Solicitare privind constatarea caracterului nelegal al reţinerilor salariale de către angajator. Restabilirea calificării juridice a actelor şi faptelor deduse judecăţii

• C. muncii: art. 169
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 22 alin. (4) şi (5)
• NCPC: art. 997 alin. (1)
• NCPC: art. 998

Prin cererea înregistrată cu nr. x/2022 pe rolul Tribunalului București, numitul A. a chemat în judecată Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa S.A. solicitând ca, pe cale de ordonanță președințială, să fie pronunțată o hotărâre executorie, fără somație sau trecerea vreunui termen, prin care să se dispună sistarea reținerilor salariale cu titlu de pensie de întreținere, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul prezentului dosar aflat pe rolul Tribunalului București.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 997 și următoarele, art. 729 C. proc. civ. și art. 169 din Codul Muncii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1761 din 5 octombrie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Ivirea prezentului conflict negativ de competență a fost determinată de modul diferit în care cele două instanțe au interpretat natura juridică a cererii de chemare în judecată formulată de A., ca fiind cea a conflictului de muncă ori cea a raporturilor de familie.

Obiectul litigiului este reprezentat de cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, prin care reclamantul A. a chemat în judecată Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa S.A. solicitând ca, pe cale de ordonanță președințială, să fie pronunțată o hotărâre executorie prin care să se dispună sistarea reținerilor salariale cu titlu de pensie de întreținere, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului București.

Înalta Curte, verificând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constată că, într-adevăr, pe rolul Tribunalului București se află, în curs de soluționare, dosarul nr. x/2022, având ca obiect drepturi bănești – rețineri salariale cu titlu de pensie.

Potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Măsurile provizorii reglementate prin textul legal redat reprezintă cereri accesorii cererii principale, care pot fi luate de instanța de judecată pe calea ordonanței președințiale atunci când sunt îndeplinite condițiile legale care o reglementează.

Cum prin prezenta cerere reclamantul solicită instituirea unor măsuri temporare cu privire la drepturile sale salariale asupra cărora instanța va trebui, ulterior, să le tranșeze odată cu analizarea fondului dreptului, cererea formulată de reclamant nu poate fi considerată o acțiune cu caracter de sine-stătător pentru a se aplica norme specifice de competență.

Reținând că prezentei cereri se subsumează dispozițiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare urmează a se stabili prin raportare la dispozițiile art. 998 C. proc. civ., conform cărora „Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului”.

Astfel, pentru a se putea stabili competența de soluționare a prezentei cereri formulată pe calea ordonanței președințiale, Înalta Curte reține că trebuie determinată natura juridică a solicitărilor formulate în dosarul de fond nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă.

În acest sens, se constată că, prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (dosarul de fond), reclamantul a solicitat să se constate caracterul nelegal al reținerilor salariale de către angajatorul său, întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art. 169 din Codul Muncii, natura juridică fiind specifică raporturilor de muncă, atât prin temeiul de drept invocat, cât și prin solicitarea formulată, respectiv constatarea caracterului nelegal al reținerilor salariale.

În acest sens, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (4) și (5) C. proc. civ., „(4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă. (5) Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora”.

Un argument în plus în sprijinul acestei calificări îl constituie împrejurarea că cererea de chemare în judecată este formulată în contradictoriu cu angajatorul reclamantului și nu cu creditorul obligației de plată a pensiei de întreținere, astfel că nu se poate vorbi despre o acțiune ce trebuia înregistrată pe rolul instanței de tutelă, așa cum în mod greșit a reținut Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări.

Având în vedere argumentele expuse, Înalta Curte reține că cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul din prezenta cauză, constituie litigiu de muncă, aspect ce atrage competența materială a tribunalului, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.

În lumina dispozițiilor art. 997 C. proc. civ. potrivit cărora cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului, constată că Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale este instanța competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Sursa informației: www.scj.ro.