Convenția multilaterală, impozitul minim global și alte inițiative OCDE în 2023

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Anul acesta se vor continua progresele cu privire la inițiativele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru un sistem de impozitare echitabil la nivel internațional, respectiv Planul de Acțiune împotriva BEPS (erodarea bazei impozabile și a transferului profiturilor) și Soluția bazată pe Doi Piloni, pentru a aborda provocările fiscale generate de economia digitală, inițiative la care România s-a alăturat.

Cu privire la Planul de Acțiune privind BEPS, anul acesta aduce noutăți cu privire la convenția multilaterală și tratamentul neuniform al elementelor hibride.

În ceea ce privește convenția multilaterală, în fapt, un instrument multilateral care modifică convențiile de evitare a dublei impuneri, încheiate deja între țări, România a ratificat această convenție anul trecut, însă a ales să aplice mai puține articole din convenție decât intenționase inițial. Data intrării în vigoare a convenției și data producerii de efecte sunt diferite. Deși convenția a intrat în vigoare pentru România în 1 iunie 2022, prevederile sale se aplică de la 1 ianuarie 2024, România notificând îndeplinirea procedurilor sale interne pentru producerea de efecte în luna martie a acestui an. De asemenea, convenția multilaterală se aplică în anumite condiții: ambele state trebuie să o semneze, ambele state trebuie să includă celălalt stat în propria listă a convențiilor ce se intenționează a fi modificate și ambele state trebuie sa aibă aceeași poziție cu privire la articolele convenției, cu anumite excepții pentru care nu este necesară reciprocitatea. Cu privire la modificările adoptate de România, companiile trebuie să acorde atenție următoarelor: pentru venituri din dividende, România a ales să condiționeze aplicarea prevederilor mai favorabile din convenția de evitare a dublei impuneri de o perioadă minimă de deținere mai mare de 365 de zile; pentru alte tipuri de venituri (ex. venituri din dobânzi, redevențe, servicii, câștiguri de capital), trebuie analizate prevederile convenției multilaterale și ale convențiilor de evitare a dublei impuneri cu privire la entitățile transparente, entitățile cu dublă rezidență, utilizarea abuzivă a tratatelor, ajustările corespunzătoare ale impozitului pe profit între companii asociate, procedura amiabilă și metoda de evitare a dublei impuneri, după caz.

Pentru tratamentul neuniform al elementelor hibride, regulile tranziționale s-au încheiat la sfârșitul anului trecut, însă acesta rămâne un subiect puțin cunoscut. În spatele termenilor tehnici complecși, tratamentul neuniform se referă la cazuri din practică cum ar fi două companii asociate din două țări diferite, care își deduc aceleași cheltuieli; o cheltuiala dedusă de compania asociată și neimpozitată de cealaltă în celălalt stat; o companie care are un sediu permanent în altă țară, iar pierderile fiscale ale sediului permanent sunt deduse în ambele țări; două companii independente care încheie un acord în care prețul tratamentului neuniform este fixat în clauzele acordului sau un acord care a fost conceput pentru a crea un tratament neuniform. În Codul Fiscal interactiv de pe site-ul ANAF, nici măcar nu apar la cuprins articolele cu aceste prevederi, iar, în text, se menționează că „se utilizează și normele/conceptele/definițiile/exemplele” elaborate de OCDE cuprinse în Acțiunea 2.

Cu privire la noua inițiativă OCDE, prin Declarația cu privire la Soluția bazată pe Doi Piloni, pentru a aborda provocările fiscale generate de economia digitală, se urmărește impozitarea corectă a companiilor multinaționale în statele în care operează și generează profituri.

Pilonul I prevede, printre altele, alocarea unei sume (suma A), unui stat în funcție de veniturile pe care compania multinațională le obține în acel stat. Aceasta sumă, A, va fi implementată printr-o convenție multilaterală, a cărei ceremonie de semnare este planificată la jumătatea acestui an.

