Noi reglementări legislative privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 363 din data de 12.04.2022, a fost publicată Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar („Legea nr. 81/2022”) care transpune prevederile Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar („Directiva”).

Legea nr. 81/2022 reglementează relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători în cadrul lanțului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârșite în legătură cu vânzarea de produse agricole și/sau alimentare.

Noua reglementare intră în vigoare la 3 (trei) zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Prin noua reglementare, legiuitorul urmărește să ofere fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii protecție împotriva practicilor comerciale neloiale. În acest sens, Legea nr. 81/2022 reglementează două categorii de acțiuni și comportamente calificate drept practici comerciale neloiale, respectiv:

(1) Practici comerciale interzise

Dintre acestea, printre cele mai importante, se numără:

− Depășirea termenului de plată stabilit conform contractului cu anumite perioade;

− Stabilirea unor termene de preaviz mai mici de 30 de zile lucrătoare pentru anularea comenzilor de produse agricole și/sau alimentare și de 60 de zile pentru delistarea unui produs marcă privată a unui producător pentru categoriile de produse care includ comercializarea unei mărci proprii a magazinului;

− Facturarea și/sau refacturarea și încasarea de la furnizor a altor costuri decât cele convenite în contractul comercial – în acest sens, costurile aferente extinderii rețelei de distribuție a cumpărătorului, amenajării spațiilor de vânzare ale comerciantului și evenimentelor de promovare a activității și imaginii cumpărătorului nu pot fi puse în sarcina furnizorului;

− Solicitarea către furnizor de plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului; fac excepție viciile ascunse pentru produsele agricole și alimentare pentru care furnizorul va trebui să suporte contravaloarea sau înlocuirea acestora;

− Solicitarea către furnizor a compensării costurilor aferente examinării plângerilor clienților referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în absența unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;

− Returnarea către furnizor a produselor agricole și/sau alimentare nevândute;

− Impunerea furnizorului a unei plăți pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora;

− Solicitarea catre furnizor de taxe, indiferent de forma și denumirea acestora, care îl obligă pe furnizor să mărească artificial prețul de facturare al produsului;

− Aplicarea de condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor față de produsele marcă proprie ale comerciantului, pentru listarea/afișarea la raft.

(2) Practici comerciale cu caracter flexibil – interzise doar în cazul în care nu au fost convenite prin clauze contractuale clare și lipsite de ambiguitate, la solicitarea furnizorului.

Dintre acestea, printre cele mai importante, se numără:

− Solicitarea unei plăți din partea furnizorului pentru publicitatea produselor agricole și/sau alimentare făcută de cumpărător sau pentru serviciile de marketing prestate de către cumpărător privind produsele agricole și/sau alimentare;

− Refuzul cumpărătorului de a renegocia prețul într-un termen mai mare de 10 zile de la data solicitării furnizorului;

− Solicitarea unei plăți din partea furnizorului pentru personalul care se ocupă de amenajarea spațiilor de vânzare sau obligarea furnizorului să pună la dispoziție personal în acest sens;

− Impunerea de taxe pentru plasarea secundară a produselor furnizorului la vânzare;

− Solicitarea unui cost din partea furnizorului pentru suportarea integrală sau parțială a contravalorii oricăror reduceri pentru produsele vândute de cumpărător cu titlu promoțional.

Materialul integral este disponibil aici.