Cerințe noi de reglementare în industria bancară: constrângere sau oportunități de dezvoltare?

Instituțiile de credit funcționează într-un mediu extrem de complex și puternic reglementat. Orice schimbare a climatului economic adesea capătă forma unor noi cerințe de reglementare, ceea ce testează în mod continuu capacitatea de răspuns și adaptare a instituțiilor de credit la noile realități. Într-un context atât de dinamic și uneori, chiar imprevizibil, acestea se văd nevoite să urmărească în mod constant schimbările regulilor jocului, atât la nivel comunitar, cât și național.

Perioada recentă, marcată de eforturile gestionării efectelor economice ale pandemiei de COVID-19, aduce cu sine noi obstacole pentru instituțiile de credit, reprezentate de numărul semnificativ de directive, regulamente și ghiduri noi care au fost propuse de către autorități și urmează a fi implementate în viitorul apropiat. Așadar, la ce trebuie să se aștepte participanții pieței financiare în următorii ani?

Basel 4 va fi implementat oficial în UE

Comisia Europeană a publicat recent Regulamentul privind cerințele de capital III și Directiva privind cerințele de capital VI, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Acestea reprezintă un pachet legislativ de implementare a reformelor Basel 3, cunoscut și ca Basel 3.1 sau Basel 4, și deschid, practic, o ultima etapă a implementării modificărilor la standardele de capital în UE. Printre numeroasele modificări aduse de aceste noi reglementări, cele mai semnificative sunt abordarea standardizată pentru riscul de credit, bazată pe ratinguri interne, cadrul de risc operațional și stabilirea unui prag (output floor) pentru limitarea posibilității diminuării cerinței de capital pentru instituțiile de credit care utilizează modele interne.

Complementar acestor modificări, sunt absolut necesare menționarea încorporării standardelor de mediu, sociali și de guvernanță (environmental, social, governance – ESG) și instrucțiuni referitoare la aplicarea cerinței de capital pentru riscuri nereglementate (pilonul 2) și a amortizorului de risc sistemic (SyRB).

Conform unui studiu al Comisiei Europene, impactul de capital al implementării acestor noi cerințe va fi semnificativ, ducând la creșterea cerinței de capital cu 6,5%-8,4% pe termen lung.

Implementarea unui cadru de management al riscului climatic este iminentă

Printre cele mai importante modificări aduse de anul 2022 sunt cele care vizează riscul climatic. În ianuarie 2022, Autoritatea Bancară Europeană a publicat versiunea finală a standardelor tehnice privind cerințele de publicare pentru instituțiile de credit (pilonul 3) legate de riscurile ESG. Concomitent, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor o autoevaluare privind riscurile climatice și de mediu, urmată de testul de stres top-down pentru riscul climatic, având printre obiective identificarea vulnerabilităților și problemelor cu care se confruntă băncile în ceea ce privește gestionarea riscurilor climatice. Perioada desfășurării exercițiului este martie-iulie 2022.

Acțiunile celor două autorități europene privind abordarea riscului climatic impun o mai bună pregătire a instituțiilor de credit în acest domeniu, atât în anul 2022, cât și în cei ce vor urma. Această pregătire vizează acuratețea datelor, calitatea portofoliilor de credite „verzi” și înțelegerea importanței abordării riscurilor climatice într-un mod serios și pragmatic.

Materialul integral este disponibil aici.