O abordare pragmatică a procesului judiciar: listele de verificare

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

30 Octombrie 1935, Ohio, Statele Unite ale Americii. Într-un concurs organizat de Forțele Aeriene Americane, compania Boeing se pregătea pentru adjudecarea victoriei. Miza? Semnarea contractului pentru constituirea noii flote de bombardiere americane. Modelul 299, supranumit „Fortăreața zburătoare”, surclasa fără drept de apel orice alt rival. Pentru Boeing, contractul era ca și semnat, iar concursul reprezenta o simplă formalitate.

Totuși, „Fortăreața zburătoare” s-a prăbușit la puțin timp după decolare. Doi membri ai echipajului au decedat. Boeing a pierdut șansa de a încheia contractul, iar publicitatea negativă a apropiat compania de porțile falimentului.

Cauza acestui fiasco a fost o eroare de pilotaj. „Fortăreața zburătoare” implementa mecanisme atât de complexe încât nici chiar experimentatul Maior Ployer P. Hill – pilotul decedat – nu a făcut față multitudinii de operațiuni ce trebuiau să fie îndeplinite. Acesta, ocupat fiind de alte sarcini, a uitat să elibereze noul mecanism de blocare.

Un grup de oficiali americani a analizat incidentul. Dacă putea fi învinovățit pilotul, atunci nu exista nicio șansă pentru utilizarea aeronavei. Maiorul Hill era conducătorul departamentului de testări aeriene și cu greu se putea găsi o altă persoană care să aibă experiența și expertiza lui. Astfel fiind, s-a ajuns la concluzia că, indiferent de pregătire, complexitatea tot mai ridicată implică riscuri direct proporționale de apariție a erorilor comisive sau omisive. Nu lipsa pregătirii era problema, ci avalanșa de sarcini care trebuiau îndeplinite cumulat, ordonat și decisiv.

Soluția găsită? Elaborarea și utilizarea unor simple liste de verificare („checklists”). În câteva puncte erau prezentate principalele etape ale manevrelor aviatice, suplinind prin coerență și fixarea într-un cadru static nestatornicia și volatilitatea manifestărilor umane. Cu ajutorul acestora, „Fortăreața zburătoare” a fost pilotată peste 1.800.000 mile fără niciun accident^[1].

*

06 Noiembrie, 2017. După 82 de ani, aviația își întemeiază activitatea pe utilizarea obligatorie a listelor de verificare. Este de neconceput efectuarea manevrelor uzuale – decolare, zbor, aterizare, rulare la sol – și cu atât mai mult a celor excepționale – amerizare, holding pattern, abordaj – fără asistența listelor de verificare. Se recunoaște astfel faptul că indiferent de experiență, memorie sau dedicare individuală, complexitatea crescândă impune raportarea la elemente obiective care să confere structură și eficiență.

Deloc întâmplător, avionul a fost desemnat constant cel mai sigur mijloc de călătorie^[2]. În comparație cu celelalte modalități consacrate de deplasare – autovehicul, tren sau vapor – aviația este singura care utilizează listele de verificare.

Plecând de la aceste postulate, listele de verificare au devenit tot mai apreciate și în alte domenii. În medicină, unde complexitatea procedurilor este de netăgăduit, se impun prin rezultate fabuloase. Cele mai recente studii^[3] demonstrează forța simplității lor, care contrabalansează structura dedalică a procedurilor medicale. De fapt, se pare că pe măsură ce un domeniu sau o activitate antrenează elemente plurivalente, cu atât mai mult listele de verificare sunt mai eficiente în ajutorul pe care îl aduc pentru finalizarea cu succes a obiectivelor urmărite.

Nici lumea juridică nu este străină de avantajele listelor de verificare. Pentru a oferi un exemplu edificator, facem trimitere la varietatea documentelor de tip „checklist” puse la dispoziție de către The Law Society of British Columbia^[4]. Trimiterea nu este întâmplătoare, întrucât British Columbia este o provincie canadiană apropiată de Québec – id est sursa majoră de inspirație a Codului de procedură civilă autohton, intrat în vigoare în anul 2013.

Ajungem astfel la obiectivul prezentului articol: propunerea listelor de verificare ca metodă de abordare a procesului judiciar. Dacă acestea sunt implementate cu succes în aviație și în medicină (precum și în multe alte domenii), nu există impedimente față de adaptarea lor la viața judiciară autohtonă. Dimpotrivă, cu cât activitățile judiciare devin mai complexe, cu atât listele de verificare vor structura și vor clarifica parcursul către finalizarea cu succes a oricărui demers. Procesul judiciar, implicând relaționarea cu justițiabilii, strategia procesuală, redactarea actelor de procedură, prezentarea în fața instanței de judecată și multe alte aspecte conexe, este un excelent mediu de aplicare a listelor de verificare. Indiferent de pregătirea sau experiența aplicantului – fie că discutăm despre discipoli sau veterani – erorile își fac loc în activitatea profesională cotidiană și îi tulbură cursul firesc. Instituirea și urmărirea unui „fir roșu”, în schimb, aproprie liniștea înscrierii pe traiectoria dorită – câștigarea procesului.

Listele de verificare și alte aspecte practice ale procesului judiciar sunt analizate pe larg în cartea „Eficiența Judiciară: listele de verificare. Cum să conduci orice proces către succes”, în curs de apariție la Editura Universul Juridic.

* Este extras din „Eficiența judiciară: listele de verificare. Cum să conduci orice proces către succes”, Ed. Universul Juridic, București, 2017.

^[1] Mai multe detalii în Atul Gawande, The checklist manifesto – how to get things right, Profile Books, 2011, Great Britain.

^[2] Conform The United States Department of Transportation, riscul de deces în cazul călătoriei cu avionul este de 1 la 9.821, în timp ce pentru șoferii autovehiculelor riscul este de 1 la 114. Detalii suplimentare: www.transportation.gov.

^[3] În cadrul unui program dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a dovedit că în Carolina de Sud – Statele Unite ale Americii, utilizarea listelor de verificare a redus cu 22% mortalitatea post-chirurgicală. Detalii suplimentare: www.hsph.harvard.edu/news/press-releases/south-carolina-post-surgical-deaths-surgical-safety-checklist/.

^[4] În acest sens, a se consulta materialele disponibile le găsiți pe site-ul: www.lawsociety.bc.ca/support-and-resources-for-lawyers/practice-checklists/.