Pilonul II al Declarației cu privire la Soluția bazata pe Doi piloni, include Regula de includere a veniturilor (IIR), Regula de plăți sub-impozitate (UTPR) și Sub rezerva regulii de impozitare (STTR). IIR și UTPR (denumite și Regulile anti-eroziune globală GloBE) sunt două reguli ale legislației interne interconectate, respectiv o regulă care impune un impozit asupra entității-mamă, în cazul aplicării unui impozit redus asupra veniturilor entității constitutive, și a doua regulă care nu permite deduceri sau impune o ajustare corespunzătoare în măsura în care veniturile cu impozitare redusă a entității constitutive nu au fost supuse primei reguli menționate. Aceste reguli vor fi puse în aplicare în Uniunea Europeană prin Directiva nr. 2523/ 2022 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune. Directiva a fost adoptată în 14 decembrie 2022, va fi transpusă în legislația domestică până la sfârșitul anului acesta și se va aplica din 1 ianuarie 2024. Această directivă vizează grupurile multinaționale cu o cifră de afaceri consolidată, anuală, mai mare de 750 milioane de EURO în cel puțin doi din ultimii patru ani, cu anumite excepții, iar impozitul suplimentar poate fi datorat în situația în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15%. Această cotă efectivă de impozitare, în sensul directivei, reprezintă impozitele acoperite ajustate ale entităților constitutive dintr-o jurisdicție raportate la profitul lor net calificat. Deși, în România, nu sunt multe societăți-mamă care să realizeze cifra de afaceri de mai sus, directiva prevede și opțiunea de a implementa un impozit suplimentar național calificat, pentru ca impozitul să rămână în jurisdicția entității constituente. Mai mult, după cum am menționat mai sus, în cazul în care societatea-mamă nu aplică regulile Pilonului 2, entitățile constitutive din România sunt cele care aplică regula secundară. De asemenea, deși cota efectivă de impozitare de 15% este cu un procent mai mică decât cota de impozit pe profit, stabilită în Codul Fiscal, trebuie luate în considerare și alte aspecte cum ar fi baza impozabilă, adoptarea altor acțiuni BEPS cum ar fi prevederile privind societățile străine controlate, facilități fiscale acordate, regimuri speciale aplicabile persoanelor juridice și anumite derogări ale directivei cu privire la activitățile de substanță (ce vizează cheltuielile salariale și imobilizările corporale). Rămâne de văzut cum va implementa România această directivă, dacă va opta pentru măsurile tranzitorii și cum va atrage investiții ale companiilor multinaționale, în afara opțiunii impozitării reduse și acordării anumitor facilități fiscale, care vor deveni neaplicabile.

STTR este o regula în baza tratatelor care permite statelor-sursă să stabilească o impozitare la sursă limitată pentru anumite plăți între persoane afiliate care au fost supuse unui impozit sub o cota minimă de 9%. Se plănuiește ca aceasta regulă sa fie implementată printr-un instrument multilateral.

Multe dintre acțiunile BEPS au fost transpuse de mai mult timp în legislația din România prin directive europene (ex. transpunerea în 2018 în Codul Fiscal a prevederilor cu privire la limitarea deductibilității dobânzii, impozitarea la ieșire, norma generală anti-abuz, prevederile privind societățile străine controlate și în 2020 a tratamentului neuniform al elementelor hibride), însă au avut un impact redus. Însă aceste inițiative au subliniat importanța fondului asupra formei și mai ales cât de greu au devenit de identificat atât formele, care sunt din ce în ce mai sofisticate, cât și fondul. Având în vedere dorința României de a deveni membru OCDE, rămâne de văzut în ce măsură vor fi vizate în viitor formele fără fond autohtone și internaționale, forme care, potrivit comentariilor OCDE, au consecințe negative asupra competiției, eficienței, transparenței și corectitudinii. Pași în acest sens au fost făcuți și la începutul anului prin modificările aduse Codului de Procedura Fiscală cum ar fi alinierea prevederilor cu privire la procedura amiabilă cu cele din convenția multilaterală; introducerea conceptului de controale comune cu autoritățile din celelalte state membre, modificări cu privire la schimbul de informații între state și introducerea prevederilor cu privire la schimbul automat obligatoriu de informații raportate de Operatorii de platforme.