Solicitare privind obligarea pârâților la recunoaşterea şi plata drepturilor salariale rezultate prin includerea unui spor în salariul de bază deoarece reclamanții ocupă funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat

• C. muncii: art. 248 - 253
• NCPC: art. 127 alin. (1)
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 136 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, la data de 18 ianuarie 2021, sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. și BB., în calitate de inspectori judiciari, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, recunoașterea și plata drepturilor salariale rezultate prin includerea unui spor de 25% în salariul de bază, deoarece ocupă funcții cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat, în condițiile legii; plata diferențelor rezultate dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat și cele primite efectiv, de la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor art. 151 adoptat prin Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv de la data de 30.07.2020 și până la recunoașterea drepturilor de către pârâți sau apariția unei modificări legislative (inclusiv drepturile bănești care rezultă din plata diurnei interne și/sau de deplasare – acolo unde este cazul), drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor și până la data plății efective a diferenței drepturilor menționate mai înainte.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2453 din 16 noiembrie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (1), raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Botoșani, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prezentul litigiu are natura juridică a unui conflict de muncă, întrucât reclamantele solicită obligarea pârâților la plata unor drepturi bănești de natură salarială.

Dreptul comun pentru soluționarea conflictelor de muncă este dat de art. 248-253 din Codul muncii și de Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Art. 210 din Legea nr. 62/2011 prevede că „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”, iar art. 216 din același act normativ stipulează că „dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, „dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, iar potrivit alin. (2), „în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

De asemenea, art. 127 alin. (2)^1 din același cod statuează că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz, iar potrivit alin. (3), dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Se reține că Legea nr. 310/2018 a modificat prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., extinzându-i sfera de aplicare, în sensul că este incidentă competența facultativă nu numai atunci când magistratul are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, ci și atunci când cererea este de competența unei instanțe inferioare celei la care magistratul își desfășoară activitatea, dispozițiile aplicându-se în mod corespunzător procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

În speță, reclamantele au calitatea de inspectori judiciari în cadrul Inspecției Judiciare cu sediul în Municipiul București. Prin urmare, având în vedere calitatea reclamantului, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.

În aceeași ordine de idei, litigiului nu-i este aplicabilă nici teza prevăzută de art. 127 alin. (2)¹ din cod, întrucât aceasta are în vedere numai ipoteza în care o instanță de judecată are, după împrejurări, calitatea de reclamant sau de pârât, ceea ce nu este cazul în speță. Este de subliniat faptul că prevederile art. 127 din C. proc. civ., privind competența facultativă, sunt norme juridice de excepție, motiv pentru care sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie. O interpretare așa-zis extensivă a textului de lege aflat în discuție echivalează cu adăugarea la lege, operațiune prohibită de art. 5 alin. (4) din același cod.

În consecință, competența teritorială aparține, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, tribunalului în a cărui circumscripție reclamantele au domiciliul, respectiv Tribunalul Botoșani, iar nu instanței sesizate în temeiul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., text de lege neaplicabil în cauză.

Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Sursa informației: www.scj.ro.