Contestație la executare împotriva unei hotărâri definitive. Imposibilitatea extinderii exercitării căilor de atac şi împotriva hotărârilor definitive. Inadmisibilitate

• Constituţia României: art. 129
• Constituţia României: art. 21
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1 alin. (1)
• NCPP: art. 552 alin. (1)
• NCPP: art. 553 alin. (1)
• NCPP: art. 597
• NCPP: art. 598 alin. (1)

Prin decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petenta-condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2016.

A fost obligată petenta la 200 RON cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocatului din oficiu a rămas în sarcina statului și a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 375 din 14 iunie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația promovată de persoana condamnată A., prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Conform dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c), competentă să dea o rezolvare contestației la executare fiind în acest caz, potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Totodată, teza finală a art. 598 alin. (2) C. proc. pen. prevede că, în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așadar, instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, în înțelesul art. 598 alin. (2) C. proc. pen., poate fi prima instanță de judecată, dacă nelămurirea vizează o sentință, sau, după caz, instanța de apel ori de recurs în casație, când aspectul ce se urmărește a fi clarificat face parte din dispozitivul unei decizii.

Pe de altă parte, reglementând procedura la instanța de executare, art. 597 C. proc. pen. stabilește, în alin. (1) și (6), că, în materia executării pedepsei, competența aparține fie instanței de executare [care, potrivit art. 553 alin. (1) C. proc. pen., este prima instanță de judecată], fie instanței în a cărei circumscripție se află locul de executare, pentru ca, în alin. (7), să se menționeze că hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării pedepsei pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile de la comunicare.

Din interpretarea coroborată a acestor prevederi, rezultă că hotărârea pronunțată asupra contestației la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., poate fi atacată doar atunci când se solicită lămurirea unei sentințe date în primă instanță și este definitivă în ipoteza în care vizează clarificarea unor dispoziții dintr-o decizie dată în apel sau recurs în casație. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 552 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia.

Raportând aceste considerente la contestația formulată în cauză, Înalta Curte constată că, în fața Curții de Apel Craiova, persoana condamnată A. a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., lămurirea deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în cauza nr. x/215/2016, dată de aceeași instanță în calea de atac a apelului, hotărâre care, potrivit art. 552 alin. (1) C. proc. pen. a rămas definitivă la data pronunțării. Prin urmare, și hotărârea pronunțată, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen., de instanța de apel asupra contestației la executare (în speță, decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022) are același regim juridic, fiind, la rândul său, definitivă la data pronunțării.

În speță, persoana condamnată A. a formulat contestație împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022. Se constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres. Or, potrivit art. 597 alin. (7) C. proc. pen., pot fi atacate cu contestație numai hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării pedepsei, ipoteză care, așa cum s-a arătat anterior, nu se regăsește în speță.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile textelor de lege anterior menționate, se constată că persoana condamnată A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive (pronunțată într-o contestația la executare ce a vizat o altă hotărâre definitivă), învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale.

Se constată că legea nu reglementează posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în contestație la executare, o asemenea procedură nefiind admisibilă. Astfel, se observă că, dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Pe cale de consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 425^1 pct. 7 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.