Cerere de chemare în judecată privind constatarea refuzului nejustificat de a emite aviz favorabil corelativ cu obligarea pârâţilor la emiterea avizului favorabil cu privire la imobilele menționate și obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nejustificat de a emite actele administrative

De Redacția ProLege

29 nov. 2023

Vizualizari: 429

Legea nr. 122/2011: art. 11 alin. (2)
Legea nr. 24/2000: art. 4
Legea nr. 304/2004: art. 8 alin. (1)
Legea nr. 554/2004: art. 18 alin. (1)
Legea nr. 554/2004: art. 2 alin. (1) lit. i)
NCPC: art. 1 alin. (1)
NCPC: art. 22 alin. (2)
NCPC: art. 397 alin. (1) teza a II-a
NCPC: art. 451 alin. (2)
NCPC: art. 453 alin. (2)
NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 4
NCPC: art. 496 alin. (1)
NCPC: art. 5 alin. (1)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16.12.2019 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, constatarea refuzului nejustificat de a emite aviz favorabil, corelativ cu obligarea pârâților la emiterea avizului favorabil cu privire la cu privire la următoarele obiective:

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp B, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp C, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp D, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp F, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp G, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp H, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp I, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente ia utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lC, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp J, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lB, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp K, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lA, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești;

– „Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E – Corp L, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești.

– „Construcție grădiniță de copii cu regim de înălțime D+P+E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente”, amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nejustificat de a emite actele administrative, constând în avize favorabile cu privire la imobilele identificate mai sus, prejudiciu în cuantum de 2.066.750 Euro cu titlu de beneficiu nerealizat, precum și dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație, de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă a acestuia; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 989 din 22 februarie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este fondat, iar recursul declarat de recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

6.1. Recursul formulat de recurenții-pârâți este nefondat.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Prin sentința nr. 80 din 17 martie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea și în consecință:

A anulat parțial următoarele avize cu nr. DT:

– 4593/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 110 mp;

– 4594/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 343 mp;

– 4595/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 524 mp;

– 4597/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 45 mp;

– 4587/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 139 mp;

A obligat pârâții la emiterea avizelor favorabile în limita suprafețelor de teren anterior menționate;

A respins restul pretențiilor deduse judecății;

A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 16.066,93 RON cheltuieli parțiale de judecată.

Prin încheierea din 26.05.2022, instanța de fond a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 80/2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în sensul că după alin. (2) al minutei și dispozitivului se va adăuga un nou alineat cu următorul conținut: „Anulează în întregime avizul cu nr. x din 18.11.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în suprafață de 997 mp”.

Este nefondată susținerea recurenților-pârâți că instanța de fond a acordat reclamantei ceea ce nu a cerut, încălcând dispozițiile art. 397 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.

Prin admiterea în parte a cererii reclamantei cu privire la emiterea avizelor doar pentru o parte din fiecare teren nu înseamnă că instanța de fond a acordat reclamantei ceea ce nu a cerut, ci a acordat doar o parte din ceea ce a cerut, soluție permisă de dispozițiile art. 397 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.

Prin anularea parțială a avizelor în limita suprafețelor menționate în cuprinsul sentinței recurate, instanța de fond a acordat reclamantei mai puțin decât a solicitat (și nu ceea ce nu a cerut), de vreme ce nu a dispus anularea avizelor pentru întreaga suprafață a terenurilor menționate.

Recurenții-pârâți mai afirmă că sentința recurată nu poate fi pusă în executare deoarece nu au fost făcute operațiunile de dezmembrare și identificare a suprafețelor pentru care pârâții au fost obligați să emită aviz favorabil.

Nici această susținere nu este fondată, deoarece suprafețele de teren pentru care pârâții au fost obligați să emită aviz favorabil sunt identificate și delimitate prin anexele la raportul de expertiză judiciară efectuat și depus la instanța de fond.

Astfel:

– suprafața de 110 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 8 la raportul de expertiză judiciară;

– suprafața de 343 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 5 la raportul de expertiză judiciară;

– suprafața de 524 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 7 la raportul de expertiză judiciară;

– suprafața de 45 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 6 la raportul de expertiză judiciară;

– suprafața de 139 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 9 la raportul de expertiză judiciară.

6.2. Recursul formulat de recurenta-reclamantă este fondat.

Primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. este nefondat, deoarece prin interpretarea corelată a dispozițiilor Protocolului încheiat la 06.04.2016 între Ministerul Apărării Naționale – UM 01463 și Consiliul local al comunei Florești, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, exercitând atribuții aparținând puterii legislative sau executive.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

Conform art. 5 alin. (1) din C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii.

În temeiul art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., „Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc”.

De asemenea, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă că instanțele de judecată au obligația de a asigura protecția drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime ale persoanelor fizice și juridice, prin soluționarea cererilor ce intră în competența lor legală. În cazul în care încălcarea unui drept sau interes legitim se produce printr-un act administrativ, instanțele de judecată sunt competente să anuleze actul administrativ respectiv. În soluționarea cererilor ce intră în competența lor, instanțele de judecată sunt obligate să interpreteze și să aplice actele normative incidente la situația de fapt ce o stabilesc din probele administrate.

În consecință, prin interpretarea corelată a dispozițiilor Protocolului încheiat la 06.04.2016 între Ministerul Apărării Naționale – UM 01463 și Consiliul local al comunei Florești, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci, dimpotrivă, a realizat obligația de a lămuri conținutul acestuia, pornind de la scopul urmărit de părți la momentul semnării acestuia și de la dispozițiile legale în baza cărora a fost încheiat protocolul, dispoziții care ocrotesc un interes public, constând în asigurarea protecției siguranței publice.

Această interpretare sistematică s-a impus cu atât mai mult cu cât există o neconcordanță între art. 3, care prevede explicit că edificarea construcțiilor se va face cu respectarea fâșiei de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic (text ce preia dispozițiile imperative ale actelor normative ce au stat la baza încheierii Protocolului) și Anexa desenată, în care linia marcată cu roșu este determinată la distanța de 200 m de depozit. Ținând seama de această neconcordanță, instanța de judecată are competența și obligația de a nu da eficiență juridică Anexei la Protocol deoarece încalcă art. 3 din Protocol, dispozițiile imperative ce au stat la baza încheierii Protocolului și principiul priorității interesului public.

Înalta Curte apreciază că motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat.

Motivarea sentinței recurate nu este insuficientă, așa cum afirmă recurenta-reclamantă, deoarece instanța de fond arată motivele pentru care apreciază că schița-anexă la Protocol este eronată, respectiv faptul că linia marcată cu roșu este stabilită la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție și nu la 200 m față de împrejmuirea exterioară a depozitului. În plus, instanța de fond mai arată că stabilirea liniei marcată cu roșu la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție încalcă dispozițiile legale de ordine publică (din care reiese neechivoc că zona de siguranță se măsoară de la limita exterioară a depozitului de armament) și principiul priorității interesului public, constând în apărarea siguranței publice.

Instanța de fond a arătat în considerente că omologhează varianta inițială a raportului de expertiză efectuată de expertul judiciar B., precum și răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză, f.77-f.78, vol. IV) și că nu va omologa varianta efectuată de expertul judiciar conform susținerii reclamantei.

De asemenea, contrar susținerilor recurentei-reclamante, instanța de fond precizează temeiul juridic în baza căruia a obligat pe pârâți să acorde avizele, respectiv dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta-reclamantă afirmă existența unor considerente contradictorii, ca urmare a faptului că se specifică că se impune o interpretare a Protocolului însă, ulterior, se stabilește că a existat o eroare materială și că schița-anexă a fost conturată eronat.

Interpretarea conținutului Protocolului presupune, în opinia Înaltei Curți, lămurirea conținutului părții scrise și a părții desenate a Protocolului, verificarea concordanței între acestea, iar în situația existenței unei neconcordanțe sau chiar contradicții, identificarea efectelor juridice pornind de la textele actelor normative care au stat la baza emiterii Protocolului.

De aceea, înlăturarea efectelor juridice produse de schița-anexă la Protocol ca urmare a faptului că linia marcată cu roșu este stabilită la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție și nu la 200 m față de împrejmuirea exterioară a depozitului este o consecință firească a încălcării dispozițiilor legale de ordine publică și a interesului public, constând în apărarea siguranței publice.

Nu există contradicție între considerente și dispozitiv, deoarece din considerente nu rezultă că toate pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, ci doar pretenția ca limita zonei de siguranță să se calculeze la 200 m față de depozitul de armament și muniție a UM 01463 Florești. În considerente se menționează clar că, în mod temeinic și legal, expertul a determinat zona de siguranță de 200 de m față de împrejmuirea exterioară a depozitului de armament și muniție a UM 01463 Florești, iar nu în raport de distanța de 200 de m față de depozit, așa cum apare linia marcată cu roșu pe planul anexat protocolului (răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză, f.77-f.78, vol. IV).

Aplicând criteriul de determinare a zonei de siguranță la 200 de m de la limita exterioară a gardului ce delimitează depozitul de armament și muniție, stabilită în mod circular, instanța de fond a constatat că unele terenuri din cele menționate în cererea de chemare în judecată se află parțial în afara zonei de siguranță, astfel încât în privința părții din aceste terenuri, parte situată în afara zonei de siguranță, nu există interdicția de construire, ceea ce a determinat anularea parțială a avizelor expres menționate în considerentele și dispozitivul sentinței recurate.

Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. constând în imposibilitatea lipsirii de efecte juridice a actelor administrativ cu caracter normativ, în tot sau în parte, în lipsa exercitării acțiunii în anulare este nefondat.

Potrivit principiului ierarhiei actelor normative, consacrat de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 actelor normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte. Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.

Instanța de contencios administrativ are competența de a verifica dacă un act administrativ normativ în vigoare conține prevederi contrare unor acte normative cu forță juridică superioară și de a înlătura efectele juridice contrare, chiar în lipsa unei acțiuni în anularea actului administrativ normativ. În caz contrar, aplicarea principiului imperativ al ierarhiei actelor normative ar depinde de voința unei persoane fizice sau juridice care nu ar învesti instanța de judecată cu o acțiune în anulare, ceea ce ar fi inadmisibil.

În speță, actele normative cu forță juridică superioară sunt reprezentate de Legea nr. 122/2011 (art. 11 alin. (2) și Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 20 din 13.02.2014, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea „OG. 114, Instrucțiuni privind asigurarea tehnică cu armament și muniții în armată pe timp de pace, precum și pe timpul participării la misiuni și operații în afara statului român”.

Conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 122/2011, „prin ordin al ministrului apărării naționale se stabilesc modalitatea de pază a obiectivelor militare și de protecție a persoanelor, obligațiile și îndatoririle personalului care desfășoară activități specifice, inclusiv măsurile de siguranță opozabile terților, precum și documentele care se întocmesc de către comandanții/șefii obiectivelor militare”.

Potrivit art. 102 din Instrucțiunile LOG. 114:

„(1) Fâșia de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 metri este considerată zonă de siguranță și este redusă până la 200 de metri la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit.

(2) Limitele zonei de siguranță se stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial”.

Anexa nr. 1 lit. B) din Instrucțiunile LOG. 114 definește teritoriul tehnic ca fiind „zona în care se desfășoară majoritatea activităților specifice depozitului/sectorului de evidență și depozitare: depozitarea, primirea, predarea, întreținerea și repararea materialelor păstrate”.

Protocolul de colaborare, înregistrat sub nr. x/06.04.2016, încheiat între U.M. 01463 Florești și Consiliul Local al Comunei Florești este un act administrativ normativ de punere în executare a dispozițiilor normative menționate anterior, având o forță juridică inferioară acestora, act administrativ ce putea fi emis în limitele și în concordanță cu acestea, conform art. din Legea nr. 24/2000.

Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. constând în stabilirea limitei zonei de siguranță de 200 m de la depozitul de armament și muniție, conform schiței-anexă la Protocol este nefondat.

Potrivit art. 3 din Protocol, construcțiile ce urmează a fi edificate în vecinătatea obiectivului militar cu nr. cadastral x Florești situat în intravilanul Comunei Florești, vor fi construite cu respectarea fâșiei de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 m considerată zonă de siguranță și redusă până la 200 m la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit, conform prevederilor regulamentelor militare în vigoare.

Art. 3 reia dispozițiile imperative din art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114, potrivit cărora fâșia de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 metri este considerată zonă de siguranță și este redusă până la 200 de metri la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit.

