Motive contradictorii în privinţa modalităţii de evaluare a cuantumului despăgubirii civile. Admiterea recursurilor declarate și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirii civile

• NCPC: art. 430 alin. (1)
• NCPC: art. 453
• NCPC: art. 483
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
• NCPC: art. 633 pct. 1

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la 22.06.2016, A., în calitate de administrator judiciar al S.C. B. S.R.L., în reorganizare judiciară, a solicitat, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Satu Mare prin primar și Administrația Domeniului Public Satu Mare, să se pronunțe o hotărâre de obligare a pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului în suprafață de 350 mp, proprietatea societății reclamante, înscris în CF nr. x Satu Mare, estimată la suma de 132.790 euro (echivalentul în RON la cursul BNR din data efectuării plății) împreună cu dobânda legală calculată până la data introducerii acțiunii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1713 din 22 septembrie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se poate cere casarea când hotărârea cuprinde motive contradictorii în fundamentarea soluției pronunțate.

Or, astfel cum corect arată atât partea reclamantă, cât și partea pârâtă, considerentele hotărârii recurate sunt contradictorii în privința modalității de evaluare a cuantumului despăgubirii civile în sumă de 70.612,50 euro, la plata căreia partea pârâtă a fost obligată în favoarea părții reclamante.

Anume, se constată că instanța de apel, în cuprinsul considerentelor, reține, în ceea ce privește modalitatea de calcul a despăgubirii civile, că se va avea în vedere algoritmul prevăzut în Anexa nr. 1 la HCL Satu-Mare nr. 183/2012, în acord cu statuările din decizia de casare nr. 363/12.02.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă (pronunțată în ciclul procesual anterior al cauzei) însă, ulterior, detaliază o modalitate de calcul a despăgubirii diferită de cea prevăzută în respectiva anexă.

Algoritmul prevăzut în Anexa nr. 1 lit. a) pct. 16 din HCL nr. 183/2013 (preluat în anexele la hotărârile adoptate de consiliul local în anii următori) prevede explicit tarife diferențiate în raport de întinderea suprafeței de teren pentru care se calculează despăgubirea, respectiv un tarif pentru primii 10 mp teren ocupat, un alt tarif pentru următorii 10 mp și, respectiv, un alt tarif peste ce depășește 20 mp.

Acest algoritm, care a fost avut în vedere în ciclul procesual anterior al cauzei pentru calcularea despăgubirii civile pentru suprafața de 288 mp, a fost confirmat prin decizia de casare, instanța de recurs statuând ca, în rejudecare, despăgubirea civilă să fie calculată astfel pentru întreaga suprafață de 350 mp teren în litigiu, în considerarea situației concrete rezultate în legătură cu acest teren, aceea a situării sale sub o hală agroalimentară, aspect care impune aplicarea unui alt tarif decât acela practicat pentru închirierea spațiilor comerciale din cărămidă în scopul vânzării de produse agroalimentare.

Acest aspect, astfel cum s-a arătat, a fost evidențiat corect de instanța de apel în considerentele deciziei recurate, aceasta reținând că instanța de recurs, prin decizia de casare nr. 363/12.02.2020, a validat criteriul (algoritmul) în raport de care urmează să se calculeze cuantumul despăgubirii pentru întreaga suprafață de 350 mp teren, anume cel prevăzut de art. 16 din Anexa nr. 1 la HCL Satu-Mare nr. 183/2012, nr. 1/2014, nr. 229/2014 și nr. 214/2015.

Considerentele ulterioare evidențiază faptul că instanța de apel a procedat însă la un simplu calcul aritmetic, anume a împărțit despăgubirea de 58.104 euro (stabilită în ciclul procesual anterior pentru suprafața de 288 mp) la suprafața de 288 mp, obținând o sumă de 201,75 euro/mp și a înmulțit această sumă cu 350 mp, rezultând despăgubirea de 70.612,50 euro acordată părții reclamante.

Or, această modalitate de calcul a despăgubirii nu respectă criteriul prevăzut de art. 16 lit. a) din Anexa nr. 1 la HCL Satu-Mare nr. 183/2012 care, astfel cum s-a arătat, prevede tarife diferențiate în raport de întinderea suprafeței de teren pentru care se calculează despăgubirea.

Ca atare, reținând caracterul contradictoriu al considerentelor deciziei recurate sub aspectul metodei de calcul folosite pentru cuantificarea despăgubirii civile la plata căreia partea pârâtă a fost obligată în favoarea părții reclamante, în baza art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate sub acest aspect atât de partea reclamantă, cât și de partea pârâtă, va casa, în parte, decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de apel.

