în viitorul proiect de lege, dar sunt și alte articole pe care noi considerăm că în acest moment trebuiesc modificate”, a spus acesta.

„Eu am propus — nu este o lege a răspunderii magistraților, este un capitol din legile Justiției — o simplificare a răspunderii, pe de o parte, și în același timp o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, autonomia pe care o au, dar în același timp aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice. (…) Sunt două modalități de consacrare a garanțiilor pentru autoritatea — puterea judecătorească. În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare comise de către magistrați. (…) Dacă un cetățean este vătămat patrimonial printr-o eroare judiciară, cetățeanul, după ce epuizează toate căile de atac, se adresează cu acțiune în despăgubiri, cheamă în judecată statul. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe și, dacă judecătorul decide, cel vătămat primește o sumă de bani, o despăgubire. În acest moment, dacă statul plătește, și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale, dar și despăgubiri stabilite de CEDO, de la bugetul de stat se achită acele despăgubiri. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, în termen de un an. Noi am propus înlocuirea acestui «se poate», care este facultativ, cu obligația statului de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului”, a declarat ministrul justiției în cadrul unei emisiuni televizate – citat fiind de către Agerpres.

În plus, acesta a menționat și faptul că a propus ca acțiunea în regres să nu mai fie exercitată în termen de un an: „Am adus răspunderea din punct de vedere al prescripției la termenul de drept comun, cel de trei ani”.

Ministrul justiției susține că actuala reglementare face „inoperantă” răspunderea magistratului: „Înainte de a-l trage la răspundere, trebuie să se dovedească printr-o altă hotărâre definitivă faptul că magistratul a comis eroarea cu rea-credință sau cu gravă neglijență. Este ca și cum cineva fură, fapta de furt trebuie săvârșită cu intenție directă și ar însemna să îl condamni pentru furt și să derulezi un alt proces prealabil prin care să-i stabilești forma de vinovăție, intenția directă. Și după ce ai dus procesul cu intenția directă, o iei cu un alt proces pentru tragerea la răspundere, ceea ce ar face să treacă de mult termenul de prescripție. Prin urmare, garanțiile constituționale se păstrează, dar statul este obligat să-și recupereze banii, pe care i-a plătit în numele magistratului care a comis eroarea, într-un termen de trei ani de zile”, a precizat Toader, potrivit sursei anterior menționate.

În cadrul aceleași intervenții televizate, domnul Toader a mai arătat următoarele: „O întrebare este de ce proiectul a plecat de la Ministerul Justiției direct în Parlament și s-a dus la Guvern? Vom vorbi despre numirea procurorilor de rang înalt, ce necesită consultarea Comisiei de la Veneția. De la Guvern proiectul nu putea să plece fără avizul Comisiei. De la comisia din Parlament, discuția poate începe. În acest timp, vine avizul Comisiei, se reia dezbaterea și astfel amânăm o ținere pe loc a pachetului modificărilor (…) Comisia dă recomandări. Acestea au puterea lor, venită de la cea mai înaltă autoritate în materie de constituționalitate. Toți ne îndreptăm spre aceleași standarde. Chiar dacă nu au putere juridică aceste avize, toată lumea ține cont de ele”, potrivit declarațiilor ministrului din data de 25 octombrie 2017 – informează News.ro.

De altfel, acest punct de vedere a fost susținut și de către domnul Liviu Dragnea. Acesta a spus că legile justiției pot fi adoptate de către Parlament și în lipsa punctului de vedere al Comisiei de la Veneția, legea putând fi completată ulterior: „Noi vrem ca în această sesiune aceste legi să fie adoptate, cu precizarea că am văzut discuții […] despre solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneția pentru această procedură. Pentru mine, nu mi se pare important. Noi ducem legile la capăt la adoptare. Ce spune Comisia de la Veneția, că spune în decembrie, că spune în ianuarie, putem să facem după aia o completare la lege, dar nu stăm cu toate legile justiției așteptate până când ne spune Comisia de la Veneția că trebuie să numească X sau Y” – conform Digi24.


Update 18 octombrie 2017: Declarațiile Ministrului Justiției și ale Președintelui Senatului cu privire la modificarea legilor justiției

Potrivit unei declarații din data de 18 octombrie 2017, ministrul justiției, domnul Tudorel Toader a anunțat că se va întâlni în 26 octombrie cu prim-vicepreședintele Comisie Europene, domnul Frans Timmermans, pentru a discuta despre soluțiile cuprinse în proiectul de modificare a legilor justiției – anunță Agerpres.

Domnul ministru a solicitat Comisiei de la Veneția aviz cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt – relatează și HotNews.

Astfel, potrivit declarației dată la Parlament, domnul Toader a arătat că „Ministerul Justiției a redactat și a finalizat proiectul de lege pentru modificarea Legilor Justiției. Mai departe, am redactat solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneția cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Ca element de noutate, pe data de 26 octombrie, am stabilit întâlnire cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Timmermans, și voi discuta pe îndelete, în amănunt, soluțiile propuse prin proiectul de lege”.

Conform explicațiilor ministrului, coaliția majoritară va decide modul în care va fi promovat proiectul de lege.

