Necesitatea încheierii unui parteneriat între BNR, în calitate de supraveghetor și reglementator al pieței financiare, și legiuitor

12 apr. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 350

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună la Timișoara, cu dl Alexandru Păunescu, directorul Direcției Juridice de la BNR. Bine vă regăsim, d-le director, la o nouă ediție a conferințelor de Drept bancar, desfășurate la Timișoara și nu numai!

Conferintele Video Universul Juridic

Alexandru Păunescu: Mulțumesc. Da, bine am revenit la Timișoara! E al doilea eveniment organizat în colaborare cu universitatea. Eu sunt aici de vreo trei ani dacă nu mă înșel, prezent la conferință, dar de acum doi ani de zile discutam cu Lucian Bercea, decanul facultății de Drept, să le facem în colaborare cu BNR și să transformăm conferințele de aici în colocviile juridice. Deja ați auzit că e a 20-a ediție. La un moment dat chiar întrebam un coleg al câtelea eveniment e, că nu mai țineam minte. Sunt vreo 7 ani de când organizăm colocviile și de anul trecut am început să ieșim din București. Pentru că le organizam pe toate la nivelul Bucureștiului și în sediul Băncii Centrale și pentru promovarea activității Băncii Centrale; și pentru promovarea faptului că există sucursale ale Băncii Centrale în aceste centre importante la nivelul țării și pentru că avem și universități importante – și în Timișoara, și în Cluj, și în Iași –, ne deplasăm în teritoriu și le organizăm, și sprijinim organizarea acestor evenimente.

Nicolae Cîrstea: Practic, un an de pionierat. Care ar fi concluziile după acest prim an în teritoriu. Este un lucru bun că ieșiți din birourile din București în afara Bucureștiului?

Alexandru Păunescu: E un lucru bun că ieșim din București, evident. Și, de asemenea, am învățat ceva, și anume că ar trebui să rafinăm puțin partea de organizare, pentru că aceste evenimente ar trebui să beneficieze de un pic mai multă promovare la nivelul Clujului și Iașului, pentru că aici deja vorbim de o organizare a unor conferințe care au o oarecare „reputație”. Clujul și Iașul trebuie să ne orientăm puțin, să mai discutăm împreună cu reprezentanții Universității Babeș-Bolyai din Cluj și ai Universității Al. I. Cuza din Iași, să vedem cum regândim puțin partea de organizare efectivă. Auditoriul e același, spicherii aceiași – provin din mediul universitar, academic, din bănci sau instituții financiare nebancare, avocați. E cam ce ați văzut și aici la Timișoara, replicăm și Iașul, și Clujul, dar… cred că avem nevoie de un parteneriat, și cu dumneavoastră, și cu juridice.ro, pentru ca oamenii care nu pot să participe efectiv la acest eveniment să aibă capacitatea și posibilitatea să-l vizioneze de la distanță.

Nicolae Cîrstea: Spicheri interesanți, cu teme interesante. Ce puteți spune după această primă – să zic – secțiune a conferinței de la Timișoara?

Alexandru Păunescu: Da, sunt spicheri importanți, sunt oameni care participă an de an la conferința, cel puțin, de la Timișoara; sunt reprezentanți ai mediului bancar care vin… Lucrând în Banca Centrală de mult timp îi cunosc, pot să discut cu ei, pot să-i invit, putem să stabilim și niște teme de discuție, care sunt teme interesante pentru că suntem aici, în cotidian. Discutăm despre teme care se întâmplă în acest moment și despre lucruri care am vrea să se întâmple în sistemul financiar-bancar; și nu numai în sistemul financiar-bancar, ați văzut că temele sunt destul de diverse, nu se referă numai la sistemul financiar-bancar.

Ce vedeți aici e replicat și în celelalte două colocvii – Iașul și Clujul. Cred că partea de auditoriu… ar trebui puțin mai înștiințat, a i se aduce la cunoștință auditoriului că organizăm aceste colocvii la nivelul Iașului și Clujului. Aici, repet, am găsit un teren pe care să spun că un pic nu îl desțelenim, ci îl îmbogățim. Acolo lucrurile sunt un pic mai la început, și Clujul, și Iașul având alte conferințe, evident, că sunt centre universitare mari, dar în colaborare cu BNR fiind așa, o chestie de să vedem ce vrea fiecare dintre părți și la ce putem ajunge. Dar anul trecut a fost chiar OK pentru primul an de activitate.

Nicolae Cîrstea: Care ar fi interesul direcției pe care o coordonați, a Direcției Juridice din Banca Națională, în organizarea acestor evenimente?

