Prin cererea înregistrată la 28 decembrie 2017 pe rolul Tribunalului Iaşi, sub număr de dosar x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, au solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume de bani:
– diferenţe salariale restante acumulate începând cu data de 07.04.2012, data intrării în vigoare a Contractului colectiv de muncă din S.R.T. aplicabil în perioada 08.04.2012 – 03.05.2013 şi până la data de 31.12.2014, data expirării Contractului colectiv de muncă din S.R.T. aplicabil în perioada 04.05.2013 – 31.12.2014, rezultate din neaplicarea indicelui anual de creştere a preţurilor de consum la salariul de bază, conform dispoziţiilor art. 102 alin. (1) lit. d) din Contractul colectiv de muncă din S.R.T. aplicabil în perioada 08.04.2012 – 03.05.2013 şi dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. b) din Contractul colectiv de muncă din S.R.T. aplicabil m perioada 04.05.2013-31.12.2014;
– actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor datorate pentru perioada situată între data naşterii drepturilor salariate restante şi data plăţii lor efective;
– dobânda legală calculată de la data scadentă a drepturilor salariale restante şi până la data plăţii lor efective.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 695 din 20 martie 2020)
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la 21 februarie 2017, sub dosar nr. x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu-Mureş, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, au solicitat să se dispună:
– obligarea pârâţilor la plata în favoarea reclamanţilor a diferenţelor de drepturi salariale, reprezentând majorările succesive şi cumulative ale salariilor de bază, în procent total de 18%, precum şi de 7%, începând cu 1 decembrie 2013, precum şi în continuare (pentru reclamanta A., numai până la 16 noiembrie 2016, iar pentru reclamanta F., numai începând cu 18 ianuarie 2016);
– obligarea pârâţilor la plata actualizării în funcţie de rata inflaţiei a diferenţelor salariale de mai sus, calculate începând cu data scadenţei lunare a fiecărei diferenţe şi până la data plăţii integrale a debitului;
– obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale de mai sus cu adăugarea dobânzii legale, calculate începând cu data scadenţei lunare a fiecărei diferenţe şi până la data plăţii integrale a debitului.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 659 din 17 martie 2020)
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06.07.2015 contencios administrativ şi fiscal la data de 06.07.2015 reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi formulând contestaţie împotriva interdicţiei emise de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră- Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, B. nr. x/26.06.2015, solicitând anularea măsurii privind interzicerea intrării în ţară pentru perioada de 5 ani şi anularea consemnului nominal de nepermitere a intrării la frontieră instituit în evidenţele IGPF.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 357 din 2 februarie 2018)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de de 09.11.2016 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate inexistenţa Ordinului nr. 38/06.07.2015 dat de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov ca înscris valid şi lipsa de efecte juridice începând cu data de 27.07.2015, constatarea lipsei unei noi decizii date în scris şi în conformitate cu legea de către Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov pentru perioada 27 iulie 2015 – 12 august 2015, constatarea lipsei abilitării legale a Prim Procurorului adjunct delegat B. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov de a-şi desfăşura în continuare activitatea ca înlocuitor de drept al Prim Procurorului unităţii de parchet în perioada 27.07.2015 – 11.08.2015, inclusiv 11.08.2015.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 166 din 23 ianuarie 2018)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 5 octombrie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A., în calitate de administrator al S.C. B. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtului C. la achitarea sumei de 6.000 RON, reprezentând preţul neachitat al materialului lemnos (cherestea răşinoase).
Prin sentinţa civilă nr. 2896 din 17 mai 2017, Judecătoria Buzău, secţia Civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C. şi a respins acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 541 din 17 martie 2021)
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava, secţia I civilă la data de 6 martie 2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava, solicitând ca în baza hotărârii pe care o va pronunţa să dispună: obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie în care să fie inclusă majorarea punctajului său cu 50%, conform dispoziţiilor art. 1691 lit. a) din Legea 192/2015; obligarea pârâtei la aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 1691 lit. a) din Legea nr. 192/2015, respectiv majorarea punctajului de la 1,68297 puncte (pentru grupa I de muncă) la 2,524455 puncte, ca urmare a majorării cu 50% a punctajului prin aplicarea dispoziţiilor legale sus menţionate; recalcularea cuantumului pensiei având în vedere punctajul rezultat în urma majorării cu 50% (2,524455 puncte) prin raportare la stagiul complet de cotizare de 20 ani; obligarea pârâtei la plata drepturilor de pensie recalculate începând cu data de 1 ianuarie 2016 actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, iar la stabilirea cuantumului pensiei majorate să se ţină seama de faptul că de la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie s-a majorat la 917,5 RON, iar de la 1 iulie 2017 punctul de pensie este de 1.000 RON; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente calculată de la data de 1 ianuarie 2016 până la data achitării integrale a drepturilor de pensie şi actualizarea pentru sumele datorate de pârâtă; cu cheltuieli de judecată.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 365 din 11 februarie 2020)
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., la data de 15.03.2016, înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x, ulterior disjunsă şi înregistrată separat la data de 17.06.2016, sub nr. x/2016, s-a solicitat obligarea pârâtei Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov la soluţionarea pct. 1-3 din contestaţia administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere x/2015 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi a Deciziei de impunere nr. x emisă de Serviciul Fiscal Municipal Aiud.
Reclamanta a menţionat că, în temeiul art. 214 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 92/2003, prin Decizia nr. 9.748/10.064/15.02.2016 emisă de pârâtă în soluţionarea contestaţiei administrative formulată împotriva deciziilor de impunere nr. x/30.07.2015 emisă de AJFP Alba şi nr. 1/29.09.2015 emisă de Serviciul Fiscal Municipal Aiud, s-a decis suspendarea soluţionării contestaţiei pentru cea mai mare parte din suma contestată, pentru considerentul că s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală, suspendarea fiind dispusă până la momentul la care se va finaliza definitiv latura penală a cauzei.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1140 din 15 martie 2018)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ la 26 ianuarie 2017, sub dosar nr. x/2017, reclamantul Sindicatul FZR – Agrana în numele şi pentru A., în contradictoriu cu S.C. B.- Sucursala Roman, a formulat contestaţie împotriva actului adiţional nr. x la contractul individual de muncă nr. x/2005, înregistrat sub nr. x/17.01.2017 şi a fişei de post emisă în 13.01.2017, prin care s-a dispus modificarea contractului individual de muncă al domnului A. – salariat în cadrul S.C. B. – Sucursala Roman, solicitând să se dispună:
– anularea actului adiţional nr. x la CIM nr. 159/2005, înregistrat sub nr. x/17.01.2017, prin care se modifică locul muncii şi felul muncii, a actului nr. 7 la CIM din 12.01.2017 şi a fişelor de post aferente acestor acte adiţionale x/13.01.2017 şi y/17.01.2017;
– repunerea în funcţia avută anterior;
– plata daunelor morale în cuantum de 50.000 RON şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 210 din 28 ianuarie 2020)
Prin încheierea din 3 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de recurs formulată de către recurentul A. împotriva încheierii de suspendare din data de 11.02.2020, pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2020.
Împotriva acestei încheieri de suspendare din 3 iunie 2020 a formulat recurs A..
Prin motivele de recurs acesta arată că hotărârea atacată i-a fost comunicată fără semnături, contrar dispoziţiilor art. 426 şi 427 C. proc. civ.. De asemenea, în Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei nu se menţionează că acest act nu trebuie comunicat părţilor din dosar fără semnătura judecătorilor. Se solicită a se avea în vedere că actul atacat nu poate fi luat în considerare, fiind lovit de nulitate, putând fi atrasă şi răspunderea penală a magistraţilor şi grefierului.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 189 din 2 februarie 2021)
Prin cererea înregistrată la 05.07.2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Comisia de Selecţie a Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii, Direcţia Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi pe Ministerul Apărării Naţionale, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să declare nul actul administrativ nr. x/08.06.2016 emis de Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale şi să dispună echivalarea cursului postuniversitar de perfecţionare a pregătirii/similar (PUC), în vederea avansării la gradul de locotenent-colonel şi trecerea din arma comunicaţii şi informatică în inginer în comunicaţii sau inginer de sistem de comandă-control şi obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale la echivalarea studiilor pe care le-a absolvit cu masterul în conducere interarme; reclamantul a mai solicitat declararea nulităţii actului administrativ nr. x/23.05.2016 şi numirea sa pe una din funcţiile pentru care a făcut solicitarea, dar şi obligarea pârâţilor la plata de daune materiale şi morale în cuantum de 100.000 RON fiecare, precum şi la soluţionarea integrală, efectivă şi punctuală, a cererii, potrivit cerinţelor şi nevoilor sale, cu cheltuieli de judecată.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 142 din 22 ianuarie 2020)
Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Solicitare privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor băneşti, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, cu dobânda şi cu celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat ca salariat și repunerea părţilor în situaţia anterioară. Respingerea recursului ca inadmisibil
Prin cererea înregistrată la 19 septembrie 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. 2075 din 18.08.2016, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor băneşti, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, cu dobânda şi cu celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat ca salariat, la plata contribuţiilor către casa de pensii, şomaj, sănătate, etc., repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării pe postul deţinut anterior desfacerii contractului de muncă, acordarea contravalorii tichetelor de masă în RON, indexate, majorate, reactualizate şi cu dobânda până la data reintegrării, conform art. 1, art. 5 şi art. 9 din Legea nr. 142/1998 şi în conformitate cu art. 253 din Codul Muncii, obligarea pârâtei la plata de daune morale în sumă de două milioane de euro, echivalent în RON, la cursul B.N.R. la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 64 din 16 ianuarie 2020)
Prin cererea înregistrată la data de 25 ianuarie 2019, pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 183 din 14 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 31 ianuarie 2019 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.
