Invocarea unor nereguli ale exemplarului încheierii de şedinţă ce a fost comunicat fără a se indica în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii recurate. Nulitatea recursului

17 iun. 2022
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 148
  • NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 1-8
  • NCPC: art. 489 alin. (1)
  • NCPC: art. 493 alin. (5)

Prin încheierea de ședință din 12 mai 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire formulate de A. împotriva deciziei civile nr. 406 din 13 aprilie 2021, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2222 din 26 octombrie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cu titlu preliminar, în ceea ce privește cererea recurentului-revizuent de sesizare a organelor de urmărire penală, se reține că prezenta instanță este una civilă, iar, în ipoteza în care partea are suspiciuni cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, aceasta este îndreptățită să se adreseze organelor competente și să facă demersurile pe care le consideră necesare în acest sens.

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală din același Cod, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judecătoresc efectiv.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Prin prisma considerentelor de ordin teoretic expuse, Înalta Curte reține că recurentul a invocat pretinse nereguli ale exemplarului încheierii de ședință ce i-a fost comunicat (lipsa semnăturii magistraților și a grefierului), aspecte procedurale ulterioare pronunțării acesteia, fără a indica în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii recurate și nici nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a susține nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de casare prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același Cod, va constata nul recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii de ședință din 12 mai 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Invocarea unor nereguli ale exemplarului încheierii de ședință ce a fost comunicat fără a se indica în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii recurate. Nulitatea recursului was last modified: iunie 16th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.