Alexandru Păunescu: Evident că nu putem să vorbim de îmbunătățirea educației financiare în rândul spicherilor. Dar schimbul ăsta de idei între spicheri, chiar – ați văzut că se lasă cu replici, se lasă cu răspunsuri, se pun întrebări și se dau răspunsuri nu numai din cadrul celor care participă la prezentări, dar și din sală –, deci e clar că se învață ceva în urma acestor conferințe. E clar că lucruri pe care nu le știam le aflăm de la unii din cei care fac prezentare; e clar că… ați văzut că sunt chiar comentarii din sală, nu numai întrebări. Afli lucruri noi, faci un schimb de informații referitoare la domeniul ăsta financiar-bancar, care este unul destul de profilat și complicat, și care nu este suficient, zic eu, adresat la nivel academic. În cadrul facultăților e mai greu să faci Drept financiar, Drept bancar… Sunt puțini specialiști în domeniile astea. Și domeniul Dreptului comercial – care nu mai există ca atare; există un Drept civil de ceva vreme. Deci pe noi ne interesează, pe cei din BNR, nu neapărat educația financiară. Repet, nu cred că vorbim de educație financiară aici, deși poate, din rândul studenților, cei care participă – că ați văzut că sunt și destui tineri care participă –, interesul nostru să fie crescut și din perspectiva asta, a luării cunoștință de produse financiare, rolul băncilor – am vorbit de Centrul de Soluționare Alternativă și o să vedeți că acum or să fie trei prezentări care sunt legate de această chestiune care e foarte importantă și de mare actualitate. Deci schimbul de idei, schimbul de informații, lucruri noi pe care le află cei care participă la aceste conferințe – de aici interesul nostru. Promovăm partea asta de schimb de informații și de implicare activă. Eu, întâmplător, azi am aflat vreo două informații referitoare la o chestiune legată de instanță – nu știam că a existat o condamnare și că, mă rog, eventual un schimb de scrisori între noi și o entitate terță Băncii Naționale a României s-a lăsat cu o condamnare. Mă rog, nu pot să spun că e din cauza noastră, dar legată de faptul că noi am dat o informație instanței. Sunt lucruri pe care nu le știam.

Nicolae Cîrstea: Cum apreciați legislația în acest segment financiar-bancar? Observăm în mass-media discuții interminabile, seară de seară, legate de aspectele legislației penale în special. Este previzibilă legislația financiar-bancară? Ar trebui îmbunătățită în anumite locuri? Vă permite să vă desfășurați activitatea corespunzător?

Alexandru Păunescu: Sigur că orice reglementare a unui domeniu este vie; se adaptează, apar produse financiare noi. Oricum, legiuitorul… și noi, BNR, suntem un soi de legiuitor, pentru că emitem reglementări secundare, trebuie să ținem pasul cu noutățile. Și întotdeauna piața este cu un pas înaintea legiuitorului. Discuțiile evident că sunt benefice, numai că ar trebui țintite în a vedea cum construim o relație mai bună între furnizorii de servicii financiare și cei care beneficiază de ele. Din păcate, a luat o turnură discuția asta, în loc să fie constructivă și conciliantă și să se îndrepte spre găsirea unor soluții, se îndreaptă înspre a pedepsi niște așa-zise comportamente reprobabile ale sistemului financiar. Impactul final este în defavoarea beneficiarilor, din păcate, și pentru că e discutat mai mult cu patos și din perspectiva populismului și a câștigării unor voturi; nu din perspectiva consumatorului, că el e cel mai țintit în perioada asta, că el votează.