Prin recursul formulat, neîncadrat în drept, reclamantul a expus situaţia de fapt a litigiului, fără a aduce critici hotărârii atacate.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2255 din 27 noiembrie 2019)
Prin cererea înregistrată la 9 mai 2018, sub număr de dosar x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele COMUNA AVRĂMENI, jud. Botoşani şi CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII BOTOŞANI, solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, să i se reconstituie vechimea în muncă şi să se constate existenţa unui raport de muncă între reclamantă şi fostul B. în anii 1973-1975, 1981- 1982, 1984-1985, 1988-1989.
A mai solicitat instanţei să constate că perioada menţionată, în care a lucrat la B. în calitate de membru cooperator, constituie timp util la pensie, realizând numărul minim de norme.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 35 C. proc. civ. raportat la art. 279 din Codul muncii, coroborat cu art. 266-267 Codul muncii.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 912 din 29 mai 2020)
Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a respins cererea de strămutare a dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Prahova, formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimaţii Comuna Valea Călugărească, prin Primar, şi Primarul Comunei Valea Călugărească.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta A., arătând că instanţa competentă să soluţioneze cererea de strămutare este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 6 mai 2019 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.
Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti care nu are deschisă această cale de atac.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2079 din 13 noiembrie 2019)
Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Solicitare privind achitarea drepturilor salariale ale reclamanţilor și dispunerea obligării pârâţilor la achitarea diferenţelor dintre salariile încasate efectiv şi cele datorate, actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie
La data de 4.10.2017, reclamanţii au formulat o cerere adiţională prin care au lărgit cadrul procesual şi obiectul acţiunii în sensul că au chemat în judecată şi pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, solicitând obligarea acestui pârât şi a pârâtei Agenţia Domeniilor Statului la achitarea diferenţelor salariale dintre cele încasate efectiv si cele datorate, actualizate cu dobânda legală si indicele de inflaţie, începând cu 04.01.2017, data la care Agenţia Domeniilor Statului a revenit în subordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform O.U.G. nr. 1/2017 (art. 18), până la data reîncadrării efective. De asemenea, reclamanţii au solicitat, obligarea pârâţilor la stabilirea diferenţelor salariale, în funcţie de: perioada efectivă în care reclamanţii au fost fie angajaţi, fie detaşaţi şi au beneficiat de drepturile salariale acordate de Agenţia Domeniilor Statului, respectiv Secretariatul General al Guvernului; funcţia ocupată, treapta profesională, grad şi vechime; achitarea diferenţelor salariale dintre cele încasate efectiv şi cele datorate, începând cu 04.01.2017, data de la care Agenţia Domeniilor Statului a revenit în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, potrivit O.U.G. nr. 1/2017 (art. 18), precum şi reîncadrarea acestora, conform grilei de salarizare aplicabilă personalului încadrat pe funcţii similare la Secretariatul General al Guvernului (în aceleaşi condiţii de vechime şi grad profesional), drepturi recunoscute prin decizia civilă nr. 3764 din 20 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul x/2016
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 883 din 27 mai 2020)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, la 6 octombrie 2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comuna Dumbrăviţa, prin primar, obligarea pârâtei să lase acesteia în deplină proprietate şi posesie extinderea de reţea de apă-canal situată pe raza localităţii Dumbrăviţa, jud. Timiş, în lungime totală de 101.139 m (din care: 85.041 m – reţea de apă şi 16.098 m – reţea canal), în valoare de 4.761.521 RON, realizată de reclamantă, reţeaua revendicată fiind distinctă de reţeaua de apă-canal în lungime totală de 20.825 m – care aparţinea pârâtei (conform inventarului bunurilor aparţinând domeniului public), precum şi obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu purtarea prezentului litigiu.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2016 din 7 noiembrie 2019)
Dreptul muncii, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice
Solicitare privind dispunerea anulării deciziei de concediere, reintegrarea în funcţia avută anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor salariale, indexate şi actualizate ce se cuvin până la reintegrarea efectivă
Prin cererea înregistrată la data de 7.01.2017 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei de concediere nr. 134/RU/16.12.2016; reintegrarea în funcţia avută anterior concedierii, conform art. 78 alin. (2) din Codul muncii; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor salariale, indexate şi actualizate ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă; obligarea la plata de daune morale/profesionale, conform art. 269 şi urm. din Codul muncii, apreciate la valoarea de 5000 RON; cu cheltuieli de judecată.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 817 din 14 mai 2020)
