Scena

22 aug. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 452

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

E locul acela unde oamenii își aleargă în cerc visurile. Nespuse, libere, neînchinate ori tăcute și grele.

Conferintele Video Universul Juridic

Fluturi cu aripi de piatră evadează prin mânecile largi ale costumelor de actor și se lasă bici de ploaie pe podeaua veche a sălii. Sar stropi. Ating inimile privitorilor și se preling într-o ludică îmbrățișare cu scena. Cad muribunzi, dar fericiți. Au împrăștiat vindecare în sufletele adunate împrejuru’ scenei.

Privitorii lor nu sunt oarecare! I-a adus aici povara grea a întrebărilor, zăvorâte de mult timp în sufletele lor. Au venit ca la o instanță supremă, care judecă doar probleme de viață, de fericire, de frică, de îndoială, de iscodire bolnăvicioasă și nedreaptă, ce macină permanent, ca într-o moară animată de vânturi.

Pe scenă, oameni nefericiți vorbesc despre fericire, cu convingerea celui care a trăit-o din plin, celui ce s-a înfruptat din ea, ca dintr-un prânz regal.

La marginea ei, alți oameni ascultă. Exaltați, cei din urmă mărturisesc rușinați, într-un final: „Vai, ce frumos!” 

Frumosul crește din libertatea dăruită întrebărilor înlănțuite ani, de le-au uitat șiru’. Sunt doar o adunare de oameni cu colivii… acum goale. Ceva mai fericiți, cu sufletele fulg, spectatorii se retrag într-un murmur vesel ,ce se stinge lumânare, încet, încet… odată cu pașii lor.

În urmă lor, rămâne o sală goală. În semiobscur, câteva perechi de ochi dau în boboci de lacrimi. Prin sală curge un râu de fericire, căruia doar machiajul gros îi mai stă zănoagă. A fost seara lor! Aici este viața lor, refugiul lor…

Dar, cine poate vorbi mai frumos despre scenă, decât un om care îi aparține, Constantin Chiriac!

Legal Point: Se mai poate trăi astăzi în România din ,,cultură’’, domnule profesor?

Constantin Chiriac: E o întrebare cu mai multe fațete. Cultura presupune, în primul rând, o dimensiune importantă la nivel social, la nivel uman, pentru că fără cultură în domeniul politic, în domeniul social, în domeniul academic, nu putem vorbi de o dezvoltare cu viziune pe termen lung. Dacă ne uităm de-a lungul timpului la toate marile puteri ale lumii, atunci când au dorit să cucerească un teritoriu, au făcut, în primul rând, o cercetare despre cultura și existența poporului respectiv. Atunci când vorbim de comunități, pentru că, din punctul meu de vedere, ele sunt baza organizării teritoriale a oricărei națiuni, trebuie să privim ce înseamnă specificitatea acelei comunități, iar prima dimensiune vine din patrimoniul, din istoria și cultura acelui loc, dar și oamenii care compun acea comunitate, cu formarea lor, cu joburile, cu credințele, cu idealurile lor. O altă dimensiune este zona vizionară. Cum putem dezvolta o comunitate folosind cultura? Trebuie să gândim cum facem investiții cu beneficii pe termen lung. În același timp, ce înseamnă dezvoltarea lăuntrică a fiecărui individ dintr-o comunitate? Se pune problema de subzistență a individului care este angajat într-un domeniu cultural și care își duce viața cotidiană din ceea ce câștigă în slujba pe care o are în acest domeniu. Într-o perioadă de bulversare și de lipsă de modele, de scări valorice, de legi morale, de maeștrii, de exemple, este o dezbatere lungă, anevoioasă și, sunt convins, plină de controverse, despre ce înseamnă a trăi nu numai în România, ci oriunde, din cultură.

Bineînțeles că atunci când ai un concept sănătos și serios, ai o coerență și o soluție de reabilitare a unei comunități printr-un dat cultural. Sibiul este un exemplu pentru felul în care a dezvoltat în ultimii 20 de ani toate structurile, grație Festivalului Internațional de Teatru: Bursa de Spectacole, Teatrul Național „Radu Stanca”, Școala de Teatru și de Management Cultural de la Universitatea „Lucian Blaga”, apoi Capitala Culturală din 2007, Școala Doctorală în Teatru și Artele Spectacolului, Fabrica de Cultură, Centrul de Cercetări CAVAS și Institutul de Cercetări, pe care dorim să-l dezvoltăm odată cu construcția noului teatru.

