Proiectul de modificare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Schimbările preconizate (partea I)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

La mai puțin de un an de la intrarea în vigoare a noului cadru legal pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, Guvernul a publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completare a Legii nr. 129/2019, precum și a altor acte normative care vizează acest domeniu. Este vorba despre o serie de actualizări aduse legislației naționale, impuse de necesitatea alinierii cu cea europeană.

Legea nr. 129/2019 transpune Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 5 iunie 2015. Între timp, în 19 iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, care trebuia transpusă în legislația internă până la data de 10 ianuarie 2020. Acest lucru se urmărește prin proiectul de OUG, chiar dacă se va realiza cu depășirea termenului de transpunere.

În acest context trebuie amintit că cele două directive indicate, precedate de alte trei în materie, reglementează atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivelul fiecărui stat membru mecanismele legale destinate prevenirii utilizării sistemului financiar al Uniunii în scopuri ilicite. Mecanismele privesc în esență impunerea unor cerințe prudențiale pentru înțelegerea și atenuarea riscurilor ca operațiunile financiare derulate în spațiul unional să disimuleze activități de spălare a bani sau finanțare a terorismului.

După cum se va observa în cele ce urmează, schimbările aduse prin proiectul de OUG vor avea un impact atât asupra autorităților cu rol în implementarea legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, cât și asupra persoanelor fizice și juridice ce au calitatea de entități raportoare potrivit legii.

Principalele modificări vizate

– Prevederi noi privind cooperarea între autoritățile și instituțiile cu atribuții în implementarea legii în vederea elaborării și punerii în aplicare a politicilor și activităților de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, respectiv transmiterea de informațiilor către alte entități ale Uniunii Europene și din statele membre

Autoritățile și instituțiile vor transmite Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) un raport cu privire la îndeplinirea responsabilităților ce le revin în concordanță cu planul de acțiune stabilit prin evaluarea națională a riscurilor. La rândul rău, ONPCSB va transmite Comisiei Europene un raport privind măsurile luate în executarea planului de acțiune.

De asemenea, autoritățile și instituții vor include în statisticile întocmite privind eficacitatea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în domeniul specific de activitate și următoarele: resursele umane alocate pentru îndeplinirea îndatoririlor din lege și numărul și tipul de acțiuni de supraveghere și control, a încălcărilor identificare prin acțiunile de supraveghere și a sancțiunilor și măsurilor administrative aplicate. Statisticile vor fi transmise anual de ONPCSB către Comisia Europeană.

Pe lângă cele de mai sus, ONPCSB va putea furniza informații suplimentare relevante unităților de informații financiare din alte state membre.

– Se modifică noțiunea de instituție financiară

Se vor include și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică și desfășoară operațiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice.

– Se modifică sfera furnizorilor de servicii pentru fiducii ori pentru societăți, ce au calitatea de entități raportoare potrivit legii

În această categorie va intra persoana fizică, în calitate de profesionist, precum și persoana juridică ce prestează oricare dintre următoarele servicii pentru terți:

01. constituie societăți sau alte persoane juridice;

02. exercită funcția de director ori administrator al unei societăți sau are calitatea de asociat al unei societăți de persoane sau al unei asocieri în participație ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcții ori calități;

03. pune la dispoziție un spațiu pentru fi folosit drept sediu social,  punct de lucru, adresă comercială, poștală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora;

04. exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcție similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;

05. deține calitatea de acționar sau intermediază ca o altă persoană să dețină calitatea de acționar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată care este supusă unor cerințe de publicitate în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internațional;

– Se modifică semnificația serviciilor de jocuri de noroc

Potrivit noii definiții, acestea înseamnă înseamnă orice serviciu care presupune o miză cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv în cele cu un element de abilitate, cum ar fi loteriile, jocurile de cazinou, jocurile de poker și pariurile, furnizate într-un sediu fizic sau prin orice fel de mijloace la distanță, pe cale electronică sau cu ajutorul oricărui alt tip de tehnologii care facilitează comunicarea și la solicitarea individuală a destinatarului serviciilor, care presupun licențierea de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

– Se modifică ori se prevăd noi noțiuni acceptate de monedă electronică, monedă virtuală, furnizor de portofel digital și altele din domeniu

– Se definesc operațiunile care au legături între ele

Acestea vor reprezinta operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei al pragurilor prevăzute în lege pentru diverse tipuri de operațiuni specifice anumitor entități raportoare și care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.

– Se reglementează suplimentar noțiunile de persoane expuse public, funcții publice, membri de familie și asociați apropiați ai persoanelor expuse public

Agenția Națională de Integritate va întocmi și actualiza listele cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională, pe baza datelor și informațiilor transmise de diverse entități. Listele se vor publica pe pagina de internet a ANI și se vor transmite Comisiei Europene. Modalitatea de transmitere, precum și structura datelor și informațiilor ce vor fi gestionate, vor fi stabilite pe baza unei metodologii.

– Se actualizează noțiunea de beneficiar real

Aceasta va însemna orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate. În plus au fost prevăzute criterii mai clare de identificare a beneficiarilor reali în funcție de tipul clientului anume societățile supuse înregistrării în registrul comerțului și entităților corporative străine, fiduciile sau construcțiile juridice similare, persoanele juridice fără scop lucrativ (asociații/fundații), alte persoane juridice și entitățile care administrează și distribuie fonduri.

