Implicații ale modificării Legii societăților nr. 31/1990 și a legilor registrului comerțului asupra constituirii și funcționării societăților

Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului („Legea nr. 265/2022”) a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 26 iulie 2022 și va intra în vigoare la 26 noiembrie 2022.

Actul normativ aduce modificări importante cu privire la regimul juridic al constituirii, funcționării și dizolvării societăților din România, reformând Legea societăților nr. 31/1990 („Legea Societăților”), si inclusiv legile Registrului Comerțului, simplificând formalitățile necesare în acest scop și reducând sarcinile administrative, prin asigurarea unor proceduri eficiente și adaptate globalizării și serviciilor moderne și digitale de registrul comerțului.

Așadar, conform Expunerii de motive a proiectului de act normativ, prin aceste modificări se urmărește simplificarea procedurilor și se propune o abordare unitară a procesului de înregistrare în registrul comerțului, inclusiv uniformizarea procedurilor aplicate de oficiile locale ale Registrului Comerțului.

În contextul celor de mai sus, și până la publicarea Normelor Metodologice prin care se vor detalia a procedurile în fața Registrului Comerțului, vom prezenta și sumariza cele mai relevante modificări.

1. Spre exemplu, unul din elementele de noutate cu un impact semnificativ asupra înființării societăților cu răspundere limitată, privește amânarea vărsării integrale a capitalului social.

Astfel, conform prevederilor actuale ale Legii Societăților, se impune efectuarea integrală a vărsământului de capital social la momentul constituirii societăților cu răspundere limitată, însă în practică, procesul de deschidere a contului bancar pentru transferul acestor sume de bani se dovedește a fi, adesea, unul birocratic, din pricina procedurilor bancare anevoioase. Politicile bancare intitulate generic Know Your Customer (KYC), aplicabile deschiderii conturilor bancare de către persoanele fizice sau juridice, care presupun furnizarea către bănci unui set complex de documente și formulare, iar obținerea acestei documentații în special de către asociații persoane juridice străine se dovedește a fi, în majoritatea cazurilor un proces laborios și de durată.

Diversitatea documentelor (din perspectiva formei și a informaților cuprinse în extrasele corporative emise de autoritățile străine competente), și uneori lipsa de flexibilitate a băncilor din România conduc la extinderea procedurilor bancare într-o maniera excesivă, imprevizibilă și nepractică.

Cu toate acestea, procedurile bancare rămân, pentru moment, neschimbate, fiind guvernate de liniile directoare instituite de Banca Națională a României, dar și de politicile interne ale băncilor.

În acest context, este mai mult decât binevenită modificarea legislativă care permite amânarea vărsării integrale a capitalului social. În concret, aceasta oferă societăților cu răspundere limitată posibilitatea de a vărsa doar 30% din valoarea capitalului social subscris în primele (cel mult) 3 luni de la data înmatriculării, cu condiția ca, până la vărsarea acestei cote de capital, societatea să nu înceapă desfășurarea activității. Diferența de capital social va putea fi vărsată (i) pentru aportul în numerar, în 12 luni de la data înmatriculării, iar (ii) pentru aportul în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.

Practic, acest termen de amânare pentru cel mult 3 luni a vărsării de capital social vine în sprijinul persoanelor juridice pentru care procedura KYC este mai laborioasă, aceasta trebuind, însă, să fie finalizată în acest termen.

Din motivele menționate mai sus, considerăm oportună inserarea în Actul Constitutiv a modului în care se va face vărsarea capitalului social, în cazul în care acesta nu va fi vărsat integral la data înmatriculării societății.

Pentru societățile în nume colectiv și în comandită simplă subzistă obligația vărsării integrale a capitalului social subscris la data constituirii.

2. O altă modificare importantă adusă de Legea nr. 265/2022 privește includerea beneficiarilor reali în actul constitutiv, precum și a modalității în care aceștia exercită controlul asupra societății, după caz, acolo unde legea prevede. Această prevedere vizează toate tipurile de societăți prevăzute de Legea Societăților.

Din perspectiva prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Legea nr. 129/2019”), toate persoanele juridice de drept privat trebuie să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real. Considerăm echivoca sintagma „după caz, acolo unde legea prevede” din forma propusă a Legii Societăților, nefiind clar care ar fi circumstanțele când aceasta prevedere nu este obligatorie.

Totodată, noua prevedere ridică anumite probleme de ordin practic, spre exemplu: în cazul în care beneficiarii reali vor fi declarați prin actul constitutiv, va trebui clarificat cine vor fi semnatarii acestuia, ținând cont de faptul ca Legea nr. 129/2019 stipulează că declararea beneficiarilor reali se face pe propria răspundere a administratorilor. De asemenea, va subzista și obligația depunerii declarației privind beneficiarul real, în temeiul Legii nr. 129/2019? (…).

Materialul integral este disponibil aici.