Faptul că Sibiul investește aproximativ 12% din bugetul comunității pentru cultură, primind înapoi un procent mai mare, grație tuturor serviciilor pe care Agenda Culturală le dezvoltă prin oferta pe care o face pe parcursul unui an, este, cred, cel mai bun exemplu de fel în care o comunitate poate fi schimbată prin cultură. Așadar, se poate trăi din cultură atunci când există viziune, când există coerență, când există concept, curaj și mai ales calitate în tot ceea ce înseamnă evenimentele culturale.

Legal Point: Care sunt principalele avataruri ale culturii românești în comparație cu alte culturi europene?

Constantin Chiriac: În primul rând, este vorba despre o diferență legislativă uriașă. Având o experiență aparte în ceea ce înseamnă dezvoltarea programelor europene, Teatrul Național „Radu Stanca”, Fundația Democrație prin Cultură, Festivalul Internațional de Teatru, Școala de Teatru și de Management Cultural, Bursa de Spectacole au dezvoltat de-a lungul timpului parteneriate, programe și proiecte europene cu finanțare directă de la Bruxelles sau prin intermediul altor proiecte și programe naționale.

„…se poate trăi din cultură atunci când există viziune, când există coerență, când există concept, curaj și mai ales calitate în tot ceea ce înseamnă evenimentele culturale”.

Întotdeauna ne-am lovit și de vidul legislativ în domeniul cultural din România, dar și de diferențele legislative la nivelul majorității țărilor din Uniunea Europeană. Este, cred eu, un scop important pentru 2019-2020, când România, în 2019 va avea președenția, de a asigura, sper, o coerență legislativă în domeniul cultural.

În al doilea rând, faptul că Ministerul Culturii mai mult administrează, în loc să producă proiecte și viziune culturală la nivelul țării, pornind de la zona de creație, până la zona de patrimoniu, de la zona de legislație până la zona de cooperare, nu este benefic pentru că, fără cooperare și dialog, nu avem cum să reușim să avem o implicare financiară mult mai puternică la nivelul comunităților în domeniul culturii.

Legal Point: Cum vi s-a aprins în viață această sete după cultură, după artă și tot ce a însemnat activitatea dumneavoastră până acum? Aveți niște mentori despre care ați dori să vorbiți?

Constantin Chiriac: M-am născut într-o familie uriașă. Tata a avut 17 frați, mama 16 frați. Am reușit să am de mic o educație foarte puternică, urmând școli importante și având de mic o implicare în zona poeziei, a recitării. Primii bani i-am câștigat recitând poezii sau spunând „Tatăl Nostru” și „Crezul” în biserică. Apoi a venit toată perioada de serbări școlare, de mici spectacole, de improvizații, de povești pe care cu colegii și prietenii mei, le-am înscenat de-a lungul timpului. Am făcut Liceul Internat din Iași, care avea o sală de teatru, o scenă importantă, am fost un familiar al Teatrului Național de la Iași și al actorilor de acolo și de mic am jucat în multe spectacole. Având o înclinație specială către matematici am oscilat tot timpul între teatru și zona științelor exacte, fapt care m-a ajutat foarte mult mai târziu în viață, pentru că așa s-a născut artistul și managerul, acea dualitate care mă compune în această clipă. Apoi am reușit să ajung în perioada în care era o competiție acerbă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, unde erau sute de candidați pentru un loc.

„Am reușit să am de mic o educație foarte puternică, urmând școli importante și având de mic o implicare în zona poeziei, a recitării. Primii bani i-am câștigat recitând poezii sau spunând «Tatăl Nostru» și «Crezul» în biserică. Apoi a venit toată perioada de serbări școlare, de mici spectacole, de improvizații, de povești pe care cu colegii și prietenii mei, le-am înscenat de-a lungul timpului”.

