Instituirea unei măsuri asigurătorii. Obligația organului judiciar de a evita să impună o sarcină individuală excesivă. Menţinerea măsurii sechestrului asigurător

21 iun. 2023
Vizualizari: 202
  • Constituţia României: art. 53 alin. (2)
  • NCP: art. 112 alin. (1) lit. a) şi e)
  • NCP: art. 213 alin. (1)
  • NCP: art. 275 alin. (2)
  • NCP: art. 367 alin. (1)
  • NCP: art. 38
  • NCP: art. 39 alin. (1) lit. b)
  • NCP: art. 5
  • NCP: art. 72 alin. (1)
  • NCPP: art. 249 alin. (1)
  • NCPP: art. 250^2
  • NCPP: art. 251 - 252 alin. (1) şi (8)
  • NCPP: art. 404 alin. (4) lit. a)

Analizând măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 a DIICOT Craiova, Curtea a reținut că, prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 a DIICOT Craiova s-au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaților E., D., A., C., F., G., B.

Deopotrivă, s-a constatat că, prin sentința penală apelată, în baza art. art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., a fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă asupra:

– sumelor de 300 (trei sute) de euro și 350 (trei sute cincizeci) de RON ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul A., respectiv municipiul Craiova, județul Dolj;

– sumei de 4640 (patru mii șase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului E., respectiv Craiova, județul Dolj;

– mijlocului de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B.;

– imobilului situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C.;

– imobilului situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015;

– autoturismului marca x, serie șasiu x, dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul G.;

– imobilului situat în Craiova, str. x, compus din casă în suprafață de 183 m.p. și teren în suprafață de 438 m.p., dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/14.04.2015 de inculpatul F.;

– mijlocului de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul F..

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 123 din 2 martie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând încheierea contestată, în raport de actele de la dosar și dispozițiile legale incident în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Prealabil, față de criticile formulate în contestație, Înalta Curte constată că, în fața curții de apel, inculpatul C. nu a fost lipsit de apărare, asistența juridică fiindu-i asigurată de apărătorul desemnat din oficiu, urmare dispoziției instanței de apel care a constatat că apărătorul ales nu a dovedit imposibilitatea de prezentare. Apoi, verificarea măsurilor asiguratorii s-a realizat la termenul acordat în cauză, cu procedura de citare îndeplinită și apărarea inculpaților asigurată, condiții în care este fără relevanță, din perspectiva respectării dreptului la apărare, constituirea administrativă a dosarului asociat, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești.

Înalta Curte notează că, potrivit art. 250^2 C. proc. pen.., introdus prin art. 19 pct. 2 din Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în M. Of. nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Art. 249 alin. (4) C. proc. pen.. permite ca măsurile asigurătorii, luate în vederea eventualei confiscări speciale, să fie luate asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile care urmează a fi supuse acestei măsuri.

Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015 (publicată în M. Of. nr. 868/20.11.2015), Curtea Constituțională a stabilit că „sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancțiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecință a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârșite, neavând așadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv”.

Totodată, prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016 (publicată în M. Of. nr. 248/4.04.2016), Curtea Constituțională a reținut că „instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu și preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârșirea unei infracțiuni nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție a proprietarului sau posesorului acestora, prezumție care subzistă până la constatarea vinovăției acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii, instanța supremă a reținut că:

„instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)”.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și exigențelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană, atât la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cât și pe perioada în care aceasta este menținută, trebuie respectat testul de proporționalitate pentru ca măsura prin durata și scopul urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe, hotărârea din 2008).

Nu în ultimul rând, faptul că luarea unei măsuri asigurătorii nu echivalează cu formularea unei acuzații penale – în sensul în care această noțiune a fost definită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 23 aprilie 2009, pronunțată în Cauza Kamburov II împotriva Bulgariei (paragraful 22), ca „noțiune autonomă a Convenției”, independent de conotația pe care o are în sistemele naționale de drept ale statelor contractante – a fost menționat de instanța europeană și în Cauza Arcuri contra Italiei, arătându-se că astfel de proceduri, prin care nu se urmărește stabilirea unui grad de vinovăție raportat la o infracțiune săvârșită, au o natură preventivă, neputând constitui o acuzație în materie penală.