Este adevărat că alin. (2) din același articol prevede că limitele zonei de siguranță se stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial. Contrar susținerilor recurentei-reclamante, cele două alineate se află în strânsă legătură, astfel încât din interpretarea lor sistematică rezultă că documentul oficial încheiat de organele administrației publice locale nu poate stabili limitele zonei de siguranță cu încălcarea alin. (1), respectiv la o distanță mai mică de 200 de metri față de împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului de armament și muniție. În caz contrar, s-ar încălca dispozițiile imperative ale alin. (1) din art. 102 din Instrucțiunile LOG. 114, dispoziții ce ocrotesc un interes public, constând în apărarea siguranței publice. În teritoriul tehnic, conform Anexei nr. 1 lit. B) din Instrucțiunile LOG. 114 se desfășoară majoritatea activităților specifice depozitului, respectiv depozitarea, primirea, predarea, întreținerea și repararea armamentului și muniției de război. De aceea, de la limita împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic, se calculează cei 200 m pentru stabilirea zonei de siguranță, astfel încât să fie înlăturat orice risc pentru viața sau bunurile altor persoane.

În condițiile contradicției dintre art. 3 din Protocol (conform căruia zona de siguranță de 200 m se calculează în raport cu împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului) și schița-anexă, care stabilește linia roșie de delimitare a zonei de siguranță la 200 m față de depozit, în mod legal, instanța de fond a dat prioritate dispozițiilor art. 3 din Protocol, care au transpus dispozițiile imperative ale art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și principiului priorității interesului public, constând în apărarea siguranței publice.

Nu este întemeiată nici afirmația recurentei-reclamante că zona de siguranță nu ar trebui să fie circulară, ci dreptunghiulară, de vreme ce, pe de o parte, suflul unei eventuale explozii se propagă în circular, și nu în linie dreaptă, iar, pe de altă parte, inclusiv în planul anexă la Protocol această zonă a fost configurată circular . Recurenta-reclamantă face o confuzie cu zona de siguranță aferentă celuilalt obiect militar (poligon infanterie), care a fost determinat dreptunghiular .

Nu este întemeiată critica recurentei-reclamante în privința existenței unui refuz nejustificat al pârâților la emiterea avizelor solicitate.

Conform art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat este exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei personae, fiind asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, excesul de putere constă în exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Refuzul intimaților-pârâți în privința emiterii avizelor solicitate de recurenta-reclamantă este justificat în privința suprafețelor de teren situate în interiorul zonei de siguranță, determinată conform art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și art. 3 din Protocol, la o distanță de 200 m față de împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului.

Pe de altă parte, pentru aceleași motive, refuzul este nejustificat în privința suprafețelor de teren situate în exteriorul zonei de siguranță, astfel cum aceasta a fost determinată anterior, deoarece în privința acestora nu există interdicția de a construi, refuzul fiind rezultatul unui exces de putere constând în exercitarea dreptului de apreciere al intimaților-pârâți cu încălcarea dreptului de proprietateal recurentei-reclamante asupra terenurilor în cauză.

Însă recursul este fondat în privința:

– terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp;

– terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp;

– terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp.

Din examinarea răspunsului la obiecțiuni depus de expertul judiciar B. și din examinarea planului de situație aflat la pag. 84 vol. IV din dosarul de fond) rezultă că:

– terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp;

– terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp;

– terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp, sunt în afara limitei zonei de siguranță, astfel cum aceasta a fost determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și art. 3 din Protocol.

De aceea, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că refuzul intimaților-pârâți de emitere a avizelor solicitate de recurenta-reclamantă este nejustificat în privința acestor suprafețe de teren.

7. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488, alin. (1) pct. 4, 6 și 8, art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022 și a încheierii din 26 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând: va anula parțial și următoarele avize cu numărul: DT 2127/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; DT 2123/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp și DT 2119/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; va obliga pârâții la emiterea avizelor favorabile în limita suprafețelor de teren anterior menționate și va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 5 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării la plata către recurenta-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 7.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu art. 451 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că se justifică reducerea onorariului avocațial solicitat, pe de o parte, în raport cu activitatea desfășurată de avocat, care a constat în formularea căii de atac și prezența la un singur termen de judecată acordat în ședință publică în vederea soluționării recursului, iar pe de altă parte, în raport cu admiterea în parte a acțiunii reclamantei.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere de chemare în judecată privind constatarea refuzului nejustificat de a emite aviz favorabil corelativ cu obligarea pârâților la emiterea avizului favorabil cu privire la imobilele menționate și obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nejustificat de a emite actele administrative was last modified: noiembrie 28th, 2023 by Redacția ProLege