Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin H.G. nr. 52/2011 – modificări (I) (H.G. nr. 449/2016)

28 iun. 2016
Vizualizari: 3189

Actul modificatActul modificatorSumar 
Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin H.G. nr. 52/2011
(M. Of. nr. 78 din 31 ianuarie 2011; cu modif. ult.)
H.G. nr. 449/2016
(M. Of. nr. 473 din 24 iunie 2016)
modifică: art. 2 alin. (1); art. 4; art. 41; art. 5 alin. (2); art. 6 alin. (1) și (2); art. 6 alin. (4); art. 6 alin. (5) lit. a), b) și e); art. 6 alin. (6) lit. e); art. 6 alin. (7); art. 6 alin. (9) partea introductivă; art. 7; art. 8; art. 9
introduce: art. 1 alin. 21; art. 6 alin. (9) lit. d^1)
abrogă: art. 1 alin. (2) lit. e); art. 6 alin. (4) lit. a)

În  M. Of. nr. 473 din 24 iunie 2016, a fost publicată H.G. nr. 449/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin H.G. nr. 52/2011 (Norme).

În continuare, vom prezenta prima parte a modificărilor respective.

Art. 1 alin. (2) lit. e) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 1 alin. (2) lit. e) prevedea faptul că beneficiază de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, denumită în continuare ordonanță de urgență, următoarele persoane, denumite în continuare persoane îndreptățite: din ordonanța de urgență;

e) îndeplinesc obligația prevăzută la art. 12 alin. (2), respectiv art. 38 din ordonanța de urgență.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 1 alin. (2) lit. e) – Abrogat.

 

Art. 1 alin. 21 din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

 

Noua reglementare

La art. 1, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1).

Potrivit noii reglementări, art. 1 alin. 21 dispune următoarele:

(2^1) În situația prevăzută la art. 12 alin. (5) din ordonanța de urgență, condițiile prevăzute la alin. (2) lit. c) și d) se consideră îndeplinite”.

 

Art. 2 alin. (1) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 2 alin. (1) dispunea faptul că drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) – (3), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (4) și art. 9 alin. (4) și (5) din ordonanța de urgență se cuvin pentru fiecare naștere sau, după caz, pentru fiecare situație prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență.

Noua reglementare

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Potrivit noii reglementări, art. 2 alin. (1) stabilește următoarele:

„(1) Drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 5, art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (4) și art. 9 alin. (4) și (5) din ordonanța de urgență se cuvin pentru fiecare naștere sau, după caz, pentru fiecare situație prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență”.

 

Art. 4 din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 prevedea faptul că concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului, prevăzute de ordonanța de urgență, se acordă persoanelor îndreptățite, dacă acestea au realizat venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, timp de 12 luni în ultimul an anterior datei nașterii copilului sau, după caz, anterior datei la care s-a realizat încredințarea în vederea adopției, s-a încuviințat adopția ori s-a instituit plasamentul sau tutela.

În continuare, era prevăzut faptul că de drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și persoanele care au realizat în perioada de referință avută în vedere venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestora.

În fine, se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. o) – s) din ordonanța de urgență și în situația în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învățământ preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 4 dispune următoarele:

(1) Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, prevăzută de art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, se acordă persoanelor îndreptățite, dacă acestea au realizat venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, ori s-au aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior datei nașterii copilului sau, după caz, anterior datei la care s-a realizat încredințarea în vederea adopției, s-a încuviințat adopția ori s-a instituit plasamentul sau tutela.

(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și persoanele care au realizat în perioada de referință avută în vedere venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestora.

(3) Se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. o) – s) din ordonanța de urgență și în situația în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învățământ preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

(4) Constituirea perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență se stabilește, după cum urmează:

a) din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se realizează fără întrerupere venituri supuse impozitului și/sau se înregistrează una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență;

b) din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condițiile de acordare, în cazul în care în perioada de 2 ani realizarea veniturilor supuse impozitului și/sau înregistrarea uneia sau mai multora dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență s-au produs cu întreruperi.