Măsurile asigurătorii au fost definite de doctrină ca fiind măsuri procesuale care constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor unor persoane, pentru ca acestea să nu le înstrăineze până la sfârșitul procesului penal și să devină insolvabile.

Examinând în aceste coordonate apărările formulate de contestatorii inculpați, Înalta Curte reține următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. x din data de 25 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, printre alții, au fost trimiși în judecată inculpații:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

A., fost B., fost C., zis „A.”, „Cap” sau „A.”, în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 08.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.,

– proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 din C. pen.

D., în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 04.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.

– proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 din C. pen.

C., în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 04.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.

– proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 din C. pen.

B., sub control judiciar, măsură în vigoare până la data de 12.07.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.

– proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 din C. pen.

E., sub control judiciar, măsură în vigoare până la data de 20.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.

– proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 38 din C. pen.

În cursul urmăririi penale, prin Ordonanța nr. 279/D/P/2014 din 04 februarie 2016 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – ST Craiova, în temeiul art. 249, art. 251 – 252 alin. (1) și (8), art. 323 alin. (3) C. proc. pen.. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, printre altele, asupra:

– sumelor de 300 (trei sute) de euro și 350 (trei sute cincizeci) ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul A., respectiv municipiul Craiova, județul Dolj;

– sumei de 4.640 (patru mii șase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului E., respectiv Craiova str. x, județul Dolj;

– mijlocului de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B., CNP x,

– imobilului situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C., CNP x;

– imobilului situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., CNP x, împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015;

În cuprinsul ordonanței de instituire a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mai sus arătate, procurorul a reținut, în esență, că nu există dovezi care să ateste că inculpații A., E., B., C., D. au dobândit, în mod licit, bunurile sus-menționate descoperite cu prilejul perchezițiilor domiciliare (sume de bani) ori deținute în calitate de proprietari (autoturisme și imobile), nefiind declarate, în acest sens, surse de venit proporționale cu valoarea bunurilor.

S-a mai avut în vedere că, există indicii temeinice că aceste bunuri sunt rezultatul activității infracționale desfășurate de inculpați, în condițiile în care data dobândirii lor se situează în perioada comiterii faptelor pentru care sunt cercetați în prezenta cauză.

Deopotrivă, s-a arătat că măsura sechestrului asigurător s-a dispus având în vedere necesitatea de a evita înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării extinse, în condițiile în care, din probe rezultă că inculpații A., E., B., C., D. au săvârșit infracțiuni din categoria celor enumerate la art. 1121 alin. (1) lit. a) și g) din C. pen. (infracțiuni privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile și constituirea unui grup infracțional organizat).

Prin Sentința penală nr. 136 din 29 martie 2021 pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. x/2016, s-a dispus condamnarea contestatorilor inculpați, după cum urmează:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., fost B., fost C., zis „A.”, „Cap” sau „A.” la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an și patru luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 25.01.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul D. să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul C. să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpata B. să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare la care se adaugă un spor de 8 luni, reprezentând o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul E. să execute în final pedeapsa de 2 (doi) și opt luni închisoare, în regim de detenție.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului E., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 22.04.2016.

Totodată, prin hotărârea pronunțată de prima instanță, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.. s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispus prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 asupra: sumelor de 300 (trei sute) de euro și 350 (trei sute cincizeci) de RON ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul A., respectiv municipiul Craiova, județul Dolj; sumei de 4640 (patru mii șase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului E., respectiv Craiova, județul Dolj; mijlocului de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B.; imobilului situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C.; imobilului situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015;

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) și e) din C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumelor de 300 (trei sute) de euro (consemnată la H. S.A. Sucursala Patria conform chitanței de depunere numerar nr. x/04.02.2016) și 350 (trei sute cincizeci) de RON (consemnată la Trezoreria Municipiului Craiova conform chitanței seria x, nr. x) și de la inculpatul E. a sumei de 4640 (patru mii șase sute patruzeci) de euro consemnată la H. S.A. Sucursala Patria conform chitanței de depunere numerar nr. x/04.02.2016).