– Se modifică sfera anumitor entități raportoare și se adaugă unele noi

Printre altele, vor fi incluși:

01. auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care furnizează, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;

02. agenții si dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;

03. alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele;

04. furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;

05. furnizorii de portofele electronice digitale;

06. persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;

07. persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;

– Se modifică parțial raportarea tranzacțiilor suspecte și a celor care nu prezintă indicatori de suspiciune

Entitățile raportoare nu vor mai transmite ONPCSB un raport pentru tranzacții suspecte atunci când circumstanțele faptice obiective aferente unei relații de afaceri/tranzacții ocazionale corespund indicatorilor sau tipologiilor de tranzacții suspecte. Totuși, se va considera tranzacție suspectă orice tranzacție pentru care ONPCSB solicită acest lucru și se va transmite un raport în consecință înainte de efectuarea acesteia.

Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală va transmite de îndată un raport de tranzacții suspecte atunci când aplică Regulamentului (CE) nr. 1672/2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, iar din datele deținute, cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau persoana a încălcat obligațiile stabilite prin acest regulament.

Cât privește tranzacțiile nesuspecte, entitățile raportoare, cu excepțiile expres prevăzute, au obligația de a raporta către ONPCSB tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv pentru operațiunile care au o legătură intre ele.

ANAF va transmite Oficiului rapoarte privind informațiile cuprinse în declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în monedă națională, care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1672/2018.

De asemenea, se schimbă și o serie de reguli privind raportarea. Spre exemplu, nu vor mai fi exceptați de la obligația de raportare auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă în situația în care primesc informațiile de la clienții lor sau le obțin în legătură cu aceștia în cursul evaluării situației lor juridice în cadrul procedurilor judiciare ori a obligațiilor de reprezentare în procedurile judiciare sau în legătură cu aceste proceduri.

– Noi interdicții cu privire la instituțiile de credit și financiare

Acestea nu vor mai putea furniza nici casete de siguranță anonime, pe lângă interdicțiile anterioare privind furnizarea de conturi și carnete de economii anonime. Totodată, a fost reglementată procedura în care pot fi utilizate cele existente.

– Schimbări în ceea ce privește măsurile de cunoaștere a clientelei

Bunăoară, entitățile raportoare vor avea obligația de a obține o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de câte ori încep o nouă relație de afaceri cu persoane care sunt supuse obligației înregistrării informațiilor privind beneficiarul real. Totuși, îndeplinirea măsurii de cunoaștere a clientelei constând în identificarea beneficiarului real și adoptarea de măsuri rezonabile în vederea verificării identității acestuia entitățile raportoare nu se va putea realiza exclusiv în baza datelor și informațiilor din registrele centrale.

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei se vor aplica în două cazuri noi:

01. când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, indiferent de incidența prevederilor derogatorii de la obligația de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei stabilite în lege și de valoarea operațiunii;

02. dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficiența informațiilor de identificare deja deținute despre client sau beneficiarul real.

Totodată, entitățile raportoare vor fi obligate să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei și cu privire la tranzacții cu monedă electronică.

În aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei, entitățile raportoare vor fi obligate să examineze contextul și scopul tuturor tranzacțiilor care îndeplinesc cel puțin una din următoarele condiții: sunt tranzacții complexe, sunt tranzacții cu valori neobișnuit de mari, nu se încadrează în tiparul obișnuit, nu au un scop economic, comercial sau legal evident; în acest caz, se va crește gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacții sau activități sunt suspecte.

De asemenea, se adaugă și alte cerințe privind clienții și tranzacțiile ce atrag aplicarea măsurilor suplimentare, respectiv impun obligații și interdicții suplimentare în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc.

– Noi dispoziții de deținere, înregistrare și comunicare a datelor și informațiilor privind beneficiarul real al persoanelor juridice de drept privat, fiduciilor și construcțiilor juridice similare lor

Beneficiarii reali ai acestora vor avea obligația să furnizeze autorităților cu atribuții de supraveghere și control toate informațiile necesare, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute.

O altă modificare importantă se referă la faptul că informațiile privind beneficiarul real al construcțiilor juridice similare fiduciilor vor și înregistrate în registrul central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

– Noi prevederi în privința operării și accesului la registrele privind beneficiarii reali

Informațiile privind beneficiarii reali se vor păstra în registrele centrale timp de 10 ani după ce persoana juridică a fost radiată, respectiv după ce motivele de înregistrare a informațiilor în cazul fiduciilor au încetat să existe.

Registrele centrale vor fi interconectate prin intermediul unei platforme centrale europene.

Dacă vor exista discrepanțe în registre, autoritățile care le gestionează vor înscrie mențiuni provizorii cu privire la acestea, iar ONPCSB va lua măsurile corespunzătoare pentru soluționarea lor, după care ele vor fi radiate. În acest sens, entitățile raportoare vor informa ONPCSB și operatorii registrelor centrale cu privire la discrepanțele identificate între informațiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.

Accesul la registrele centrale va fi permis în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal oricăror persoane sau organizații cu condiția înregistrării online și plății unei taxe administrative stabilite de autoritățile care le gestionează. Informațiile ce vor putea fi accesate privesc: numele si prenumele, luna și anul nașterii, naționalitatea și țara de reședință a beneficiarului real, precum și la informațiile privind modalitatea în care se concretizează această calitate.

Nu în ultimul rând, operatorii registrelor centrale și ONPCSB vor putea să furnizeze informațiile privind beneficiarul real și modul în care se concretizează această această calitate autorităților competente din alte state membre.

Celelalte modificări vor fi prezentate în cadrul unui articol ce va fi publicat în curând.

* Articol preluat de pe site-ul http://www.chirita-law.com/stiri/.