(5) Luna calendaristică în care s-a născut copilul sau în care s-a înregistrat una dintre situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, indiferent de ziua din această lună în care s-a produs nașterea ori s-a înregistrat situația, face parte integrantă din perioada prevăzută la alin. (4).

(6) În cazul în care în luna nașterii copilului persoana îndreptățită nu a realizat venituri supuse impozitului și nici nu s-a aflat în una sau mai multe din situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență, perioada de calcul al celor 12 luni începe cu ultima lună din cei 2 ani în care aceasta a înregistrat venituri sau s-a aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență”.

 

Art. 41 din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 41 prevedea faptul că în aplicarea prevederilor art. 11 lit. a) din ordonanța de urgență, celălalt părinte sau cealaltă persoană prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență care nu a solicitat dreptul la indemnizație poate solicita acest drept, dacă îndeplinește condițiile de acordare, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Dacă acest drept nu se solicită, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se reduc cu o lună.

În situația prevăzută la alin. (1), persoana îndreptățită care se află în concediu pentru creșterea copilului poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.

În cazul persoanei singure sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, prevederile art. 11 din ordonanța de urgență nu se aplică.

Pe perioada în care cealaltă persoană beneficiază de dreptul la concediul propriu de creștere a copilului de cel puțin o lună, dreptul celuilalt părinte la indemnizația pentru creșterea copilului se suspendă în condițiile art. 16 alin. (2) din ordonanța de urgență.

În situația în care persoana îndreptățită optează potrivit alin. (2) la concediul fără plată, cererea pentru acordarea acestuia se depune și se înregistrează la angajator, pe această perioadă aplicându-se corespunzător prevederile art. 21 alin. (3) și art. 22 din ordonanța de urgență.

Prevederile alin. (1)–(5) nu se aplică în situația în care persoana îndreptățită solicită numai acordarea stimulentului de inserție sau acesta este solicitat cu cel puțin 3 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an ori cu 6 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Solicitarea concediului și a indemnizației pentru creșterea copilului prevăzute la alin. (1) se face pe bază de cerere și documente doveditoare, în condițiile prezentelor norme metodologice, cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea efectivă în acest concediu. În situația în care cererea este depusă peste acest termen, persoana îndreptățită poate solicita dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului până cel târziu în ultima zi a perioadei concediului aprobat.

În cazul în care celălalt părinte nu respectă prevederile alin. (7), concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se reduc cu o lună.

În situația în care persoana îndreptățită prevăzută la alin. (1) nu solicită dreptul la concediul propriu de cel puțin o lună, aceasta are obligația de a anunța în scris agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, dacă nu se înregistrează situația prevăzută la alin. (6).

În situația suprapunerii drepturilor de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în condițiile art. 8, drepturile prevăzute în prezentul articol pot fi solicitate de celălalt părinte care îndeplinește condițiile de acordare la finalizarea concediului și a indemnizației pentru creșterea celui din urmă copil, drepturile respective fiind netransferabile pentru o perioadă de cel puțin două luni, cuprinsă în perioada totală a concediilor suprapuse și cumulate.

În situația prevăzută la alin. (9), la stabilirea nivelului indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare veniturile realizate în ultimele 12 luni anterioare nașterii celui din urmă copil.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 41 stabilește următoarele:

(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență, celălalt părinte sau cealaltă persoană prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență care nu a solicitat dreptul la indemnizație poate solicita acest drept, dacă îndeplinește condițiile de acordare, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Dacă dreptul propriu la concediu și indemnizație nu se solicită de către celălalt părinte, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului acordat primului părinte se reduc cu o lună.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), persoana îndreptățită care se află în concediu pentru creșterea copilului poate opta pentru concediu fără plată acordat de angajator sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.

(3) În cazul persoanei singure sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, prevederile art. 11 din ordonanța de urgență nu se aplică.

(4) Pe perioada în care cealaltă persoană beneficiază de dreptul la concediul propriu de creștere a copilului de cel puțin o lună, dreptul celuilalt părinte la indemnizația pentru creșterea copilului se suspendă în condițiile art. 16 alin. (2) din ordonanța de urgență.