În acest sens, proiectul de modificare a legilor justiției va fi promovat prin inițiativă parlamentară, iar în zilele următoare ministrul justiției, Tudorel Toader, va prezenta în Comisia juridică pachetul de reformă, potrivit unui anunț făcut la finalul ședinței Coaliției, Președintele Senatului României, domnul Călin Popescu Tăriceanu – conform News.ro.

Între timp, coaliția majoritară va decide care este calea procedurală de urmat: fie că îl voi prezenta în Guvern, iar Guvernul să-l trimită în Parlament, fie poate fi preluat ca inițiativă de către parlamentari și să intre în dezbatere parlamentară”, a menționat domnul Toader, subliniind faptul că nu decide calea de urmat și nu face aprecieri în această privință: „Cea mai bună variantă este ca, în final, să avem o lege cât mai bună, pornind de la proiectul pe care l-am redactat și cu modificările care vor surveni pe parcursul dezbaterii. Nu eu decid calea de urmat, nu eu fac aprecieri. Ministerul a finalizat proiectul de lege, am redactat solicitarea de aviz către Comisia de la Veneția, am stabilit întrevederea cu Timmermans, prim-vicepreședintele, pe 26 octombrie. Cum se va decide așa vom proceda. Nu am vorbit cu premierul. (…) Nu-mi spun punctul de vedere, eu, în limita competențelor de ministru al Justiției, am finalizat proiectul, mai departe decidenții vor decide”.

Conform declarațiilor Președintelui Senatului: „Domnul ministru Tudorel Toader va veni cu pachetul de reformă la Comisia juridică, îl va susține, iar Coaliția urmează să promoveze proiectul de legi de reformă, să înceapă dezbaterile și să intrăm în procedură. Va fi promovat ca inițiativă parlamentară”.

Domnul Tudorel Toader va prezenta zilele următoare pachetul de legi în Comisia juridică. Astfel, „Domnul ministru, dacă e gata, nu știu programul comisiei, poate să fie invitat și mâine, nu avem intenția să lungim lucrurile, din contră”, a precizat Președintele Senatului, citat de News.ro.

Mai multe propuneri privind legile justiției au fost criticate de juriști, printre cele mai contestate fiind prevederile referitoare la trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției și excluderea președintelui României din procedura de numire a șefilor de parchete – arată și Mediafax.

Reamintim că CSM a avizat negativ proiectul privind modificarea legilor Justiției, argumentând că acesta „nesocotește” în aspecte esențiale garanții fundamentale privind funcționarea sistemului judiciar și contravine dispozițiilor constituționale, după cum notează și News.ro.


Update 18 octombrie 2017: Ministrul justiției. Finalizarea proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției

Potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook, ministrul justiției, domnul Tudorel Toader anunță că a fost finalizat proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției.

Astfel, conform mențiunilor domnului Toader, prioritară devine foia de parcurs pentru îndeplinirea cerințelor Hotărârii pilot, pronunțată de CEDO, referitoare la condițiile din penitenciare, după cum notează Agerpres.

Ministrul justiției a precizat următoarele: „Comisiile din penitenciare sunt pregătite să pună în aplicare prevederile legii nr. 169 din 14 iulie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017” – citează și Digi24.

Prevederile art. 55^1 reglementează „Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare”, mai spune ministrul, după cum arată și News.ro

Potrivit alin. (1) „La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată”, explică domnul Tudorel Toader – scrie și Mediafax.

Sursa informației


Update 9 octombrie 2017: Asociația Procurorilor din România solicită retragerea pachetului legislativ privind modificarea legilor justiției

După ce în data de 11 septembrie 2017, APR (Asociația Procurorilor din România) a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizarea negativă a proiectului de modificare a legilor justiției, propus de către ministrul justiției, într-un comunicat publicat în data de 6 octombrie 2017, sunt enumerate motivele pentru care Asociația Procurorilor din România se alătură demersului UNJR de înlăturare a legilor justiției.

Astfel, potrivit Agerpres, Asociația Procurorilor a semnat „Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a legilor justiției”.

Redăm mai jos solicitarea oficială de retragere a pachetului legislativ privind modificarea legilor justiției, însoțită de motivele acestei luări de poziție, astfel cum a fost publicată de APR.

Documentul conținând solicitarea inițială a APR privind un aviz negativ din partea CSM pentru legile justiției, a fost postat pe pagina oficială de Facebook a asociației. Redăm în continuare și acest document, astfel cum a fost publicat de către APR.

APR a făcut publice și motivele pentru care a solicitat avizarea negativă de către Consiliul Superior al Magistraturii a pachetului legislativ privind legile justiției – pentru Digi24.

Astfel, poziția Asociației Procurorilor din România prin care a solicitat avizarea negativă a proiectului privind legile justiției a fost prezentată în cadrul ședinței CSM.


Update 4 octombrie 2017: Solicitările UNJR în legătură cu modificarea și completarea legilor justiției

Potrivit comunicatului din data de 3 octombrie 2017, UNJR i-a soliciat ministrului justiției, Tudorel Toader, să retragă din proiectul de modificare a legilor justiției orice referiri la Inspecția Judiciară, „pentru ca acestea să facă obiectul unui proiect de lege distinct”.