Desăvârșindu-mi educația artistică, am avut mulți profesori care m-au influențat, în primul rând, doamna Beate Fredanov, un pedagog extraordinar al școlii românești de teatru. Au fost alți profesori din timpul facultății, precum Octavian Cotescu, Marin Moraru, Olga Tudorache, Ion Caramitru, care m-au influențat mult, atât ca asistent la clasă, cât și ca rostitor de poezie, activitate pe care am îmbrățișat-o cu mare, mare bucurie. De asemenea, au fost, încă din copilărie, legende care m-au influențat, precum Miluță Gheorghiu, care a fost unul dintre cei mai mari artiști cu har comic ai teatrului românesc. Apoi am avut întâlniri esențiale cu personalități ale artelor spectacolului la nivel mondial.

Ar trebui să pun pe listă, în primul rând, cele 25 de personalități care au primit stea pe Aleea Celebrităților: Tim Robbins, Alvis Hermanis, Ariane Mnouchkine, Declan Donnellan, Christoph Marthaler, Eimuntas Nekrosius, Eugenio Barba, Evgeny Mironov, George Banu, Gigi Căciuleanu, Joël Pommerat, Kushida Kazuyoshi, Klaus Maria Brandauer, Luk Perceval, Krystian Lupa, Lev Dodin, Peter Brook, Neil LaBute, Peter Stein, Silviu Purcărete, Thomas Ostermeier, Victor Rebenciug, Nakamura Kanzaburo al XVIII-lea, Radu Stanca, Martin Hochmeister, Victor Rebengiuc.

Legal Point: În bogata dumneavoastră activitate vi se înscrie și conceperea și organizarea Programului Sibiu, Capitală Culturală Europeană 2007. Cum ați caracteriza în câteva cuvinte rezultatele unui astfel de demers cultural? Cu ce impresii au plecat europenii de la noi?

Constantin Chiriac: Încă din 1992, am anunțat printr-un interviu pe care îl dădeam ziarului Tribuna din Sibiu, că doresc ca Sibiul să candideze cu succes pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. De-a lungul timpului am făcut nenumărate demersuri la nivel european, dar și local, iar prima concretizare a fost acel comitet de inițiativă pentru sprijinul Capitalei Culturale Europene în anul 2000, format din foști directori de Capitale Culturale Europene, reprezentanți ai celor mai puternice instituții de stat și private din România.

În anul 2002 am înscris draftul de program pentru proiectul Capitală Culturală Europeană Sibiu 2007. Eram la Vancouver, colegul și prietenul meu, Virgil Flonda, care era director artistic al teatrului, mi-a trimis un fax disperat în care mi-a spus că domnul primar a solicitat urgent un draft de program pe care trebuie să-l trimitem partenerilor noștri din Luxembourg, și atunci am stat o noapte și am trimis 26 de pagini de fax, care mai există și astăzi la arhiva departamentului marketing din cadrul Teatrului Național „Radu Stanca”. Apoi, treptat, am făcut acest concept cu care am fost în fața juriului Comisiei Europene, care a acordat titlul Sibiului și Luxembourgului în 2004, decizie validată de consiliul miniștrilor culturii din Europa, apoi a urmat implementarea acestui program și am devenit vicepreședinte al Asociației Capitală Culturală Europeană.

Împreună cu Ministerul Culturii și cu domnul Primar, actual Președinte, am considerat că este important ca proiectul să se deschidă tuturor artiștilor din România. Din această cauză, la nivelul Ministerului Culturii, pe lângă fondurile pe care Sibiul le-a investit, s-a alocat o sumă importantă pentru infrastructură, s-au cumpărat trei scene, dar s-a creat și un departament al comisarului pentru Capitală Culturală Europeană, care gestiona fondurile pentru artiștii din România în parteneriat cu artiștii din lume, care s-au implicat în programul Capitalei Culturale Europene.

