Tehnologia block-chain este o chestiune pe care băncile o îmbrățișează și cu privire la care se investesc sume mari de bani

Cristian Pavel: Bună ziua. Ne aflăm în sediul Băncii Naționale a României – este vorba de sucursala Timișoara –, care găzduiește astăzi cea de-a opta Conferință de Drept bancar organizată de Facultatea de Drept din același oraș, Timișoara. Este cea de-a 23-a ediție a colocviilor juridice organizate de BNR, îl avem alături de noi  pe dl Alexandru Păunescu, directorul Direcției juridice din cadrul BNR și, firește, gazdă în premieră a unui astfel de eveniment, în această locație. Dle Păunescu, cum a decurs de-a lungul timpului colaborarea cu Facultatea de Drept și cum s-a instituit, practic, această tradiție a acestei serii de evenimente focalizate pe Dreptul bancar?

Alexandru Păunescu: Eu am participat personal începând cu 5 sau 6 ani în urmă, la această conferință organizată de Universitatea de Vest, Facultatea de Drept din Timișoara, fără să fi avut un „parteneriat” – că nu exista un document oficial care să consfințească acest parteneriat – între Banca Națională a României, prin Direcția juridică, și Facultatea de Drept. Dar am convenit, împreună cu decanul Facultății de Drept, Lucian Bercea, să începem o colaborare între BNR și Universitate, care a decurs foarte bine și a devenit o tradiție. După ce am făcut această faptă de vitejie, am extins această colaborare și la nivelul celorlalte două cele mai importante universități din țară – și aici mă refer la Al. I. Cuza din Iași și la Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. E o colaborare mai vastă, ca să spun așa, la nivel de universități, în ceea ce privește organizarea unor astfel de colocvii și au devenit tradiție, atât la Timișoara, cât și la Cluj-Napoca și la Iași.

Cristian Pavel: Este foarte interesantă tema acestei conferințe, pentru că abordează un concept, o realitate destul de delicată și oarecum controversată – vorbim despre criptomonede, care nu au încă o definiție foarte clară; care nu sunt statuate din punct de vedere legislativ, poate nici fiscal foarte bine; care preocupă societatea românească și care trebuie să intre probabil în atenția – atât criptomonedele, cât și tehnologia blockchain – instituțiilor de credit, în atenția magistraților, firește. Cum ați ajuns la stabilirea unei astfel de tematici?

Alexandru Păunescu: Încercăm să stabilim, pentru fiecare dintre aceste manifestări, teme care să fie de actualitate, teme care să fie interesante și teme care au, sau nu, legătură neapărat cu sistemul financiar-bancar, pentru că în momentul acesta sistemul financiar-bancar nu este extrem de legat de acest concept de criptomonede, de blockchain și tehnologii disruptive – despre asta vorbim. A fost un schimb de idei între mine și Lucian Bercea, așa cum spuneam mai devreme, și am ajuns la concluzia că, în noianul de evenimente care se organizează la nivel mondial cu această temă, e bine să ne îndreptăm atenția, mai ales că e o bucățică de activitate financiară care nu este reglementată încă. Din punct de vedere fiscal cred că e singurul loc în care este reglementată această chestiune mai bine. Undeva prin 2015, dacă-mi aduc bine aminte, fiscal s-au reglementat veniturile obținute prin activitatea de plasare a unor sume de bani în așa-numita monedă bitcoin; a urmat ether. Cert e că, așa cum spuneam și din prezentarea mea, s-a denaturat ideea inițială, principală, a ceea ce însemna bitcoin, dintr-un mijloc de plată, dintr-o necesitate de a grăbi finalizarea unor plăți, în ceea ce vedem astăzi, și anume mijloc de plasare a unor sume de bani, obținerea unui profit mizând pe creșterea valorii acestei monede.

Cristian Pavel: A existat, din perspectiva publicului, o reticență a instituțiilor de credit, în legătură cu aceste criptomonede, cu tranzacțiile respective; unele bănci comerciale au închis conturile celor care făceau astfel de tranzacții. S-a discutat mult, nu erau clare niciun fel de amănunte, din această perspectivă. Care este abordarea Băncii Naționale la acest moment?

Alexandru Păunescu: BNR a emis niște recomandări și a emis niște alerte cu privire la această chestiune – sunt publicate materiale pe site-ul BNR. Nu este o abordare a Băncii Naționale; este o abordare a întregului sistem a băncilor centrale la nivelul Uniunii; este o abordare care este în linie cu abordarea, de asemenea, a băncii, a regulamentelor internaționale. Nu suntem un actor singular, suntem parte dintr-un sistem european al băncilor centrale, cum vă spuneam. Ceea ce face Banca Națională a României face și Banca Centrală Europeană, de exemplu, și toate celelalte bănci din sistem – lucru care nu s-a întâmplat. De la ultima avertizare, din 2018, nu s-au întâmplat lucruri atât de diferite, încât să schimbe abordarea aceasta. Oricum, e o chestiune…

Cristian Pavel: Graduală și în etape probabil…

Alexandru Păunescu: Da, și mai degrabă nu ține de sistemul de plăți care este în administrarea BNR sau de a cărui bună funcționare trebuie să se asigure Banca Centrală, ci ține mai degrabă de activitatea celeilalte autorități de supraveghere a pieței financiare, având în vedere că este un comodity această criptomonedă – și vorbesc aici de ASF. Dar evident că ne preocupă în egală măsură, ca bancă centrală, pentru că ne ocupăm de stabilitatea financiară.