Conform menținilor din scrisoarea magistraților: „Propunerea actuală, cu mutarea Inspecției Judiciare la Ministerul Justiției, este inacceptabilă. Inspecția Judiciară comportă probleme complexe, care necesită o abordare separată și profundă. Va trebui făcut în acest sens un studiu comparat cu alte sisteme de drept pentru a găsi cea mai bună soluție pentru Inspecția Judiciară, o soluție care să îi întărească independența și să îi asigure o funcționare eficientă”.

De asemenea, UNJR a mai solicitat ministrului să revină asupra vârstei și experienței minime de a intră la INM.

Astfel, în proiectul sau ministrul justiției a condiționat intrarea la INM cu vârstă de 30 de ani și o vechime de 5 ani în domeniul juridic.

Datele statistice arată că impunerea unei experiențe minime, cumulate cu vârstă minimă, vor avea că efect direct imposibilitatea ocupării posturilor vacanțe din sistem. Acest efect se va răsfrânge negativ asupra judecătorilor de la judecătorii care sunt deja supra-aglomerati, după cum am atras atenția în mod constant. Soluția propusă atât de asociații, cât și de CSM, de prelungire a perioadei de pregătire, răspunde mult mai bine necesității de a avea judecători definitivi cu o suficientă experiență profesională, care să dubleze pregătirea teoretică, fără a implică și riscurile propunerii actuale”, precizează UNJR.

Cu privire la forma dată răspunderii materiale în proiect, UNJR își menține poziția. Conform susținerilor UNJR aceasta „încalcă dispozițiile art. 52 alin. (3) din Constituție referitoare la condiția exercitării funcției cu rea credință și gravă neglijență. De asemenea, formularea propusă este atât de laxă încât nu circumscrie în niciun mod limitele răspunderii, lăsând loc arbitrariului”.

În plus, UNJR a solicitat și acordarea unei perioade tranzitorii „până când prevederile referitoare la schimbarea regulilor referitoare la promovare vor intră în vigoare, pentru a evita blocarea accesului la nivelurile superioare și a asigura fluiditatea acestora în anii imediat următori intrării în vigoare a legii”.

O altă solicitare a UNJR este ca: „toate amendamentele care separă carieră procurorilor de cea a judecătorilor, precum și separarea atribuțiile celor două secții din CSM în privința carierei”, precum și „toate recomandările făcute de Comisia 1 a CSM care duc la întărirea statutului și independenței judecătorilor”.

„Întregul proiect de modificare a legilor justiției trebuie să aibă că scop întărirea independenței justiției, adică a statutului și independenței judecătorilor, că și condiție intrinsecă a dreptului cetățenilor la un proces echitabil”, arată UNJR, în cadrul scrisorii menționate.

„Propunerile pe care le-am făcut conduc la întărirea statutului și independenței judecătorilor și ne așteptăm să țineți cont de ele”, a concluzionat UNJR, prin reprezentanta sa doamna judecător Dana Gîrbovan.

Scrisoare integrală trimisă ministrului justiției Tudorel Toader poate fi pe site-ul UNJR.

Sursa informației


Update 3 octombrie 2017: Motivarea avizului negativ al CSM

Potrivit unui comunicat de presă al CSM, se anunță transmiterea către Ministerul Justiției a avizului negativ emis de Consiliu asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea legilor justiției

Astfel, în cursul zilei de 2 octombrie 2017, a fost transmisă Ministerului Justiției hotărârea Plenului CSM, conținând motivele care au fundamentat avizul negativ emis asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Reamintim că în data de 28 septembrie 2017, Plenul CSM a decis cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul privind modificarea legilor Justiției.

Pentru emiterea acestui aviz negativ au fost exprimate zece voturi, în timp ce pentru un aviz favorabil s-au exprimat opt voturi, însoțite de observații – arată Agerpres.

Proiectul de lege trimis spre avizare nesocotește, în aspecte esențiale, garanții fundamentale pentru funcționarea sistemului judiciar, contravenind dispozițiilor constituționale. Relevante, în acest sens, sunt reglementările din cuprinsul proiectului care prevăd reorganizarea Inspecției Judiciare, prin preluarea acesteia în cadrul Ministerului Justiției”, se arată în documentul citat de către Agerpres.

Alte propuneri criticate sunt cele referitoare la gestionarea în continuare a bugetelor instanțelor de către Ministerul Justiției și răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare – anunță HotNews.

Magistrații solicită ca managementului bugetar al instanțelor de judecată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum prevede art. 136 din Legea nr. 304/2004 pe care ministrul justiție a propus să fie abrogat,arătând că numai așa s-ar asigura principiul constituțional al independenței justiției.

De asemenea CSM nu a fost de acord nici cu propunerea ministrului referitoare la răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligația de a exercita o acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituționalitate”.

Potrivit susținerilor CSM „exercitarea dreptului la acțiunea în regres trebuie să fie lăsată în continuare la latitudinea titularului acțiunii – statul și nu să devină o abligație, aceasta fiind regula generlă de drept în ceea ce privește exercitarea dreptului de către titularii acestora”.

De asemenea, în ceea ce privește condițiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiției, respectiv vârsta minimă de 30 de ani și vechime de minim 5 ani în profesie, CSM arată că acest lucru poate duce la scăderea calității profesionale a magistraților – conform celor citat de către News.ro.


