Solicitare privind anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă și obligarea pârâților la efectuarea cercetării în vederea stabilirii diagnosticului, precum şi emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă în urma cauzei bolii profesionale

• legea 263/2010: art. 152
• legea 263/2010: art. 153 lit. e)
• legea 263/2010: art. 68 alin. (1) lit. a)
• legea 263/2010: art. 69 lit. c)
• Legea nr. 554/2004: art. 18 alin. (2)
• NCPC: art. 135

Prin cererea înregistrată inițial la data de 18 mai 2018 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub numărul x/2018, precizată la data de 27.06.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, Direcția de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Comisia de Experți de Medicina Muncii a formulat contestație împotriva deciziilor medicale asupra capacității de muncă nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018, emise de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, solicitând anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 87/20.04.2018 emisă de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM București, obligarea Direcției de Sănătate Publică Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale și fișa de semnalizare BP1 nr. 1/07.01.2016, obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj la participarea efectuării cercetării „fișa de semnalizare” BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, precum și emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) așa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 442 din 31 ianuarie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Prealabil soluționării conflictului de competență, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., instanța imediat superioară comună este chemată să soluționeze un „conflict” prin care două instanțe au pronunțat hotărâri de declinare reciprocă, cursul procesului fiind întrerupt ca efect al acestor hotărâri de declinare, și nu să dea o dezlegare modului de interpretare a dispozițiilor procedurale, trimițând astfel dosarul printr-o procedură „administrativă” instanței competente.

Din această perspectivă, în limitele învestirii Înalta Curte urmează să analizeze cauza prin prisma regulilor de competență, nefiind sesizată cu modalitatea în care curtea de apel a soluționat excepția nelegalei constituiri a completului de judecată sau excepția litispendenței.

Reține Înalta Curte că din cererea de chemare în judecată aflată la dosarului nr. x/2018 a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, rezultă că reclamantul A. a formulat „Contestație împotriva deciziilor medicale asupra capacității de muncă nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018 stabilite de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 care funcționează în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova”.

Ca urmare a admiterii contestației s-a solicitat anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 129/25.04.2017 emisa de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, Constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM București cu încălcarea prevederilor H.G. nr. 1425/2006, obligarea DSP Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale și fișa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, obligarea ITM Dolj la participarea efectuării cercetării fișa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) așa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.

Înalta Curte reține că solicitarea de anulare a deciziei 129/2017 și hotărârii nr. 405/19.04.2013, împreună cu capetele de cerere subsecvente, au făcut obiectul cererii formulate de reclamant la data 28.04.2017 și înregistrate pe rolul Tribunalul Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care prin sentința nr. 3891/16 noiembrie 2017 și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 172/21 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a admis contestația formulată de reclamant, iar prin decizia nr. 4743 din data de 29 septembrie 2020 pronunțată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis recursul declarat de reclamant și de pârâți, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Dolj.

A reținut Înalta Curte, în respectiva cauză, că cererea de constatare a nulității Hotărârii nr. 405/19.04.2013 a fost respinsă în mod definitiv prin decizia nr. 623/6.02.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, iar celelalte capete de cerere nu vizează acte administrative emise de autorități centrale, ci decizii ale comisiilor medicale asupra capacității de muncă, care potrivit dispozițiilor art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 sunt în competența tribunalelor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale.

Pornind de la situația de fapt expusă, de la soluția pronunțată de Înalta Curte cu privire la competența de soluționare a cauzei în raport de care s-a și invocat de către pârâți excepția litispendenței, precum și de la conținutul concret al cererii de chemare în judecată și al precizării la acțiune din data de 27 iunie 2018, Înalta Curte reține în cauză incidența dispozițiilor art. 152 și art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit dispozițiilor art. 152 Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.

Art. 153 prevede că Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:

e)deciziile comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă;

Cum acțiunea reclamantului adresată instanței de conflicte de muncă și asigurări sociale vizează anularea deciziilor emise în anul 2018, sub aspectul că în mod greșit a fost consemnată în aceste decizii cauza invalidității ca fiind art. 68 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 – adică boala obișnuită și nu art. 68 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 263/2010 – adică boala profesionala, respectiv, anularea deciziilor nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018 emise de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, Înaplta Curte va stabili compentența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului – secția specializată în litigii de muncă și asigurări sociale.

Împrejurarea că aceste acte, cu privire la care legea stabilește o procedură specială de contestare, au stat la baza emiterii unor acte cu caracter administrativ, a căror anulare s-a solicitat, ca o consecință a admiterii contestației, și în prezenta acțiune, cât și separat, în fața instanțelor de contencios administrativ, nu poate constitui temei al atragerii competenței acestora din urmă, întrucât aceste acte nu constituie „operațiuni administrative” prevăzute la art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

2. Temeiul legal al regulatorului de competență

Pentru toate aceste considerente în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.