Cyberterrorism sau terorismul cibernetic – aspecte juridice și psihologice

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

I. Considerații generale

În decursul ultimelor decenii, spațiul cibernetic a avut un impact important asupra tuturor componentelor societății umane, el a deschis și încurajat relaționarea socială și politică la nivel mondial, a rupt obstacolele dintre țări, cetățeni și etnii, încuviințând relaționarea și schimbul de idei la nivel planetar.

Spațiul cibernetic/cyberspațiul sau mediul virtual este mediul terorismului modern, compus din toate rețelele de calculatoare din lume și tot ce conectează și controlează acestea prin cablu, fibră optică, unde radio, infraroșii și alte metode fără fir, considerat un nou mediu operațional în care pot avea loc acțiuni cu caracter ofensiv și defensiv.

Libertatea online necesită siguranță și securitate, din acest motiv spațiul cibernetic ar trebui să fie protejat de activitățile cu intenții răuvoitoare, atacuri cibernetice, și nu în ultimul rând să se pună accentul pe prevenirea terorismului cibernetic. S-a observat că în timp ce lumea digitală aduce beneficii enorme, ea este în același timp și vulnerabilă, deoarece terorismul din spațiul cibernetic este în creștere, iar pentru realizarea acestor deziderate, guvernele tuturor statelor au un rol important în asigurarea unui spațiu virtual liber și sigur, unde să fie respectate drepturile fundamentale online.

Consider că este important abordarea acestei teme în contextual juridic actual determinat de amploarea pe care fenomenul o înregistrează în zilele noastre având în vedere dezvoltarea tehnologică de nedescris, extinderea modalităților de săvârșire a terorismului cibernetic, el fiind definit ca terorismul secolului XXI.

II. Noțiune și definiție

Cyberterrorism sau terorismul cibernetic este un termen foarte controversat, în literatura de specialitate existând mai multe definiții, însă mă voi limita la noțiunile care să facă referire la elementele constitutive alei acestui tip de fenomen.

În sens larg, terorismul cibernetic a fost definit ca fiind „atacurile electronice din spațiul cibernetic din ambele rețele, interne și externe, în special de pe internet, care emană din diferite surse teroriste, cu diferite seturi de motivații și care sunt îndreptate spre o anumită țintă”^[1].

O altă definiție a terorismului cibernetic ar fi: „atacul premeditat, motivat politic, împotriva informațiilor, sistemelor de calculatoare, programelor și operărilor de date ce conduce la violențe împotriva obiectivelor civile și necombatanților, atac exercitat de grupări subnaționale sau agenți clandestini”^[2].

Multitudinea de definiții reiese din faptul că statele nu au ajuns la un consens pentru o definiție unitară a terorismului cibernetic, noțiunea acestui termen diferă în funcție de strategia politică luată în considerare de fiecare stat în parte.

III. Caracteristicile, cauzele și scopul recurgerii la terorism în spațiul virtual

În urma unei analize bine detaliate pot afirma că terorismul cibernetic reprezintă activitățile premeditate, desfășurate în spațiul cibernetic de către persoane, grupări sau organizații motivate politic, ideologic sau religios ce pot determina distrugeri materiale sau victime de natură să determine panică sau teroare.

Având în vedere specificul terorismului cibernetic, sunt determinante următoarele caracteristici: 1) Motivațiile ce se ascund în spatele cyberterorismului sunt aceleași ca în cazul oricăror acte teroriste. Cyberterorismul constituie „o altă unealtă”, la fel ca explozibilul sau armele automate; 2) Actele individuale de terorism sau cele executate de organizațiile teroriste fără implicarea efectivă a autorilor în mijlocul evenimentelor create. Este posibil ca autorii acestor acte să nu fie recrutați în cadrul organizațiilor teroriste, să nu lupte pentru „o cauză anume”, ci să facă parte dintre acei hackeri care acționează din motive exclusiv pecuniare;

3) Atacurile exercitate pe cale virtuală nu pot fi prevăzute și nu se pot lua măsuri pentru preîntâmpinarea acestora. Este aproape imposibil să interceptezi în timp real un atac terorist declanșat prin intermediul calculatorului;

4) Costurile unor asemenea acte sunt mai mult decât reduse, întrucât mijlocul de comandă, respectiv computerul, este la îndemâna oricărei persoane, iar rețelele de Internet cunosc o extindere nebănuită în întreaga lume;

5) Identificarea hackerilor care operează în scopuri teroriste este extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Cauzele terorismului cibernetic sunt evidențiate de facilitatea săvârșirii lui, fiind un mijloc atractiv de a menține o teroare electronică asupra guvernelor, corporațiilor sau populației. În primul rând, este o modalitate mai ieftină decât oricare altă modalitate tradițională. De cele mai multe ori, teroriștii nu au nevoie decât de un computer personal și de o simplă conexiune telefonică. Nu e nevoie de arme, pistoale sau bombe, atât timp cât se pot livra viruși sau lansa atacuri către oricare obiectiv informatic din lume.