Update 2 octombrie 2017: Legile justiției vor fi trimise Parlamentului

Legile justiției propuse de ministrul Tudorel Toader ar putea fi trimise în Parlament pentru a fi votate chiar în această săptămână, potrivit Digi24.

Rămâne de văzut dacă textele vor fi și modificate, mai ales după ce ambasadorul Statelor Unite a transmis că Executivul american este îngrijorat în această privință, iar Consiliul Magistraturii a votat împotriva proiectului, informează Digi24.

Și președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că legile ar trebui renegociate în cadrul sistemului juridic, în condițiile în care a mărturisit că unii lideri europeni și-au exprimat îngrijorări în privința „evoluțiilor care ar putea contraveni statului de drept din România”, conform Digi24.


Update 2 octombrie 2017: Poziția UNJR cu privire la avizul negativ al CSM

Potrivit comunicatului din data de 29 septembrie 2017, CSM a publicat avizul său cu privire la proiectului de lege pentru modificarea și completarea legilor justiției.

Astfel, argumentele și motivele care fundamentează avizul negativ vor fi redactate în termen legal, comunicate Ministerului Justiției și publicate pe site-ul oficial al CSM.

În ședința din data de 28 septembrie 2017, Plenul CSM a emis un aviz negativ asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea CSM menționează că pentru emiterea unui aviz negativ au fost exprimate 10 voturi, în timp ce pentru un aviz favorabil cu observații s-au exprimat 8 voturi.

Conform comunicatului din data de 29 septembrie 2017 UNJR a publicat poziția sa după votul din CSM prin care s-a avizat negativ propunerea de modificare a legilor justiției: „Justiția are nevoie de îmbunatățiri pentru a o aduce la standarde democratice”.

Redăm mai jos conținutul acestei luări de poziție.

„Contrar avizării negative a proiectului de modificare a legilor justiției de către CSM, printr-un vot de 10 la 8 în dată de 28 septembrie 2017, îmbunătățirea sistemului judiciar este necesară pentru a corecta problemele incontestabile cu care acesta se confruntă și a-l aduce la standardele unui sistem de justiție democratic.

UNJR a susținut în mod constant nevoia de a îmbunătăți legile justiției și a arătat  proiectul de modificare al acestor legi, propus de ministrul justiției Tudorel Toader are unele părți bune, altele care pot fi îmbunătățite și unele care nu pot fi acceptate, trebuind regândite sau excluse.

De asemenea, au fost numeroase adunări generale în care propunerile au fost analizate distinct, pe fiecare propunere în parte, unele fiind acceptate, altele îmbunătățite, iar altele respinse.

Judecătorii din țarăatât prin adunări generale cât și prin asociații, au făcut eforturi deosebite pentru a analiza fiecare propunere șila rândul lor, au venit cu alte propuneri care ar fi contribuit la o mai bună funcționare a justiției.

Nevoia modificării legilor justiției a pornit chiar de la corpul magistraților, astfel încât această necesitate nu poate fi negată.

În pachetul de legi erau dispoziții careîn urmă unor decizii ale Curții Constituționalese impunea de urgență a fi implementate. Printre acestea era și procedura revocării membrilor CSM, a cărei reglementare este imperativă.

De asemenea, între propuneri era și separarea carierei judecătorilor și procurorilor, lucru cerut imperativ de către judecători.

În același timp, nu se poate face abstracție de faptul  o parte din propunerile ministrului justiției nu au fost susținute de judecătorii din țarăimpunânduse reconsiderarea lor.

UNJR a luat act de faptul  ministrul justiției a declarat  are în vedere ca soluție pentru Inspecția Judiciară modelul italian, cu inspecția ca instituție de sine stătătoare. Un astfel de model ar răspunde mult mai bine garanțiilor de apărare a independenței justiției.

Judecătorii interpretează reconsiderarea poziției privind Inspecția ca pe un semnal pozitiv din partea ministrului, în sensul  acesta ascultă argumentele corpului magistraților și este deschis propunerilor din sistem care consolidează cu adevărat independența justiției.

UNJR a luat notă, de asemenea, de declarația ministrului justiției, Tudorel Toader, potrivit căreia acesta va lua în considerare propunerile făcute în acest proces consultativ.

În perioada următoare UNJR va trimite direct ministrului justiției amendamentele pe care le-am avut de modificare la legile justiției și le va susține pe durata întregului proces legislativ.

Îmbunătățirea sistemului de justiție, pentru a-l aduce la standarde democratice, este o necesitate pe care orice persoană responsabilă din fruntea statului trebuie  o susțină”.

Sursa informației


Update 28 septembrie 2017: Aviz negativ al CSM pe modificările la legile justiției

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ joi propunerilor de modificare a legilor Justiției. Avizul CSM este consultativ, scrie News.ro.

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a afirmat că nu a mers joi la ședința Consiliului Superior al Magistraturii deoarece știa dinainte că acesta va fi rezultatul, informeză HotNews.ro.

În opinia sa, acest aviz negativ apare deoarece „unii nu doresc reformarea sistemului” și vor să rămână „în paradigma în care ne aflăm astăzi, că e bine așa”, potrivit HotNews.ro.