Așa cum spuneam și la prima întrebare, programul a însemnat unul din cele mai vizionare programe de dezvoltare a unei comunități, de reabilitare a unei comunități printr-un dat cultural. În același timp, la nivel european, cooperarea dintre Sibiu și Luxembourg este cel mai bun exemplu, și din păcate, un unicat, pentru că nicio altă participare în comun la titlul de Capitală Culturală Europeană, lucru care se întâmplă din 2001 încoace, fiind uneori două, alteori trei țări care au obținut în același an titlul de Capitală Culturală Europeană, n-au continuat cooperarea atât de strâns și atât de creator precum Sibiul și Luxembourgul.

Iată, acum aniversăm 10 ani de cooperare și constatăm că față de anul 2007, numărul evenimentelor dezvoltate în comun a crescut în fiecare an. Nu întâmplător, premierul Luxembourgului va veni la Sibiu cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru, pentru a sărbători cei 10 ani, și nu întâmplător Teatrul Național „Radu Stanca” merge cu „Metamorfoze”, spectacol făcut în comun pentru sărbătorirea Luxembourg 2007 – Capitală Culturală Europeană, care apoi a venit la Sibiu și a fost jucat 10 ani încontinuu, iar acum ne întoarcem cu acest dar la Esch, care va fi Capitală Culturală Europeană în 2022.

Legal Point: Sunteți președintele CNATDCU – Artele spectacolului. În calitate de evaluator al lucrărilor de specialitate, cum vedeți ideea ca, la sfârșitul anilor de studii, să se renunțe la o teză de licență sau de master?

Constantin Chiriac: Sunt de mai puțin de un an în calitatea de președinte CNATDCU în Artele Spectacolului. Nu cred că se va ajunge la renunțarea unei teze de licență sau de master. Platforma doctorală pe care am dezvoltat-o la Universitatea „Lucian Blaga” grație Festivalului Internațional de Teatru, Teatrului Național „Radu Stanca” și a Bursei de Spectacole, platformă exemplară de doctorate făcută cu 19 mari universități din lume, pornind din America până în Europa, Asia, Australia, este un exemplu de cooperare pentru că am dorit să promovăm această dimensiune a exemplarității prin tot ceea ce înseamnă dezvoltarea unui proiect practic de doctorat, pornind de la o creație care să nu mai poată fi pusă sub semnul îndoielii și al plagiatului. Din această cauză am cerut ca fiecare profesor care vine din aceste universități importante, să vină cu câte un doctorand care să prezinte lucrarea respectivă din punct de vedere al creației, al modului practic de dezvoltare al acelui proiect, dar care să aibă și marea capacitate de diseminare teoretică, care să devină un câștig pentru toți cei care sunt implicați în dimensiunea creației în artele spectacolului sau a managerierii produsului artistic în zona artelor spectacolului.

Dorim să reușim să ne întoarcem la studiul de licență de patru ani, pentru că nu avem cum să construim într-un student, viitor artist, abilitățile pe care acesta are nevoie să le stăpânească. Sperăm să găsim înțelegere pe toate palierele, pentru că efortul financiar nu este deloc mare. Vorbim de aproximativ 1.300 de studenți și profesori la nivel național.

În același timp, zona de excelență pe care noi am reușit s-o dezvoltăm la Sibiu în artele spectacolului, arată beneficiile extraordinare pe care excelența poate să le producă.

Legal Point: Ce aduce nou Sibiul anul acesta din punct de vedere al activităților culturale?

Constantin Chiriac: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, care se află la a XXIV-a ediție, și Bursa de Spectacole, care se află la cea de-a XXI-a ediție, vor aduce evenimente cu totul și cu totul speciale, printre care Vangelo, un spectacol de Pippo Delbono, Dănilă Prepeleac în regia lui Alexandru Dabija, Brodsky/Baryshnikov, regia Alvis Hermanis, Air Condition, coregrafia Brenda Angiel, Naharin’s Virus, prezentat de Batsheva Dance Company, producții noi ale naționalului sibian și multe alte evenimente care sunt convins că vor produce o emulație pe măsura bunului renume pe care festivalul de la Sibiu și Agenda Culturală a Sibiului au produs-o de-a lungul anilor, pentru că este singurul festival care are toate biletele vândute la toate spectacolele.


Scena was last modified: august 22nd, 2019 by Constantin Chiriac
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter