Noi instrumente pentru restructurarea afacerii în dificultate

Pandemia a avut un puternic impact asupra economiei, experții financiari anunță o nouă criză economică, iar noi simțim deja efectele recesiunii. În acest context, noile instrumente reglementate pentru restructurarea afacerilor în dificultate sunt binevenite și menite să contribuie substanțial la atenuarea efectelor crizei economice.

Astfel, în Monitorul Oficial nr. 709 din data de 14 iulie 2022 s-a publicat Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Această lege a fost adoptată ca urmare a implementării Directivei UE nr. 2019/1023 privind restructurarea preventivă, remiterea de datorie precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare și insolvență, publicată în JO L172, din 26 iunie 2019 („Directiva”).

Scurte considerații asupra Directivei UE nr. 2019/1023

Adoptarea Directiva privind restructurarea și insolvența la nivelul Uniunii Europene s-a realizat pe durata  exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene, chiar dacă propunerea acestei Directive a fost înregistrată la data de 22.11.2016, din necesitatea uniformizării legislațiilor privind restructurarea și insolvența în statele membre, în contextul în care „se estimează că în UE dau faliment 200 000 de firme pe an (adică 600 pe zi), având ca rezultat 1,7 milioane de pierderi directe de locuri de muncă în fiecare an”^[1].

La origini, propunerea a avut ca fundament Raportul Băncii Mondiale^[2] din anul 2016 care a stabilit o scală de la 0-16 în materia gradului de eficiență a procedurilor de insolvență.

Principalele modificări ale Legii nr. 85/2014

Legea nr. 216/2022 aduce modificări majore procedurilor de prevenire a insolvenței, respectiv a procedurii concordatului preventiv și înlocuiește integral mandatul ad-hoc cu procedura acordului de restructurare, dar aduce și unele clarificări, respectiv modificări ale unor dispoziții ce reglementează procedura de insolvență.

În scopul prevenirii insolvenței se introduc concepte novatoare și instrumente menite să deschidă noi căi de salvgardare a afacerilor, acesta fiind scopul final atât al Directivei, cât și al Legii nr. 85/2014.

Restructurarea este privită ca un instrument la care trebuie să se apeleze cât mai timpuriu și cu o minimă implicare a instanțelor de judecată, astfel încât ele să fie eficace și să conducă rapid la acorduri extrajudiciare, atunci când subiecții restructurării sunt încă viabili din punct de vedere economic.

Conceptul avertizării timpurii în privința dificultăților financiare și regimul de responsabilizare sunt novatoare, determinate de necesitatea creării unor mecanisme concrete și eficiente prin care să se identifice, cât mai devreme, primele semnale ale unei stări de dificultate financiară.

Capitolul III nou introdus în Legea nr. 85/2014 prin Legea nr. 216/2022 pune în sarcina ANAF, respectiv a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului responsabilitatea elaborării unor proceduri pentru inițierea mesajului de alertă privind neexecutarea unor obligații de către organul fiscal, evaluarea generală a situației financiare, informarea privind soluții de redresare, astfel de instrumente de avertizarea timpurie putând fi dezvoltate și de entități private.

Din noua reglementare prevăzută la Articolul 6 din Legea nr. 85/2014 rezultă conceptul nou introdus din Directivă de dificultate de altă natură decât cea financiară, concept aliniat evoluției legislative realizate prin Regulamentul 2015/848^[3] privind procedurile de insolvență (reformare)^[4] care extinde domeniul de aplicare „pentru a include procedurile care sunt declanșate de situații în care debitorul se confruntă cu dificultăți de altă natură decât financiară, cu condiția totuși ca astfel de dificultăți să dea naștere la o amenințare reală și gravă la adresa capacității actuale sau viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență” (…).

Materialul integral poate fi consultat aici.