Modificările la legile justiției au fost criticate de asociațiile magistraților, de președintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi, conform Digi24.


Update 13 septembrie 2017: Proiectul privind legile justiției este unul dintre cele mai dezbătute acte normative

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a respins, marți, în Parlament, acuzațiile de lipsă de transparență în inițiativa de modificare a legilor justiției, subliniind că aceste schimbări se impuneau, având în vedere că legislația datează din 2004, dar și o solicitare de actualizare în domeniu venită în 2015 din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) conform Agerpres.

„Proiectul acesta a fost înaintat, spuneți dumneavoastră, pe furiș. Nu știu cât e pe furiș transmis acest proiect. În opinia mea, probabil, este unul dintre cele mai dezbătute proiecte de acte normative. (…) Spuneam că legile justiției sunt din 2004, între timp am intrat în UE (…), au trecut 13 ani, legile trebuie aduse în actualitate. (…) În 2015, Ministerul Justiției a fost sesizat de către Consiliul Superior al Magistraturii punând în discuție nevoia de actualizare, de modificare a legilor justiției (…).

A urmat 2016, 8 februarie 2016, când ministrul Justiției de atunci a constituit un grup de lucru pentru a analiza propunerile formulate de CSM. Din 8 februarie 2016 până-n 7 octombrie 2016, proiectul a fost dezbătut în grupul de lucru, în dezbateri publice organizate la București, Iași și Cluj, dându-se forma finală a acestuia. În ianuarie 2017, proiectul a revenit la Ministerul Justiției, unde ministru era domnul Florin Iordache. Am apreciat faptul că domnia sa, deși avea tot parcursul de elaborare, a trimis proiectul înapoi la CSM (…), unde a stat până pe data de 24 aprilie 2017.

„A revenit iarăși la MJ, am primit propuneri de la CSM, dar și de la Înalta Curte, DNA, DIICOT, toate structurile, asociațiile profesionale, societate civilă, am făcut dezbateri publice, am dat forma proiectului și l-am trimis, din nou, a treia oară, la CSM să dea aviz pe această ultimă formă. Așteptăm până la sfârșit de septembrie, când CSM-ul ne-a anunțat că va trimite avizul”, a explicat Tudorel Toader potrivit Agerpres.

Sursa informației


Update 4 septembrie 2017: Poziția UNJR cu privire la posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma soluții apreciate ca netemeinice

UNJR și-a exprimat poziția cu privire la posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma soluții apreciate ca netemeinice.

O altă propunere de modificare a legilor justiției, făcută de ministrul justiției Tudorel Toader, a fost că «soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale și netemeinice».

Unele voci din societate au afirmat că o asemenea prevedere ar afecta independența procurorului.

Actuala reglementare din Legea nr. 304/2004, la art. 64 alin. (3), «prevede că soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale».

Poziția UNJR, transmisă ministrului justiției, a avut în vedere faptul că «necesitatea unui control și pe temeinicie a fost subliniată de procurorul șef DNA în proiectul de management pe care l-a făcut în 2016».

Astfel, la «alte măsuri (care) au vizat sporirea eficienței» procurorilor DNA, a fost și «emiterea unui ordin prin care procurorii șefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție examinează din oficiu legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurorii șefi secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale».

De asemenea, la pagină 13 din același proiect/raport, unde se vorbește despre «creșterea rigorii în activitatea de urmărire penală și îmbunătățirea calității actelor întocmite în dosarele penale», procurorul șef DNA afirmă:

«În interesul creșterii calității soluțiilor a fost adoptat și un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit căruia procurorii șefi adjuncți ai direcției examinează din oficiu temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor altele decât cele de trimitere în judecată dispuse de procurorii șefi secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritorialile».

Așadar, dacă procurorii șefi din DNA pot examina «temeinicia și legalitatea» netrimiterilor în judecată, nu vedem care ar fi problema să le examineze cu atât mai mult pe cele de trimitere», a susținut UNJR în poziția trimisă ministrului justiției.

Textul integral aici.

Sursa informației


Update 1 septembrie 2017: Tudorel Toader răspunde Ambasadei SUA: „Firesc ar fi ca o îngrijorare să fie și motivată”

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat joi seară, referindu-se la reacția Ambasadei SUA privind propunerile de modificare a legilor justiției, că firesc este ca o îngrijorare care a fost exprimată să fie și motivată, potrivit Agerpres.

„A exprima o îngrijorare firesc apare să fie și motivată, or, în această prezentare a stării de îngrijorare, eu nu am văzut care sunt fundamentele, care este motivul acestei stări de îngrijorare. Nu cred (…) că starea de îngrijorare vine din faptul că durata mandatelor celor cu funcții de conducere se va schimba din 3 ani în 4 ani (…).

Nu este vorba de prelungirea mandatelor în curs, pentru că e un principiu general constituțional care spune că o lege care modifică o altă lege nu modifică mandatele în curs. (…) Nu cred că starea de îngrijorare poate să vină din faptul că (…) un magistrat care se pensionează astăzi, care în timpul activității profesionale are un apartament în centrul Bucureștiului și pentru care plătește o chirie de 50 de lei sau maximum 94 de lei… Vine o vreme pentru fiecare, beneficiul locativ rămâne soțului supraviețuitor iar după soțul supraviețuitor rămâne și copiilor acestuia. Nu cred că acesta este un temei pentru o stare de îngrijorare”, a declarat ministrul justiției conform Digi24.

