Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
1.158 views
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată următoarele:
i. În ceea ce priveşte recursul pârâtei C. SRL
Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
În speţă, se constată că cererea de recurs formulată de C. S.R.L., deşi formal încadrată în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin invocarea încălcării prevederilor art. 1349 C. civ., nu conţine critici care să poată fi subsumate textul legal menţionat şi nu se raportează la considerentele hotărârii atacate.
Recurentul susţine că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale privind perioada 24.12.2020-15.12.2021 întrucât branşamentul ar fi fost dezafectat începând cu data de 24.12.2020, aspect ce ar fi dovedit, în cauză, prin depunerea la dosar a procesului-verbal de dezafectare/abandonare prin blindare a conductei şi/sau a branşamentului rămas în pământ nr. x/24.12.2020 şi a autorizaţiei de construire nr. x din data de 26.08.2020, precum şi prin raportul de expertiză întocmit de expert E..
Aceste critici au fost analizate de către instanţa de apel, iar hotărârea recurată cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările pârâtului sub aspectul dezafectării branşamentului, reţinându-se că argumentele acestuia nu au fost dovedite în contextul semnării procesului-verbal din 25.05.2021, în care s-a menţionat că reprezentantul pârâtei susţine că vechiul branşament a fost dezafectat, în sensul că nu are gaz dar se află îngropat în pământ.
Totodată, instanţa de apel a reţinut că aprobarea unui alt traseu al conductei de gaz (conform procesului-verbal din 24.12.2020, astfel cum susţine pârâtul) nu ar dovedi, în mod indirect, reamplasarea branşamentului actual sau dezafectarea lui, astfel că alegaţiile pârâtului nu au fost dovedite în cauză.
Instanţa de apel a avut în vedere şi a analizat condiţiile răspunderii civile delictuale, prin raportare la situaţia de fapt şi solicitarea reclamantului privind obligarea pârâţilor la contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului, ca urmare a nerespectării autorizaţiei, şi amplasarea branşamentului pe un alt teren decât cel autorizat.
Recurentul a ataşat memoriului de recurs: autorizaţia de construire nr. x/26.08.2020, procesul-verbal nr. x/24.12.2020, procesul-verbal de punere în funcţiune nr. x/24.12.2020 şi extras din raportul de expertiză întocmit de expert E., probe ce au fost analizate de către instanţele de fond.
Se constată că recurentul nu dezvoltă argumente, prin memoriul de recurs, care să combată dezlegările date de către instanţa de apel, ci expune situaţii de fapt şi aprecieri asupra probelor administrate în cauză (înscrisuri şi expertiză tehnică), indicând formal prevederile art. 492 C. proc. civ.
Astfel, aspectele invocate de recurent exced cadrului procesual în care se desfăşoară judecata în recurs, întrucât reprezintă chestiuni de netemeinicie, care nu pot fi analizate în această etapă procesuală, în care instanţa de control judiciar este învestită exclusiv cu analiza legalităţii hotărârii judecătoreşti.
Cu privire la prejudiciu, recurentul s-a rezumat la a menţiona generic faptul că „instanţele au acordat despăgubiri excesive, mai mari decât prejudiciul cauzat efectiv, cu încălcarea dispoziţiilor legale imperative”, or, instanţa de apel a analizat, inclusiv, îndeplinirea acestei condiţii a răspunderii civile delictuale, iar prin memoriul de recurs nu au fost formulate critici concrete privind considerentele hotărârii recurate.
De altfel, pârâta C. S.R.L. a formulat cerere de îndreptare/lămurire a sentinţei civile nr. 2074/30.12.2021 (respinsă prin încheierea din 10.01.2023 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022 – neatacată cu apel), prin care a criticat modul de calcul al contravalorii lipsei de folosinţă până la data de 15.12.2021.
Totodată, recurentul a citat formal art. 377 şi art. 379 din Ordinul ANRE nr. 89/2018, aceste dispoziţii legale fiind invocate pentru prima dată în recurs, astfel încât nu pot fi primite, faţă de prevederile art. 488 alin. (2) C. proc. civ.
Se tinde, aşadar, la o cenzurare a aprecierii date de instanţă mijloacelor de probă şi la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac extraordinară a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei şi a elementelor de fapt ale cauzei.
Se constată, astfel, că încadrarea dată de către recurent chestiunilor deduse judecăţii prin memoriul de recurs, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este una pur formală, apărările învederate nefiind subsumabile motivului de recurs invocat sau vreunei alte ipoteze reglementate de art. 488 C. proc. civ.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de pârâta C. S.R.L..
ii. În ceea ce priveşte recursul pârâtei B. SA
Analizând actele dosarului reiese că, prin cererea de apel, pârâta B. S.A. a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (fără a formula alte motive de apel împotriva sentinţei civile nr. 2074/30.12.2021), iar instanţa de apel a dezvoltat argumentele pentru care a fost respinsă, ca nefondată, excepţia invocată de către pârâtă.
Din cuprinsul memoriului de recurs reiese că pârâta B. S.A. nu a formulat critici cu referitoare la soluţia instanţei de apel privind respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, ci a formulat argumente comune cu pârâta C. S.R.L., referitoare la situaţia de fapt şi la probele administrate în cauză.
Ca atare, pârâta B. S.A. se regăseşte în situaţia în care, atacând sentinţa primei instanţe doar prin prisma calităţii procesuale pasive (excepţia fiind respinsă) şi nemodificându-i-se situaţia juridică în apelul exercitat de pârâta C. S.R.L., nu poate invoca direct recurs aspecte pe care nu le-a supus dezbaterii la instanţa de apel, întrucât aceasta ar însemna nesocotirea principiului non omisso medio.
O cale de atac nu poate fi exercitată omisso medio, pentru că, într-o atare situaţie, instanţa de recurs, nu poate exercita controlul judiciar asupra hotărârii pronunţate, iar analizarea în faza recursului a altor motive faţă de cele invocate în faţa instanţei de apel ar duce la privarea părţii de un grad de jurisdicţie şi implicit, la încălcarea principiului non omisso medio, contravenind, astfel, dispoziţiilor art. 488 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora „motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor”.
Astfel, art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, iar prevederile art. 483 C. proc. civ. reglementează obiectul şi scopul recursului, statuând expres că „hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”.
Există, aşadar, o ierarhie a căilor de atac menită să asigure respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie.
Or, câtă vreme pârâtul a dedus judecăţii apelului doar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (soluţia instanţei de apel nefiind criticată prin memoriul de recurs), orice alte critici sunt invocate omisso medio, ceea ce determină imposibilitatea analizării acestora de către instanţa de recurs întrucât judecarea recursului vizează exclusiv aspecte de nelegalitate ale deciziei recurate, iar nu chestiuni litigioase ce nu au fost supuse dezbaterii şi analizei instanţei de apel de către pârâta B. S.A..
Constatând că pârâta B. S.A. deduce judecăţii în recurs critici formulate omisso medio, nesusceptibile de analiză faţă de prevederile menţionate anterior, ale art. 488 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de aceasta.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta C. S.R.L., respectiv va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei nr. 1505A din 25 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Sursa informației: www.scj.ro.