În ceea ce privește critica privind statuarea eronată a instanței de apel cu privire la îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, critică subsumată de partea pârâtă, Administrația Domeniului Public Satu-Mare și UAT Satu-Mare, dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu poate fi primită.

Soluția se impune, întrucât această chestiune litigioasă a fost tranșată, în mod definitiv, prin decizia de casare nr. 363/12 februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, decizie prin care s-a statuat asupra caracterului nefondat al criticii părții pârâte „formulate în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii, respectiv pretinsa neîntrunire a elementelor răspunderii civile delictuale”.

În atare condiții, în rejudecare, partea pârâtă nu mai putea pretinde verificarea iar instanța de apel nu mai era îndrituită să analizeze chestiunea litigioasă relativă la întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, deoarece dezlegarea dată acesteia de instanța de recurs prin decizia de casare, în raport de dispozițiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ., are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat.

Nu poate fi primită nici critica părții pârâte privind greșita obligarea a sa la plata dobânzii legale de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de apel, critică subsumată, de asemenea, dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticii, partea pârâtă susține că instituțiile publice, categorie în care se încadrează, nu pot pune în executare o hotărâre judecătorească deîndată ce aceasta rămâne definitivă, în situația în care executarea presupune remiterea unei sume de bani, sub motiv că sunt necesare o serie de vize și de semnături ale factorilor decidenți și că, în considerarea acestor aspecte de notorietate, prin hotărârea pronunțată, se impunea stabilirea de către instanța de apel a unui termen rezonabil, de 30 de zile de la data rămânerii definitive, pentru executare.

Dispozițiile art. 483 C. proc. civ., statuează însă, prin alin. (1), că obiect al recursului îl constituie hotărârea dată în apel și, prin alin. (3), că recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Rezultă că recursul nu este o nouă judecată a pricinii care să dea posibilitatea părților să rediscute și, cu atât mai puțin, să discute pentru prima oară, aspecte vizând fondul, motiv pentru care criticile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. trebuie să fie întemeiate de părți doar pe cererile și susținerile pe care le-au formulat la judecata în fond, respectiv, pe considerentele hotărârii recurate.

În consecință, nu se poate imputa instanței de apel, pe calea recursului, faptul de a nu fi analizat și de a nu se fi pronunțat asupra unor cereri ori apărări care nu au fost formulate la judecata în fond a cauzei și asupra cărora instanțele de fond nu s-au pronunțat.

În speță, pretinzând că instanța de apel ar fi trebuit să fixeze un termen rezonabil pentru plata despăgubirii civile stabilite prin hotărârea pronunțată, hotărâre executorie conform dispozițiilor art. 633 pct. 1 C. proc. civ., partea pârâtă omite că nu a formulat o astfel de cerere și că instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra unei astfel de pretenții prin hotărârea ce face obiect al controlul judiciar în procesul pendinte.

În fine, în ceea ce privește critica privind cenzurarea eronată de către instanța de apel a cererii de completare a probatoriului, rezultat al aprecierii greșite asupra utilității administrării înscrisului doveditor al operațiunii de înstrăinare de partea reclamantă a unei suprafețe de 232 mp din terenul în litigiu (intervenită la 20.12.2016, ulterior perioadei de timp pentru care se analizează obligația la plata de despăgubiri civile în procesul pendinte), critică subsumată de partea pârâtă motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act că nu a mai fost susținută.

Așa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite recursurile declarate de partea reclamantă și de partea pârâtă și, în baza art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., va casa, în parte, decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare în ceea ce privește cuantumul despăgubirii civile.

În rejudecare, instanța de trimitere va statua asupra cuantumului despăgubirii cu luarea în considerare a algoritmului de calcul prevăzut la pct. 16 lit. a) din Anexa nr. 1 la hotărârile Consiliului Local Satu-Mare pe care le-a indicat în cuprinsul hotărârii recurate și va statua, totodată, argumentat, cu privire la perioada de timp pentru care stabilește despăgubirea civilă, prin analizarea, sub formă de apărări, a criticilor formulate sub acest aspect atât de partea reclamantă (care pretinde acordarea despăgubirii pentru o perioadă de 37 de luni), cât și de partea pârâtă (care pretinde că despăgubirea se justifică a fi acordată pentru o perioadă de 36 de luni).

Totodată, în aplicarea dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., instanța de apel va avea în vedere și cheltuielile de judecată avansate în recurs și pentru care părțile litigante au solicitat plata.

Sursa informației: www.scj.ro.