(5) În situația în care persoana îndreptățită optează pentru concediu fără plată potrivit alin. (2), cererea pentru acordarea acestuia se depune și se înregistrează la angajator, pe această perioadă aplicându-se corespunzător prevederile art. 21 alin. (3) și (4) și art. 22 din ordonanța de urgență.

(6) Prevederile alin. (1) – (5) nu se aplică în situația în care persoana îndreptățită solicită numai acordarea stimulentului de inserție sau acesta este solicitat cu cel puțin 3 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

(7) Solicitarea concediului și a indemnizației pentru creșterea copilului prevăzute la alin. (1) se face pe bază de cerere și documente doveditoare, în condițiile prezentelor norme metodologice, până cel târziu în ziua anterioară împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.

(8) În cazul în care celălalt părinte nu respectă prevederile alin. (7), concediul și indemnizația pentru creșterea copilului sau, după caz, acordarea stimulentului de inserție se reduc cu o lună.

(9) În situația în care persoana îndreptățită prevăzută la alin. (1) nu solicită dreptul la concediul propriu de cel puțin o lună, aceasta are obligația de a anunța în scris agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, potrivit alin. (7), dacă nu se înregistrează situația prevăzută la alin. (6). În situația în care persoana îndreptățită nu anunță, concediul și indemnizația sau, după caz, acordarea stimulentului de inserție se reduc, din oficiu, cu o lună.

(10) În situația suprapunerii drepturilor de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în condițiile art. 8, drepturile prevăzute în prezentul articol pot fi solicitate de celălalt părinte care îndeplinește condițiile de acordare la finalizarea concediului și a indemnizației pentru creșterea celui din urmă copil, drepturile respective fiind netransferabile pentru o perioadă de luni cel puțin egală cu numărul de suprapuneri înregistrate în perioada totală a concediilor suprapuse și cumulate”.

 

Art. 5 alin. (2) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 5 alin. (2) stabilea faptul că în vederea includerii în calculul celor 12 luni a situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. m), o)-s) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită face dovada că a frecventat, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar, organizate potrivit legii, doar pentru perioadele care sunt asimilate în vederea deschiderii dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului sau, după caz, la stimulentul lunar.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 5 alin. (2) dispune următoarele:

(2) În vederea includerii în calculul celor 12 luni a situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. m), o) – s) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită face dovada că a frecventat fără întrerupere cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar, organizate potrivit legii, doar pentru perioadele care sunt asimilate în vederea aprobării dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului sau, după caz, la stimulentul lunar”.

 

Art. 6 alin. (1) și (2) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (1) și (2) dispuneau faptul că drepturile reprezentând indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1)–(3), art. 11,art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) din ordonanța de urgență se acordă pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul, și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4)–(7), care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență.

De asemenea, în cazul în care nu a fost întocmit actul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de copia legalizată a actului constatator al nașterii. Pentru copiii cetățeni străini sau români născuți în străinătate, cererea va fi însoțită de certificatul sau extrasul de naștere tradus în limba română și legalizat.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (1) și (2) stabilesc următoarele:

(1) Drepturile reprezentând indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 11, art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d), alin. (2) și alin. (5) din ordonanța de urgență se acordă pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului/ certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul ori livretul de familie și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4) – (7), care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență. Actele se depun în copie ce va fi confruntată cu originalul la depunerea acestora.

(2) În cazul în care nu a fost întocmit actul/actele de naștere al copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de copia/copiile actului/actelor constatator/constatatoare al/ale nașterii. Pentru copiii cetățeni străini sau români născuți în străinătate, cererea va fi însoțită de certificatul/certificatele sau extrasul/extrasele de naștere tradus/traduse în limba română de un traducător autorizat”.

