Metodologia pentru evaluarea investiţiilor în proiecte de interes comun privind infrastructura pentru transportul energiei electrice (Ordinul ANRE nr. 139/2015)

În M. Of. nr. 704 din 18 septembrie 2015, s-a publicat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 139/2015 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea investițiilor în proiecte de interes comun privind infrastructura pentru transportul energiei electrice, inclusiv a riscurilor aferente acestora.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei metodologii:

Cap. I („Scop”)

Potrivit art. 1, metodologia pentru evaluarea investițiilor în proiecte de interes comun privind infrastructura pentru transportul energiei electrice, inclusiv a riscurilor aferente acestora se aplică proiectelor care prezintă riscuri mai ridicate în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și mentenanța acestora, comparativ cu riscurile suportate în mod obișnuit de un proiect de infrastructură comparabil.

Conform art. 2, Prevederile respectivei metodologii nu se aplică proiectelor de interes comun care beneficiază de derogările prevăzute în paragraful al doilea al art. 13 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009.

Cap. II („Definiții și abrevieri”)

Art. 3 prevede la primul alineat faptul că termenii utilizați în respectiva metodologie au semnificația prevăzută în următoarele acte normative:

a) Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

b) Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 228/2003;

c) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009;

d) Recomandarea ACER nr. 3/2014 privind stimulentele pentru proiectele de interes comun și metodologia de evaluare a riscului;

e) Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013, cu modificările și completările ulterioare;

f) Metodologia ENTSO-E „Guideline for Cost Benefit Analysis of Grid Development Projects”, aprobată în februarie 2015.

În continuare, explică semnificațiile următorilor termeni:

a) proiect de interes comun (PCI) – proiect necesar pentru implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 și care face parte din lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii Europene;

b) beneficiu net socio-economic al PCI – indicator privind bunăstarea economică dobândită ca urmare a realizării PCI, reprezentând diferența dintre veniturile obținute și costurile de realizare și operare a acestuia;

c) risc specific – risc aferent realizării unui PCI, care depășește riscul sistematic acoperit prin tariful reglementat pentru serviciul de transport al energiei electrice și pentru care se pot acorda stimulente.

Potrivit alineatului următor, în cuprinsul respectivei metodologii se utilizează următoarele abrevieri:

a) ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei;

b) Metodologie de stabilire a tarifelor reglementate – Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013, cu modificările și completările ulterioare;

c) Regulament – Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009;

d) PCI – proiect de interes comun;

e) OTS – operatorul național de transport și de sistem;

f) BAR – baza reglementată a activelor;

g) RRR – rata reglementată a rentabilității.

Cap. III („Cadrul de reglementare actual”)

Art. 4 prevede la primul alineat faptul că ANRE stabilește cadrul de reglementare pentru elaborarea și aprobarea tarifelor reglementate pentru transportul energiei electrice, cu respectarea prevederilor legislației naționale și europene.

Potrivit alineatului următor, obiectivul cadrului de reglementare stabilit la alin. (1) îl reprezintă asigurarea condițiilor adecvate pentru funcționarea eficientă și sigură a rețelelor de energie electrică, în condițiile asigurării protecției mediului și a clienților finali.

Art. 5 dispune la primul alineat faptul că metodologia de stabilire a tarifelor reglementate reflectă caracteristicile specifice serviciului de transport al energiei electrice ca activitate economică reglementată.

Potrivit alineatului următor, metodologia de stabilire a tarifelor reglementate asigură stabilitate legislativă și siguranță investitorilor prin transparența metodelor de stabilire a costurilor justificate incluse în tarif și a modului de calcul al tarifelor reglementate.

Art. 6 are umătorul conținut:

„(1) Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate este de tip venit plafon.

(2) Metoda de reglementare asigură o alocare echitabilă, la sfârșitul fiecărei perioade de reglementare, a câștigurilor rezultate prin creșterea eficienței în activitatea de transport al energiei electrice peste țintele stabilite de ANRE, între OTS și clienții serviciului de transport.

(3) Revizuirea tarifelor de transport al energiei electrice include aplicarea de corecții ale veniturilor și ale costurilor prognozate/estimate ale perioadelor tarifare/de reglementare anterioare.

(4) Mijloacele fixe (activele) utilizate de OTS pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice se includ în BAR dacă se obțin în urma realizării unor proiecte de investiții eficiente.

