Cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 euro constând în prejudiciul creat reclamantului prin faptele ilicite constând în formularea repetată de plângeri penale care au afectat imaginea, integritatea morală şi demnitatea acestuia, cu cheltuieli de judecată

7 mart. 2024
1.123 views
  • NCPC: art. 453 alin. (1)
  • NCPC: art. 488 pct. 1-8
  • NCPC: art. 489 alin. (1)

Prin cererea înregistrată la data de 31.05.2021, pe rolul Tribunalului Vrancea, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 50.000 euro constând în prejudiciul creat reclamantului prin faptele ilicite constând în formularea repetată de plângeri penale care au afectat imaginea, integritatea morală și demnitatea acestuia, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1349, art. 1381 și urm. C. civ., art. 72, 73 C. civ.

La data de 14.07.2021, Curtea de Apel Galați a admis cererea de strămutare a dosarului nr. x/2021 de pe rolul Tribunalului Vrancea, cauza fiind trimisă la Tribunalul Brăila pentru soluționare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 951 din 24 mai 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Prin decizia recurată s-a reținut că hotărârea instanței de fond respectă exigențele de motivare prevăzute de lege, reclamantul nearătând, prin cererea de apel, care sunt aspectele de fapt sau probele pretins ignorate. S-a mai reținut că în cauză nu a fost dovedită îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, dreptul la petiționare nu a fost exercitat abuziv de către pârâtă, sesizarea formulată de către aceasta către conducerea școlii unde este înscrisă minora nu conține afirmații de natură să afecteze dreptul la imagine al reclamantului, onoarea sau demnitatea acestuia, reclamantul nu a dovedit că raporturile cu fiica sa minoră au fost deteriorate urmare a comportamentului mamei, iar în cauză nu s-a dovedit producerea niciunui prejudiciu.

Prin memoriul de recurs, reclamantul reiterează aceleași aspecte deduse judecății în calea de atac a apelului și care au primit deja o dezlegare jurisdicțională din partea instanței devolutive privind faptul că pârâta ar fi exercitat abuziv dreptul la petiție întrucât a formulat diverse plângeri și sesizări împotriva reclamantului cu un vădit caracter șicanatoriu și denigrator, respectiv o cerere nefondată de emitere ordin de protecție, plângeri penale repetate, sesizarea Inspectoratului Școlar Județean cu privire la un contract de sponsorizare realizat de recurent, etc, toate cu scopul denigrării recurentului, de creare a unei stări de vădit disconfort interior, de neliniște, de tulburare interioară, de afectare a imaginii și de discreditare a relației recurentului cu fiica sa.

Recurentul nu deduce judecății instanței de recurs elemente susceptibile de încadrare și analiză în drept, ci expune aceleași stări și situații de fapt pe care le-a apreciat ca fiind prejudiciabile prin cererea de chemare în judecată și prin motivele de apel, împrejurare față de care indicarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a dispozițiilor legale pretins interpretate sau aplicate greșit de către instanța de apel este una pur formală și nu circumscrie aspecte care în mod real pot fi subsumate acestei ipoteze.

Situația factuală expusă de către recurent în calea extraordinară de atac, aceeași cu cea dedusă judecății în etapele procesuale anterioare, nu este susceptibilă de încadrare în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât nu sunt dezvoltate, pe calea prezentului recurs, critici care să contrazică raționamentul instanței de apel și, în același timp, nu este o modalitate proprie învestirii cu judecata unei căi extraordinare de atac.

Înalta Curte constată că, printr-o preluare identică a motivelor de apel, recurentul-reclamant readuce, spre analiză, instanței de control judiciar, în calea extraordinară de atac, probleme și situații de fapt asupra cărora instanța anterioară a răspuns prin hotărârea atacată, fără a combate, în mod punctual, concret și real, dezlegările cuprinse în hotărârea recurată, ceea ce atrage imposibilitatea încadrării susținerilor acestuia în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În realitate, prin memoriul de recurs, nu sunt formulate critici de nelegalitate, ci, așa cum s-a arătat, sunt prezentate situațiile de fapt ale cauzei, fără a se demonstra, prin argumente susceptibile de analiză în recurs sub forma criticilor de nelegalitate, în ce ar consta dezlegarea în drept eronată a instanței de apel.

Procedând astfel, recurentul a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii de atac a recursului, situație față de care devine incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Întrucât intimata-pârâtă B. a făcut dovada cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 RON reprezentând onorariu de avocat și având în vedere soluția ce se va da asupra recursului, respectiv aceea a constatării nulității căii extraordinare de atac, Înalta Curte reține că recurentul-reclamant A. este parte căzută în pretenții conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei-pârâte în cuantumul menționat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 166/A din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă și obligă pe recurentul-reclamant la plata sumei de 3000 de RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în favoarea intimatei-pârâte B..

Sursa informației: www.scj.ro.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale
Cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 euro constând în prejudiciul creat reclamantului prin faptele ilicite constând în formularea repetată de plângeri penale care au afectat imaginea, integritatea morală și demnitatea acestuia, cu cheltuieli de judecată was last modified: martie 7th, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.