„Statele Unite au luat cunoștință de propunerile ministerului justiției din 23 august cu îngrijorare pentru independența sistemului judiciar. Îndemnăm toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției și pentru a asigura credibilitatea instituțiilor sale”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA transmis marți către Agerpres.


Update 31 august 2017: Ministerul Justiției a publicat pe site propunerile pentru legile justiției

Ministerul Justiției a anunțat că ministrul Tudorel Toader a transmis, ieri, către Consiliul Superior al Magistraturii, spre avizare, proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit Digi24.

Textul proiectului îl puteți urmări mai jos:

„Proiectul își propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcții de execuție la instanțe și parchete, numirea în funcții de conducere la instanțe și parchete, reglementarea situațiilor în care magistrații sunt în imposibilitatea de a-și exercita funcția, precum și eficientizarea managementului instanțelor și parchetelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul MJ, conform Digi24.


Update 30 august 2017: Punct de vedere PICCJ privind modificările aduse legilor justiției

PICCJ a emis un comunicat prin care și-a exprimat opinia despre modificările aduse legilor justiției:

„Ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu modificările ce urmează a fi aduse legilor justiției, prezentate în cursul zilei de astăzi, 23 august 2017, de către domnul Tudorel Toader, ministrul justiției, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Ministerul Public a luat act cu suprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României.

Totodată, atrag atenția în mod îngrijorător și alte modificări care vor bulversa sistemul judiciar, precum: modalitatea de admitere la Institutul Național al Magistraturii, promovarea pe loc, condițiile răspunderii magistraților.

Precizăm că proiectul de modificare a legilor justiției nu ne-a fost transmis până la acest moment și, după ce vom lua cunoștință de conținutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet”.

Sursa informației


Update 29 august 2017: UNJR solicită ministrului Tudorel Toader stabilirea unui calendar pentru dezbaterea legilor justiției

UNJR a trimis pe dată de 28 august 2017 o scrisoare ministrului justiției Tudorel Toader prin care i-a solicitat să comunice public dată până la care se pot trimite comentarii cu privire la propunerile pe care le-a făcut de modificare a legilor justiției.

UNJR consideră că „modificarea legilor justiției este necesară”, acestea având „nevoie de ajustări și completări pentru că justiția să poată răspunde actualelor nevoi și realități din societate”.

„În ceea ce ne privește, suntem de acord cu o parte din propunerile de modificare a legilor justiției pe care le-ați făcut. Există însă și propuneri care vor avea efecte contrare celor dorite, motiv pentru care vom veni cu soluții alternative sau de îmbunătățire a acestora”, s-a mai afirmat în scrisoare.

Pe lângă propunerile ministrului justiției, va face și UNJR o serie de propuneri de modificare a legilor justiției.

Propunerile UNJR de modificare a legilor justiției „vor ajuta atât la întărirea independenței judecătorilor și la creșterea calității actului de justiție, cât și la o mai bună protejare a drepturilor și libertăților cetățenilor”, s-a arătat în scrisoare.

„Elaborarea legilor justiției trebuie să fie rezultatul unui efort comun al celor care fac legi, le aplică și li se aplică”, consideră UNJR. Din acest motiv, „o perioada prestabilită clară pentru dezbatere ar da oportunitatea celor interesați că, după analize și consultări, să vină cu comentarii și sugestii la propunerile (respective), pentru că acestea să fie avute în vedere la elaborarea proiectului de lege propriu zis”.

Textul integral al scrisorii îl puteți consulta aici

Sursa informației


Update 28 august 2017: Opinia Consiliului Studenților Facultății de Drept cu privire la condițiile impuse pentru admiterea în INM

Consiliul Studenților Facultății de Drept și-a exprimat opinia despre condițiile impuse pentru admiterea în INM:

„Considerăm că introducerea unui prag de 30 de ani și a unei experiențe minime de 5 ani ca o condiție pentru admiterea în cadrul Institutului Superior al Magistraturii este o modificare cu un impact considerabil asupra studenților facultăților de drept, inclusiv a celor care studiază la Facultatea de Drept a Universității «Babeș-Bolyai».
Convinși fiind că există argumente de ambele părți, credem că o evaluare temeinică a impactului acestei decizii, însoțită de dezbateri publice și analize temeinice, este stringentă. Arderea etapelor și implementarea măsurii fără o analiză asupra efectelor atât pe termen lung, cât și pe termen scurt ar putea produce dezavantaje semnificative.

În același timp, pentru a putea avea o stabilitate a procesului de admitere, o astfel de măsură ar trebui să fie eminamente previzibilă. Previzibilitatea legii nu este doar un important principiu juridic, ci și un element esențial care influențează destinele unor tineri, juriști sau viitori juriști. Posibilitatea acestora de a se adapta la sistem ar trebui să fie o prioritate atunci când se dorește o modificare precum cea prezentată în spațiul public. Prin urmare, suntem de părere că eventuala implementare a acestei propuneri nu ar trebui să afecteze generațiile care studiază acum dreptul, mai ales studenții care-și doresc susținerea examenului în magistratură în viitorul apropiat.

