Noţiunea de „domiciliu”. Stabilirea domiciliului persoanei fizice în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile
- NCC: art. 87
- NCC: art. 89
- NCPC: art. 114 alin. (1)
- NCPC: art. 135 alin. (4)
- NCPC: art. 936
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la 11 februarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat punerea sub interdicție a pârâtei B. și numirea sa în calitate de tutore al acesteia.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 164-171 C. civ.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 637 din 24 martie 2022)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va reține că, în cauză, competența soluționării pricinii în primă instanță revine Judecătoriei Cornetu, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad, reclamantul A. a solicitat punerea sub interdicție a pârâtei B., domiciliată în jud. Vaslui, arătând că aceasta prezintă modificări ale personalității, alterări ale memoriei și comportamentului și nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale din cauza bolii de care suferă (Alzheimer). A menționat că, din acest motiv, pârâta este internată, încă din anul 2015, în Centrul de Geriatrie „Sf. Petru” S.R.L., care are sediul în orașul Popești Leordeni, str. x, jud. Ilfov.
Față de obiectul acțiunii civile, în raport de care se stabilește competența instanței, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora „Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul”, care se coroborează cu cele ale art. 114 alin. (1) din același act normativ și care stipulează că, în cazul în care legea nu prevede altfel, „cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.
Potrivit art. 87 C. civ., „Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”, iar, conform art. 89 din același cod, „(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale; (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală; (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt”.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale enunțate rezultă că noțiunea „domiciliu” la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită și urmărește asigurarea respectării dreptului la apărare și facilitarea administrării probatoriului în vederea soluționării cauzei.
Reținând aceste considerente, Înalta Curte constată că noțiunea „domiciliu” trebuie interpretată în sens larg, relevanță având nu atât locuința statornică sau principală a persoanei ocrotite, ci adresa unde aceasta locuiește efectiv.
Prin raportare la scopul pentru care legiuitorul a stabilit competența instanței de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluționarea cererii de punere sub interdicție, anume de a facilita accesul acestor persoane aflate în situații speciale la instanță, precum și la semnificația noțiunii „domiciliu” dată de normele C. civ., rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenței teritoriale este reprezentat de locuința efectivă a persoanei ocrotite.
Conform aspectelor factuale relevate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, confirmate de înscrisurile medicale depuse la dosar (scrisoarea medicală emisă de dr. C. la 23 iulie 2015 și referatele de examen psihologic și medical întocmite de dr. D.), pârâta suferă de demență Alzheimer, în formă moderată, din acest motiv fiind internată, din 28 martie 2015, pentru o perioadă nedeterminată în Centrul Geriatric „Sf. Petru” S.R.L. din orașul Popești Leordeni, jud. Ilfov, conform contractului pentru acordarea de servicii sociale nr. 008.2/28 martie 2022 și adeverinței nr. 02/22 iunie 2020 emise de această instituție.
Învestită prin declinare de către Judecătoria Bârlad, Judecătoria Cornetu a solicitat Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Orașului Popești-Leordeni, numirea unui curator special pentru pârâta B., până la soluționarea cererii de punere sub interdicție. Solicitarea a fost admisă prin dispoziția Primarului Orașului Popești-Leordeni nr. 452 din 3 noiembrie 2021, în cuprinsul căreia s-a consemnat că pârâta, care figurează cu domiciliul în jud. Vaslui, este internată, pe termen nelimitat, în Centrul Geriatric „Sf. Petru” SRL din orașul Popești-Leordeni, jud. Ilfov.
Față de aspectele de fapt relevate, Înalta Curte, la stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, domiciliul menționat în cartea de identitate al pârâtei fiind lipsit de relevanță, cu atât mai mult cu cât pârâta este rezidentă în centrul de îngrijire, nefiind beneficiara unei internări obișnuite, ci a uneia impuse de deficiențele cauzate de boala degenerativă de care aceasta suferă.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor legale mai sus evocate, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Sursa informației: www.scj.ro.