O altă cauză o constituie lipsa barierelor fizice a oricăror frontiere, inexistența controalelor vamale face ca cyberterorismul să capete importanță în rândul organizațiilor extremiste. Direcționarea atacurilor către orice punct de pe glob și diversitatea țintelor îl plasează între posibilele preferințe ale teroriștilor viitorului^[3].

Tradiționalele atacuri teroriste presupun explozivi, arme nucleare chimice și biologice, care însă nu sunt periculoase doar pentru victimele atacurilor ci și pentru teroriștii înșiși. Cât privește cyberterorismul, acest risc pentru teroriști dispare, atât în faza de pregătire, cât și în faza de derulare a atacurilor informatice. Mai mult, prin intermediul calculatoarelor pot fi activate arme aflate chiar pe alte continente. În acest fel, „arma digitală” adiacentă asigură viața teroriștilor și ascunderea identității acestora.

Terorismul cibernetic are ca scop principal în atingerea obiectivele sale provocarea panicii și influențarea opiniei publice cu resurse financiare și umane limitate. Există patru acte potențiale pe care le realizează cyber-teroriștii pentru atingerea scopurilor: distrugerea, alterarea, achiziția și retransmisia datelor și informațiilor^[4].

IV. Grupări teroriste cibernetice internaționale și domeniile de risc

Organizațiile teroriste cibernetice utilizează internetul și rețelele de socializare, de obicei, pentru a facilita spionajul, pentru a radicaliza și a recruta noi adepți, pentru a ataca anumite rețele de calculatoare, pentru a transmite anumite informații referitoare la cum se creează anumite dispozitive explozive improvizate sau pentru a furniza anumite informații referitoare la formarea și pregătirea viitorilor adepți în mediul online^[5].

Identificarea grupărilor este importantă atât sub aspectul cunoașterii direcției din care vine amenințarea, cât și din punct de vedere al conturării posibilelor revendicări.

Cel mai cunoscut grup terorist cibernetic este Al-Qaida. E probabil că această rețea să recurgă la cyberterorism pentru a-și atinge scopurile, mai cu seamă că membrii săi nu s-au dat în lături de la folosirea și altor mijloace atipice de amplificare a terorii, precum folosirea pe post de bombe a două avioane de pasageri^[6].

Iar dacă acestor ingrediente li se mai adaugă și faptul că Al-Qaida dispune de nuclee teroriste pe întreg globul, vom putea avea o imagine completă asupra extensiilor organizației. Al-Qaida a pus la punct o rețea de comunicații prin intermediul Internetului pentru trimiterea de buletine informative electronice și emailuri.

O altă grupare teroristă care folosește atacuri teroriste în spațiul virtual este Grupul Islamic Armat (GIA), grupare extremistă islamică ce acționează în Algeria și Franța, utilizator activ de Internet ca modalitate de producere sau de mijlocire a atentatelor. Mediatizata grupare teroristă Aum Shinrikyo este una din principalele grupări teroriste cibernetice de pe Internet, poate mai cu seamă datorită faptului că patria sa de origine este Japonia, unul din statele fan în domeniul IT-ului.

Grupările fundamentaliste islamice Hamas și Hezbollah au recurs la Internet mai ales ca modalitate de propagandă. Hezbollah are creat un site propriu pe Internet prin care își promovează ideile. Hamas folosește Internetul în scop de propagandă, pentru recrutarea de adepți și pentru comunicare prin intermediul emailurilor.