O colaborare între legiuitor, Institutul Național al Magistraturii, facultățile de drept, profesioniștii dreptului și studenți, privitoare la găsirea celei mai bune soluții legate de vârsta ideală și experiența dezirabilă pentru admiterea în magistratură, ar produce efecte pozitive substanțiale”.


Update 24 august 2017: 30 de ani și 5 ani experiență juridică sunt cerințele obligatorii pentru candidații care vor să fie admiși în INM

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a afirmat miercuri că în proiectul de modificare a Legilor justiției se prevede ca persoanele care doresc să se înscrie la admiterea în Institutul Național al Magistraturii să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani, potrivit Agerpres.

„Trebuie să mă poziționez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigențele statului de drept, cu experiența fostului judecător constituțional și cetățeanul care trebuie să fie egal în fața legii, să aibă parte de o justiție dreaptă, unitară și să aibă parte de un judecător cu experiență de viață, cu maturitate, cu știință de carte, cu capacitatea de a înțelege semnificația, impactul deciziei pe care o va da.

Prin urmare, propunem ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină Facultatea de Drept, face masterat sau nu face masterat, face doctorat sau nu face doctorat, avem foarte multe profesii juridice, țara nu are nevoie numai de procurori, repet avem 7.000 de procurori și judecători, țara are nevoie de consilieri juridici, de mediatori, de executori judecătorești, de notari, de avocat, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administrație, juriști sunt în ministere, juriști sunt peste tot.

Dobândești acea experiență profesională timp de cel puțin cinci ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să îți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a explicat Tudorel Toader conform Agerpres.

Referitor la acestă măsură legislativă judecătorul Cristi Danileț este de părere că: „Este cea mai radicală propunere, care va schimba cu totul fața sistemului juridic de acum în 10-20 de ani. Nimeni nu a avut curajul să facă până acum o astfel de propunere. În principiu sunt de acord cu ea, dar cred că ar trebui introdusă progresiv: pot spune cu mâna pe inimă că în următorii 10 ani nu vom avea de unde recruta asemenea magistrați sau ei vor avea o pregătire mult inferioară proaspeților absolvenți din aceste zile.

De asemenea, în paralel, cred că cineva ar trebui să facă o verificare cu privire la calitatea educației din Facultățile de Drept, care sunt prea multe pentru România și scot prea mulți absolvenți cu diplome fără acoperire în pregătirea lor. Sistemul de admitere directă în magistratură, fără INM, valabil în prezent pentru cei cu vechime de 5 ani, va fi eliminat”.

Informațiile privind principalele modificări propuse la Legile justiției – Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004 pot fi vizualizate mai jos:


Update 23 august 2017: Președintele României, exclus din procedura numirii șefului DNA, DIICOT și Procurorului General

„Președintele României își va pierde prerogativa de a numi șefii DNA, DIICOT și Parchetului General, potrivit unei propuneri făcute publice miercuri de ministrul justiției, Tudorel Toader. Toader a spus că viitori procurori-șefi vor fi numiți de Secția de Procurori a CSM, la propunerea ministrului justiției. El a motivat modificarea radicală printr-o cerere a Comisiei Europene, prin MCV. Tudorel Toader a mai spus că președintele Înaltei Curți va rămâne numit de președintele României, la propunerea Secției de Judecători a CSM (în locul plenului CSM, că în prezent).

Cele mai importante declarații Tudorel Toader:

«Secția pt procurori de la CSM să decidă în privința carierei procurorilor, secția pentru judecători să decidă în privința carierei profesionale a judecătorilor, rămânând CSM competență pe care azi o are de a asigura independența justiției, de a desfășura celelalte activități specifice.

Redimensionarea schemei de conducere la Înalta Curte. Are o un vicepreședinte, are un volum de activitate foarte diversificat și bogat, activități administrative, asigura practică unitară. Se consideră că e necesar un al doilea vicepreședinte.

Procedura de numire în funcții la Înalta Curte.

Se modifică parțial. Se păstrează în sensul că președintele Înaltei Curți se numește de președintele țării, fapt care e și în prezent Se modifică în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secția pentru judecători, răspunzând cerinței de mai sus.

Ministerul Public: toate funcțiile, șefi DNA și DIICOT, procuror general: să decidă secția pentru procurori din CSM, la propunerea Ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente. Procurori cu minim 10 ani vechime că procuror. Modificarea e că decide secția pentru procurori, propunerea vine de la Ministrul Justiție. Fac referrire la una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedura transparență pentru numirea procurorilor-șefi și neamestecul factorului policitc. Sigur, se va spune: de ce presedintlee ICCJ e numit de președintele țării, dar nu și procurorii-șefi? Răspunsul derivă din statutul special al fiecăruia.

Procurorii sunt subordonați ierarhiv, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate»” – potrivit informațiilor furnizate de HotNews.

Sursa informației


Update 23 august 2017: Cele 3 legi ale justiției vizate de schimbări. Tudorel Toader prezintă azi proiectul ministerului său

Ministrul justiției, Tudorel Toader, prezintă, azi, proiectul de lege privind modificarea Legilor justiției. El spunea că au fost propuse modificări de fond, și nu de formă și că intenționează să facă posibile și modificări la proiectul de lege privind grațierea unor pedepse, potrivit News.ro.