În baza art. 1121 alin. (1) lit. b) și g) din C. pen. s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri: mijloc de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B.; imobilul situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C.; imobilul situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015;

Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de apel, în urma verificării măsurilor asiguratorii instituite asupra bunurilor aparținând inculpaților, conform dispozițiilor art. 2502 C. proc. pen.., a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asiguratorii în cauză, și, pe cale de consecință, a dispus menținerea acestora.

Indisponibilizarea bunurilor supus sechestrului instituit în cauză, încă din faza de urmărire penală, presupune că, odată luată măsura asigurătorie, nu se mai pot înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca organul specializat să poată executa măsura confiscării.

Măsurile asigurătorii se mențin dacă sunt necesare și proporționale cu scopul urmărit. În cauză, măsura sechestrului asigurător a fost instituită în vederea confiscării speciale și confiscării extinse. Scopul măsurii asigurătorii dispuse în vederea confiscării este acela de a asigura că anumite categorii de bunuri rămân în patrimoniul unei persoane, putând a fi trecute în patrimoniul statului la rămânerea definitivă a hotărârii.

Înalta Curte constată că, în cauză, este îndeplinită condiția proporționalității dată de natura infracțiunilor ce fac obiectul judecății (grup infracțional organizat, proxenetism) și condiția necesității de a asigura o eventuală confiscare specială și confiscare extinsă.

Dosarul este în curs de soluționare în apel, iar durata de soluționare a cauzei nu a depășit un termen rezonabil, având în vedere complexitatea cauzei, numărul părților, ce implică administrarea unui amplu material probator în cursul cercetării judecătorești.

Deși Sentința penală nr. 136 din 29 martie 2021 pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. x/2016 nu este definitivă, Înalta Curte nu poate ignora această hotărâre, pronunțată după administrarea unui probatoriu complex, prin care s-au dispus soluții de condamnare a contestatorilor inculpați.

În ceea ce privește apărările contestatorilor inculpați, în sensul că, nu a fost dovedit caracterul ilicit al sumelor de bani asupra cărora s-a instituit sechestrul sau al sumele de bani prin intermediul cărora au fost dobândite imobilele aparținând inculpaților C., D., precum și autoturismul dobândit de inculpata B., Înalta Curte subliniază că, la acest moment procesual, nu se analizează temeinicia soluției privind confiscarea specială și confiscarea extinsă, ci se verifică subzistența temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menținerea măsurii asigurătorii.

De altfel, cu privire la caracterul ilicit prin care au fost dobândit bunurile sechestrate, prima instanță a reținut că, acestea au fost dobândite ca urmare a săvârșirii infracțiunii de proxenetism de către inculpați, chestiune ce ține de fondul cauzei.

Ca atare, văzând soluția de condamnare pe latură penală, precum și dispoziția de confiscare, care au determinat instanța de fond, să mențină sechestrul asigurator dispus în cursul urmăririi penale prin Ordonanța nr. 279/D/P/2014 din 04.02.2016, Înalta Curte apreciază că se justifică menținerea, în continuare, a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile și imobile aparținând contestatorilor inculpați.

Relativ la cele ce precedă, instanța de control judiciar constată că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii sechestrului asigurător instituite prin ordonanța din data de 04.02.2016, în Dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova asupra sumelor de 300 de euro și 350 de RON ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul A., a sumei de 4640 de euro ridicată din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului E., respectiv Craiova, județul Dolj, asupra mijlocului de transport marca „x”, serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B., asupra imobilului situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C. și asupra imobilului situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015, aceasta fiind necesară și proporțională cu scopul urmărit și se impune menținerea ei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații A., D., C., B. și E. împotriva Încheierii nr. 2 din 13 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., vor fi obligați contestatorii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. (6) C. proc. pen.., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii inculpați B. și E., în cuantum de câte 313 RON, precum și onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii inculpați A., D. și C., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de câte 80 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Instituirea unei măsuri asigurătorii. Obligația organului judiciar de a evita să impună o sarcină individuală excesivă. Menținerea măsurii sechestrului asigurător was last modified: iunie 20th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.