Cristian Pavel: Așa cum se știe, nu poți să oprești iarba să răsară dintre pietre. Este o realitate cu care ne confruntăm și probabil că va trece timp până când întreaga societate și cei care tangentează cumva acest domeniu, aceste lucruri, aceste spețe trebuie să se obișnuiască. Probabil e și o chestie de educație și de cultură; probabil sunt prea puțini oameni care chiar au și puterea de decizie, care înțeleg mai multe lucruri despre tehnologia blockchain; despre aplicația acestei tehnologii, care este chiar criptomoneda în sine.

Alexandru Păunescu: Cred că e omenește să avem o oarecare tendință de a respinge ideea aceasta, în condițiile în care nu cunoaștem despre ce e vorba. De asta vorbeam de tehnologii disruptive, pentru că sunt chestiuni care…

Cristian Pavel: Disruption este la ordinea zilei. În epoca digitală, sigur.

Alexandru Păunescu: Da. Adică s-a schimbat fundamental un model, hai să spun, de monedă – deși m-aș feri puțin să vorbesc de monedă; de cripto-asset, ca să nu spunem criptomonedă. Pentru că nu prea îndeplinește funcțiile pe care le are o monedă clasică, deși se apropie destul de mult de acele funcții, și anume capacitatea de a face un schimb sau a face plăți. O diferență fundamentală este aceea că nu ești obligat să accepți plata în monedă virtuală, pentru că asta este principala caracteristică a unei monede – ești obligat să accepți plata făcută cu moneda respectivă la valoarea nominală. Aici e o chestiune care ține de convenții. Sunt anumite servicii, și în România, care se pot plăti, achiziționa prin intermediul acestei monede virtuale. Nu sunt atât de multe, dar, oricum, sunt în creștere.

Cristian Pavel: În România deocamdată nu este legală plata făcută în monedă virtuală, așa cum se știe…

Alexandru Păunescu: Nu. Nu este reglementată. Legală este. Adică legalitatea plăților făcute în bitcoin sau în ether este una certă.

Cristian Pavel: Bănuiesc că nu poți emite o factură pentru o tranzacție în criptomonedă.

Alexandru Păunescu: Aici ne ducem pe povestea fiscală, de asemenea, dar există tranzacții… Nu este ilegală; este posibilă plata făcută prin intermediul unei monede virtuale, se întâmplă acest lucru și nu se pune problema de legalitate. Se pune problema de frecvență; și de consecvența acestor plăți.

Cristian Pavel: Plus că totdeauna s-au pus în balanță avantajele și dezavantajele. Dumneavoastră ați avut în prezentare o chestiune extrem de interesantă, când ați pomenit – mai rar se întâmplă – de dezavantajele tranzacțiilor sau transferurilor, trimiterilor de bani prin criptomonede. E vorba de comisioane, de fluctuația cursului, de cotația respectivă… de timp. Nu s-a spus niciodată chestiunea asta. Tranzacțiile cu criptomonede sunt într-adevăr foarte sigure; sunt descentralizate – este bine știut, astea sunt avantajele. Unii îmbrățișează ideea anonimatului. E minunat pentru ei să nu se știe exact cine sunt ei înșiși. Dar, dintre dezavantaje, cred că trebuie subliniate cele de care am amintit: comisioane mari, durată mare, nu se fac plăți în timp real… și, mai ales, o volatilitate a acestei cotații.

Alexandru Păunescu: Prima și cea mai importantă este acea volatilitate. O chestiune care este un dezavantaj net este volatilitatea valorii, raportată la o monedă clasică.

Cristian Pavel: Oricum, este interesantă abordarea întregului sistem bancar la nivel global. Există o preocupare majoră. Consorții sau sindicate de bănci lucrează pentru adoptarea tehnologiei blockchain. Sunt bănci centrale.

Alexandru Păunescu: Sunt lucruri diferite. Tehnologia block-chain este o chestiune pe care băncile o îmbrățișează și cu privire la care se investesc sume mari de bani. Povestea de criptomonede sau cripto-assets este o chestiune care ține mai puțin de mediul… Dar block-chain da, și va fi folosit cu certitudine mai departe…

Cristian Pavel: Dar se spune că se va schimba toată… paradigma legată de plăți.

Alexandru Păunescu: E normal să se schimbe; pentru că se dorește facilitatea plăților. Despre asta e vorba. Sistemul de plăți este foarte important. E foarte important să se poată face plăți în timp real; este foarte important ca aceste sisteme de plăți să nu aibă foarte multe filtre; e foarte important ca sistemul de plăți să poată să funcționeze într-un termen extrem de scurt și, de asemenea, cu niște costuri reduse.

Cristian Pavel: Oricum, trebuie, deci, să avem atenția trează și toți actorii implicați în această piață au de învățat foarte multe lucruri pentru a merge mai departe și a simți pământul sub picioare.

Alexandru Păunescu: Sigur. Sperăm ca prin conferința de astăzi să se primească și răspunsuri, nu numai să se ridice întrebări și să se emită provocări. S-au spus niște chestiuni, au fost niște comentarii… Mie  mi se pare că e o conferință care chiar își găsea locul.

Cristian Pavel: Foarte interesantă. Vă mulțumesc foarte mult.

Alexandru Păunescu: Mulțumesc și eu.