(5) OTS elaborează Planul național de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru o perioadă de 10 ani, care este revizuit la fiecare 2 ani de către OTS și este aprobat de ANRE.

(6) Planul de investiții al OTS trebuie să cuprindă în proporție de cel puțin 80% obiective de investiții cuprinse în Planul național de dezvoltare al rețelei electrice de transport pentru o perioadă de 10 ani.

(7) Rentabilitatea reglementată a capitalului se determină pe baza RRR, care se stabilește ca medie ponderată a capitalului (WACC) după modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model) la începutul fiecărei perioade de reglementare și reflectă atât riscul sistematic al activității, cât și riscul mediului economic și financiar.

(8) Riscul sistematic (normal) aferent proiectelor de infrastructură este acoperit prin rentabilitatea reglementată a capitalului”.

Art. 7 prevede faptul că metodologia de stabilire a tarifelor reglementate prevede măsuri specifice pentru stimularea dezvoltării rețelei electrice de transport prin realizarea de investiții din categoria PCI prevăzute în anexa II pct. 1 din Regulament, în condițiile art. 13 din același Regulament, prin posibilitatea de aplicare a RRR majorate cu până la 0,5%.

Cap. IV („Metodologia de evaluare a riscului”)

Secț. 1 („Etapa 1 de analiză a unui PCI – Informații privitoare la proiect”)

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) OTS are dreptul să depună la ANRE o cerere pentru acordarea de stimulente în situația în care consideră că PCI pe care îl promovează prezintă riscuri mai ridicate în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și mentenanța acestuia, comparativ cu riscurile sistematice, suportate în mod obișnuit de un proiect de infrastructură comparabil.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de toate informațiile necesare pentru evaluarea riscurilor reale la care este expus PCI în comparație cu un proiect comparabil și a modului în care aceste riscuri influențează realizarea proiectului, incluzând:

a) planul de afaceri privind operarea PCI;

b) analiza cost beneficiu a PCI și analizele de sensibilitate;

c) identificarea și evaluarea riscurilor specifice la care este expus PCI;

d) măsurile aplicate sau posibil de aplicat de către OTS pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor;

e) informații privind sursele de finanțare a PCI.

(3) Evaluarea riscurilor PCI, prezentată de OTS în vederea acordării de stimulente se bazează pe aceleași ipoteze și date utilizate la analiza cost-beneficiu, respectiv la evaluarea sustenabilității financiare și a beneficiului socio-economic net ale proiectului, în procesul de selecție a proiectului în conformitate cu prevederile anexei III pct. 2.1 și, după caz, ale art. 12 alin. (3) din Regulament.

(4) În cazul în care rezultatele analizei cost-beneficiu și ale celorlalte evaluări prevăzute la alin. (3) indică diferențe semnificative între costurile și veniturile estimate ale proiectului, OTS trebuie să prezinte justificări detaliate ale acestor diferențe.

(5) ANRE poate solicita OTS informații și date suplimentare necesare evaluării riscurilor specifice PCI”.

Secț. a 2-a („Etapa 2 de analiză a unui PCI – Identificarea tipurilor de risc specific aferent PCI”)

Art. 9 dispune la primul alineat faptul că OTS prezintă riscurile specifice la care este expus PCI, având în vedere prevederile cadrului de reglementare în vigoare pe teritoriul național, precum și, în cazul proiectelor transfrontaliere, ale cadrului de reglementare al celorlalte state pe teritoriul cărora se dezvoltă proiectele.

Potrivit alineatului următor, OTS încadrează riscurile specifice identificate ale PCI într-una dintre următoarele categorii:

a) riscul de depășire a costurilor reale ale PCI comparativ cu costurile prognozate/estimate ale acestuia, care se poate datora: utilizării de tehnologii noi și inovative pentru integrarea surselor regenerabile, producerii distribuite și gestionării consumului de energie electrică în rețeaua interconectată etc.;

b) riscul de depășire a termenelor de realizare a PCI comparativ cu programarea inițială a proiectului, aprobată de ANRE;

c) riscul de utilizare a activelor rezultate în urma realizării PCI la un nivel mai mic decât cel prognozat, din motive independente de voința OTS;

d) riscul de identificare a ineficienței costurilor cu realizarea PCI;

e) riscul de lichiditate, rezultat din suportarea temporară de către OTS a unor costuri mai mari decât veniturile încasate;

f) alte riscuri specifice.