Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
76 views
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Principala critică expusă de recurentul-revizuent priveşte încălcarea de către instanţa învestită cu cererea de revizuire a normelor de procedură civilă, întrucât a procedat la judecarea cauzei fără să citeze părţile, prin urmare aceasta va fi analizată din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Critica este nefondată.
Înalta Curte constată că, prin rezoluţia din 20 iulie 2020, Curtea de Apel Galaţi a fixat termen de judecată la 23 septembrie 2020 pentru soluţionarea cererii de revizuire, termen pentru care revizuentul a fost citat la domiciliul său la 22 iulie 2020, conform dovezii de înmânare de la dosarul curţii de apel.
Astfel, reiese că instanţa a respectat dispoziţiile art. 153 C. proc. civ., potrivit cărora „Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel”.
În continuare, recurentul-revizuent a susţinut că motivarea deciziei recurate este rezultatul unui „carambol”, astfel încât hotărârile Judecătoriei Focşani şi Tribunalului Vrancea, faţă de care se invocă excepţia tardivităţii, nu reprezintă un moment cert de la care începe să curgă termenul prevăzut de lege pentru promovarea cererii de revizuire.
Înalta Curte reţine că în legătură cu soluţionarea cererii de revizuire nu a fost invocată excepţia tardivităţii, astfel că această critică nu poate fi primită, din moment ce curtea de apel nu a analizat tardivitatea acestei cereri, ci a procedat la soluţionarea sa pe fond, apreciind că prin decizia civilă nr. 7/2020 pronunţată de Tribunalul Vrancea nu s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 42/2018 pronunţată de acelaşi tribunal.
A mai susţinut că, deşi Curtea de Apel Galaţi aprobă ca fiind corectă hotărârea dată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2014, prin care se constată perimarea actelor de executare silită, executorul judecătoresc a schimbat, de la sine putere, creditorul în dosarul execuţional nr. x/2012, ceea ce reprezintă o încălcarea flagrantă a legii.
De asemenea, recurentul-revizuent a expus o serie de afirmaţii pe care le-a cuprins şi în cererea de revizuire, precum: împrejurarea că titlul executoriu nu i-a fost comunicat, documentul nu conţine elementele de fond care să îi confere caracterul unui titlul executoriu, nu există dovada actului de cesiune a creanţei către alt creditor chirografar, executorul judecătoresc nu poate dispune schimbarea creditorului, faţă de momentul deschiderii dosarului de executare nr. 530/2012 se poate constata prescripţia dreptului la noua executare silită şi perimarea actelor de executare silită, executorul judecătoresc eludează legea prin schimbarea naturii juridice a bunurilor urmărite, creditul este achitat, executorul judecătoresc a continuat executarea silită deşi prin hotărârea nr. 42 din 25 mai 2018 Tribunalul Vrancea a constatat că a intervenit perimarea actelor de executare silită.
Înalta Curte constată că recurentul-revizuent nu a invocat elemente care să privească contradictorialitatea hotărârilor ce formează obiectul revizuirii, ci a formulat critici asupra fondului cauzei. Aceste susţineri nu constituie critici de nelegalitate cu privire la hotărârea recurată, ci exprimă nemulţumirea părţii referitor la modul în care se desfăşoară executarea silită, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei în recurs.
Cum prin decizia recurată s-a analizat dacă decizia civilă nr. 7 din 13 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2018 este potrivnică deciziei civile nr. 42 din 24 mai 2018 pronunţată de acelaşi tribunal în dosarul nr. x/2014, prin cererea de recurs puteau fi învederate critici care să privească conformitatea acestei hotărâri cu regulile de drept aplicabile.
Recursul este o cale extraordinară de atac, deoarece se poate exercita doar pentru motivele arătate de lege, nedevolutivă, ce conferă părţilor dreptul de a invoca în faţa instanţei de recurs critici care să privească doar nelegalitatea hotărârii recurate, din moment ce în recurs nu are loc o rejudecare a fondului pricinii.
Concluzionând, aceste susţineri nu pot fi primite, întrucât nu constituie critici de nelegalitate cu privire la hotărârea recurată, ci exprimă nemulţumirea părţii referitor la modul în care se desfăşoară executarea silită,
Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat, în aplicarea art. 496 C. proc. civ.
Sursa informației: www.scj.ro.