Infrastructurile critice care sunt posibile ținte pentru atacurile teroriste cibernetice sunt cele în care există o utilizare extensivă a tehnologiei informației și comunicațiilor^[7]. Dintre domeniile de risc cele mai sensibile la astfel de atacuri sunt:

– Rețeaua de distribuție a gazului natural: datorită evoluției tehnice în domeniu și în ideea economiei de fonduri, conductele de gaze naturale presurizate sunt controlate automat, cu ajutorul calculatoarelor în majoritatea societăților modern;

– Sistemele de comunicații: în acest moment există o multitudine de companii independente care gestionează comunicațiile locale, cele interurbane sau intercontinentale. Prăbușirea unor asemenea sisteme – mai ales dacă operațiunea are loc în paralel cu un atac convențional – generează frică și amplifică teroarea la locul atentatului^[8].

– Sistemul de distribuție a energiei electrice: este unul din cele mai vulnerabile sisteme de infrastructură pentru oricare stat;

– Transporturile: sistemul transporturilor internaționale este caracterizat prin acțiune globală. Un atentat la adresa acestui sistem ar căpăta proporțiile unui dezastru dacă o mână criminală ar interveni prin intermediul computerului ce controlează traficul și ar provoca intenționat o deraiere sau o coliziune a unor trenuri ce transportă persoane sau, la fel de grav, a unor trenuri ce transportă combustibili^[9].

V. Efectele psihologice al terorismului cibernetic

Orice act de terorism cibernetic constituie, pentru societățile democratice, o adevărată agresiune psihologică și emoțională, capabilă să determine schimbarea percepției populației cu privire la siguranța lor fizică sau la integritatea datelor personale care se regăsesc în mediul online^[10].

Terorismul cibernetic are un impact psihologic indirect asupra persoanelor, adică indivizii nu conștientizează imediat că ceea ce se întâmplă în jurul lor reprezintă rezultatul unor atacuri cibernetice sau al utilizării unor dispozitive electronice.

Înainte de a vedea care sunt efectele asupra țintelor, trebuie identificat care este profilul teroristului cibernetic. Teroristul cibernetic este o persoană ce are cunoștințe avansate în domeniul IT, scopul acestuia este atingerea unui deziderat, cum ar fi cel asimilat fenomenului terorist, context în care atacurile realizate de aceștia sunt aparent bazate pe convingerile politice sau pe dorința de a contesta legitimitatea organizațiilor sau a guvernelor țintă^[11]. Majoritatea teroriștilor nu suferă de boli mintale, ci sunt oameni raționali, care evaluează foarte bine costurile și implicațiile actului terorist.

Categoriile de ținte afectate de terorismul cibernetic sunt: cetățenii, instituțiile statului, companiile private. Infrastructurile critice ale unui stat sau operațiunile financiare, sunt afectate, în mare măsură, de actele teroriștilor cibernetici, însă persoanele care sunt direct afectate vor suferi un stres psihologic mult mai mare, așa cum este în cazul unui furt de date de pe cardul de debit, care poate lăsa un individ fără toți banii din contul bancar. Prin urmare, este necesar ca publicul larg să fie informat despre acest fenomen ca să poată identifica pașii care pot fi făcuți pentru a nu fi afectați psihologic.

VI. Concluzii

Secolul XXI a transformat domeniul cibernetic în cel mai influent factor asupra societății contemporane dependentă de tehnologie. Caracteristicile fundamentale ale terorismului cibernetic sunt silențiozitatea și anonimitatea, fiind exploatat de organizațiile teroriste pentru propagandă, pentru obținerea de sprijin financiar, de informații și pentru comunicare între membrii organizațiilor lor.

Terorismul cibernetic este un domeniu atractiv pentru teroriștii moderni deoarece este mult mai ieftin decât metodele clasice de terorism. Teroristul moder are nevoie doar de un computer și de o conexiune online, nu trebuie să achiziționeze explozivi sau arme, ci poate crea și livra viruși de calculator printr-un cablu sau o rețea. Este anonim față de terorismul tradițional, acest lucru punând în dificultate agențiile de securitate să urmărească sau să identifice sursa atacului.

În concluzie, pot afirma că ceea ce este esențialmente necesar pentru prevenirea acestui tip de terorism este reprezentat creșterea securității în spațiului cibernetic național și internațional, ce poate include solicitarea ca toate programele achiziționate pentru agențiile naționale, cât și internaționale, să fie certificate în cadrul unui program de testare, precum și formarea profesională a cadrelor, optimizarea legislației, deoarece acțiunile de terorism cibernetic tind să joace un rol de amploare în confruntările moderne, iar armele și teroriștii cibernetici sunt deja o realitate.