 

Art. 6 alin. (4) partea introductivă din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementări, art. 6 alin. (4) stabilea faptul că actele doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul se prezintă în copie certificată sau, după caz, autentificată pentru conformitate cu originalul și sunt, după caz, următoarele: (…).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (4) prevede următoarele:

(4) Actele doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul se depun în copie ce va fi confruntată cu originalul la depunerea acestora și sunt, după caz, următoarele:”.

 

Art. 6 alin. (4) lit. a) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (4) lit. a) stabilea faptul că actele doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul se prezintă în copie certificată sau, după caz, autentificată pentru conformitate cu originalul și sunt, după caz, următoarele:

a) certificatele de naștere ale copiilor pentru care se solicită drepturile prevăzute de ordonanța de urgență, precum și ale celorlalți copii aflați în întreținere; (…).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (4) lit. a) Abrogată.

 

Art. 6 alin. (5) lit. a), b) și e) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (5) lit. a), b) și e) prevedeau faptul că actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum și nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:

a) dovada eliberată de angajator sau de entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat timp de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului venituri din salarii, sau, după caz, de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;
b) dovada privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut copilul și/sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plății anticipate a impozitului, precum și copia deciziei de impunere, eliberată de autoritățile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau din activități agricole;
(…)
e) adeverința eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa teritorială de asigurări de sănătate ori de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă; (…).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (5) lit. a), b) și e) stabilesc următoarele: actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum și nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:

a) dovada eliberată de angajator sau de entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, ori, după caz de autoritățile fiscale din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior nașterii copilului venituri din salarii și asimilate salariilor sau de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;

b) dovada privind veniturile realizate în anii fiscali anteriori celui în care s-a născut copilul, corespunzători perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plății anticipate a impozitului, eliberată de autoritățile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

(…)

e) adeverința eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate, potrivit O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate ori de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă. Pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de maternitate în baza unor statute speciale se solicită adeverința eliberată de casele autonome de asigurări;”.

 

Art. 6 alin. (6) lit. e) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (6) lit. e) stabilea faptul că actele doveditoare privind atestarea situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și, după caz, nivelul venitului lunar aferent acestor perioade, certificate pentru conformitate de autoritățile competente, sunt următoarele:
(…)
e) dovada eliberată de casa teritorială de asigurări de sănătate, pentru situația prevăzută la lit. c); (…).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (6) lit. e) dispune următoarele: actele doveditoare privind atestarea situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și, după caz, nivelul venitului lunar aferent acestor perioade, certificate pentru conformitate de autoritățile competente, sunt următoarele:

e) dovada eliberată de casa de asigurări de sănătate, pentru situația prevăzută la lit. c);”.

 

Art. 6 alin. (7) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (7) prevedea faptul că în cazul prevăzut la art. 2 alin. (5) lit. j) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită prezintă dovada eliberată de angajator, din care să reiasă că aceasta s-a aflat în perioada de maximum 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe perioadă determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată la același angajator, considerate contracte succesive, conform art. 80 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (7) dispune următoarele:

(7) În cazul prevăzut la art. 2 alin. (5) lit. j) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită prezintă dovada eliberată de angajator, din care să reiasă că aceasta s-a aflat în perioada de maximum 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe perioadă determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată la același angajator, considerate contracte succesive, conform art. 82 din Legea nr. 53/2003 ? Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Art. 6 alin. (9) partea introductivă din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 alin. (9) partea introductivă stabilea faptul că alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1)–(3), art. 31 alin. (2) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) din ordonanța de urgență sunt, după caz, următoarele: (…).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (9) partea introductivă dispune următoarele:

(9) Alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 31 alin. (2) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d), alin. (2) și (5) din ordonanța de urgență sunt, după caz, următoarele:”.

 

Art. 6 alin. (9) lit. d1) din Norme (modificate prin H.G. nr. 449/2016)

 

Noua reglementare

La art. 6 alin. (9), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. d^1).

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (9) lit. d^1) dispune următoarele:

d^1) adeverință eliberată de angajator privind reducerea programului de lucru”.

Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin H.G. nr. 52/2011 – modificări (I) (H.G. nr. 449/2016) was last modified: iunie 28th, 2016 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.