Modificările la legile justiției vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor, legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) conform Digi24.

Printre modificările la legile justiției așteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra și măsura supravegherii electronice, așa-zisă brățara electronică pentru inculpații aflați în arest la domiciliu sau sub control judiciar.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreședintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiția.

El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului – scrie News.ro.


Update 3 august 2017: Proiectul de lege privind modificarea Legilor justiției. Modificări majore anunțate de către Ministrul Justiției

Ministrul Justiției, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, anunță că modificările prevăzute în cadrul proiectul de lege privind modificarea Legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii) sunt „modificări de fond și nu de formă”.

Prezentarea publică a proiectul de lege privind modificarea Legilor justiției va avea loc pe data de 23 august 2017, la sediul Ministerului Justiției, începând cu orele 11.00, potrivit comunicatului de pe o rețea de socializare.


Update 8 noiembrie 2016: Încheierea întâlnirilor regionale

În data de 7 octombrie 2016, Ministerul Justiției a lansat procesul de informare și consultare publică privind modificarea și completarea legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii).

Parte a acestui proces, în perioada 7 octombrie – 7 noiembrie 2016, Ministerul Justiției a organizat trei întâlniri regionale, la Cluj-Napoca, Iași și București cu magistrați, reprezentanți ai altor profesii juridice, parteneri instituționali și societatea civilă.

Procesul de informare și de consultare a publicului oferă părților interesate posibilitatea de a contribui cu sugestii pentru o bună implementare a măsurilor de reformă a sistemului judiciar.

Mai pot fi trimise propuneri până vineri, 11 noiembrie 2016, la adresa [email protected].

În urma analizei și a rezultatului procesului de informare și de consultare, Ministerul Justiției va definitiva forma proiectelor care vor fi supuse spre aprobare Guvernului și transmise Parlamentului, spre adoptare.

O reacție vocală în cadrul acestei dezbateri publice au avut-o reprezentanții avocaților. Mai multe detalii se află aici: Barourile resping propunerea Ministerului Justiției ca magistrații și personalul asimilat acestora să devină avocați fără examen.

👍Vezi și: UNBR lansează un apel către Ministerul Justiției privind propunerea de modificare a modului de acces în profesia de avocat

Sursa informației


Update 7 octombrie 2016: Ministerul Justiției propune modificarea și completarea legilor justiției – dezbatere publică

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Proiectele pentru modificarea și completarea legilor justiției, respectiv Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin acest proces, Ministerul Justiției dorește informarea și consultarea publicului, respectiv, a membrilor corpului judiciar, membrilor celorlalte profesii din domeniul justiției, cetățenilor, mediului de afaceri, organizațiilor neguvernamentale, cu privire la soluțiile legislative propuse pentru eficientizarea și îmbunătățirea activității și organizării sistemului judiciar, în vederea asigurării unui serviciu public de calitate.

Consultarea este susținută, în plan local, și printr-o serie de întâlniri regionale ce vor avea loc în perioada 7 octombrie 2016 – 11 noiembrie 2016 la Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și București cu magistrați, reprezentanți ai altor profesii juridice, parteneri instituționali și ONG-uri.

Detaliile referitoare la locul, data și agenda întâlnirilor vor fi publicate în timp util, iar întrebările și propunerile transmise în această perioadă vor fi incluse pe agenda întâlnirilor, pe măsură ce sunt primite.

Vă invităm să consultați propunerile de modificări și completări și să transmiteți observațiile, propunerile și întrebările dumneavoastră la adresa [email protected], până la data-limită de 11 noiembrie 2016.

Proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/ 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciară



Proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

În perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiției, realitățile și nevoile sistemului judiciar s-au schimbat parțial, impunându-se reformarea lor, situație constatată atât în practica Consiliul Superior al Magistraturii, cât și a celorlalte instituții din sistemul justiției, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Justiției.

De asemenea, în ultimii ani, a avut loc o reformă profundă a legislației care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă și penală care au modificat competențele instanțelor și parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze și proceduri, au determinat ample reorganizări ale secțiilor și completelor instanțelor.

Proiectele de lege propuse spre dezbatere publică și adoptare au fost elaborate într-o primă formă de Consiliul Superior al Magistraturii care, în calitate de garant al independenței justiției, are rolul de a aplica dispozițiile legale privind cariera magistraților și organizarea instanțelor.

Proiectul înaintat Ministerului Justiției de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost discutat în cadrul grupului de lucru constituit în acest sens la inițiativa Ministerului Justiției, din care au făcut parte: reprezentanți ai magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă instanța supremă, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, reprezentanți ai asociațiilor de magistrați (Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Forumul Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România), ai Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și ai Ministerului Justiției.

Sursa informației

[UPDATE: Ministerul Public. Sesizare către Avocatul Poporului în legătură cu ordonanța de urgență privind legile justiției] Ministerul Justiției propune modificarea și completarea legilor justiției was last modified: octombrie 19th, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Gânduri (ne)juridice DIN LUMEA JURIDICA

Vezi tot

Abonează-te la newsletter