Sunt bune schimburile astea de informații, e foarte important ca de aici să rezulte următorul lucru: că discuțiile astea, fie și în cadrul unor conferințe, și în cadrul unor mese rotunde, în care sunt de o parte și de alta și beneficiarii, dar și cei care furnizează serviciile, sunt benefice. Și e bine să dăm cuvântul ambelor părți atunci când vorbim de astfel de lucruri, nu să ascultăm doar o parte, iar pe cealaltă să o tratăm cu indiferență sau să o punem la colț. Cred că e un element în plus sau un avantaj al organizării unor astfel de conferințe, oamenii să asculte și opinia nu a reprezentanților mediului financiar-bancar, nici a consumatorilor, dar a profesioniștilor, a profesorilor, a avocaților; care nu sunt plătiți să vină la această conferință și își exprimă un punct de vedere personal, în ceea ce privește anumite proiecte de acte normative sau de acte normative care sunt deja în vigoare. Eu mi-am exprimat un punct de vedere cumva în numele Băncii Naționale, că invităm mediul academic să se exprime plenar cu privire la anumite inițiative legislative și să nu lase doar câțiva proeminenți să-și exprime puncte de vedere cu privire la niște acte normative sau niște proiecte. Pentru că se observă o polarizare; se încearcă antagonizarea mediului financiar-bancar cu furnizorii serviciilor prestate de aceste entități, bănci, IFB-uri. Nu spun că sunt bune, nu spun că tot ce se întâmplă în mediul financiar-bancar este în avantajul consumatorului sau că este neîmbunătățibil. Hai să le îmbunătățim; să nu stricăm ceva. Hai să îmbunătățim niște mecanisme care sunt funcționale. Vorbim de mecanismele de piață. S-au constatat niște deviații – nu le-aș numi derapaje. Oare o fi necesară implicarea administrativă în mecanismele astea ale pieței? Oare atât de prost funcționează mecanismele pieței la noi?

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Ați susținut și o temă interesantă în cadrul acestui prim panel: Politici generale și rolul băncilor centrale în incluziunea financiară. Care sunt concluziile acestei teme pe care ați abordat-o?

Alexandru Păunescu: Că e necesar ca băncile centrale să aibă un rol mai important… Să vorbim acum de Banca Centrală. Dar pornind de la exemplul anumitor bănci centrale, care au un așa-zis obiect de activitate – că noi n-avem obiect de activitate; avem obiective – partea de incluziune financiară, și mă refer aici la țări din afara Uniunii Europene, la bănci centrale din Asia, din Extremul Orient și din Africa. Noi ar trebui să ne implicăm ceva mai mult în partea asta de educație financiară, care se lasă cu incluziune, să spun așa, financiară, și cu intermediere financiară. Suntem o voce. E nevoie, pentru a avea un rezultat clar, și de legiuitor – parlament, guvern. E nevoie de o discuție liberă, de un parteneriat încheiat între noi, BNR, în calitate de supraveghetor și reglementator al pieței financiare și de către cei care decid legile, cei care le emit. Și aici nu vorbim de simpla transpunere a unei directive, că până la urmă suntem beneficiar net noi, ca țară, al reglementărilor europene, directivele sunt cele care ne parvin așa, în ultimul moment, inclusiv pe partea de protecție a consumatorului. Hai să le adaptăm la sistemul nostru de reglementare, la normele noastre de drept, dar să le îmbunătățim și să căutăm să aducem o plus-valoare, nu să le transpunem în așa fel încât să fie, inclusiv de judecători, greu de interpretat. O să vedeți că sunt niște acte normative care în acest moment fac obiectul unor spețe în instanță, dar, de asemenea, niște proiecte de acte normative care suscită un foarte mare intres. Și, până la urmă, eu cred că, așa cum vorbea mai devreme un coleg din auditoriu, avem deja consacrate, la nivelul legislației, și darea în plată, și chestiuni legate de conversie, și chestiuni legate de executare silită. Le cam avem la nivelul legislației. Și vorbim de Codul de Procedură Civilă sau de Codul Civil. De ce trebuie să facem derogări de la aceste reglementări, care sunt deja consacrate și care funcționează? Neavând o justificare, nici măcar o reglementare europeană. Sunt niște invenții și inovații care nu folosesc nimănui, la final. Pare că pe termen scurt sunt în avantajul consumatorului, dar la final nu e adevărat. Uitați-vă la legi deja existente și ce viață scurtă au și cât de mulți erau așteptați, de exemplu, pe darea în plată. Oameni care să se adreseze instanțelor, și sunt câteva mii din sute de mii, câți erau clamați inițial, de oameni nemulțumiți și care vor să dea înapoi casa băncilor. Sunt câteva mii. Și ăștia sunt în instanță în acest moment.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc mult, d-le Păunescu. A fost o plăcere și sper ca pe viitor și Universul Juridic să contribuie la atingerea obiectivelor de care vorbeați, ale Băncii Naționale și ale Direcției Juridice pe care o coordonați.

Alexandru Păunescu: Mulțumesc mult și chiar vă invit să devenim parteneri pentru viitoarele colocvii organizate. Chiar de anul ăsta să încercăm să găsim o manieră mai bună de promovare a evenimentului în sine și de distribuire în mediul online a acestui eveniment.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc.

Necesitatea încheierii unui parteneriat între BNR, în calitate de supraveghetor și reglementator al pieței financiare, și legiuitor was last modified: aprilie 12th, 2018 by Alexandru Păunescu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter