Motiv opţional de refuz al executării mandatului european de arestare. Lipsa persoanei solicitate de la procedurile judiciare desfăşurate pe teritoriul statului solicitant

• Legea nr. 302/2004: art. 84
• Legea nr. 302/2004: art. 98 alin. (1) lit. a)
• Legea nr. 302/2004: art. 99 alin. (2) lit. i)
• NCPP: art. 275 alin. (3)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b)

Prin Sentința penală nr. 119 din data de 20 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 rap. la art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis de către Parchetul General de pe lângă Tribunalul din Potenza – Italia la data de 03.09.2019 și cu privire la care s-a înaintat semnalare prin Biroul SIRENE, față de persoana solicitată A.

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. autorității judiciare emitente italiene, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea pe o durată de 30 zile, începând cu data de 20.08.2020 și până la data de 18.09.2020, inclusiv, a persoanei solicitate A. împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare de către Parchetul General de pe lângă Tribunalul din Potenza – Italia la data de 03.09.2019, în vederea predării.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 510 din 4 septembrie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar notează că, potrivit dispozițiilor art. 84 și urm. din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, rolul instanței de judecată în procedura pendinte este limitat la verificarea condițiilor de formă ale mandatului european de arestare, soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la existența unuia dintre motivele de refuz (obligatorii sau opționale) ale executării mandatului european de arestare.

Cu privire la acest ultim aspect, se constată că instanța de fond a apreciat corect că, în cauză, nu este incident niciunul dintre motivele de refuz obligatoriu al executării mandatului european de arestare, însă nu a verificat susținerile persoanei solicitate privind lipsa sa de la procedurile judiciare desfășurate pe teritoriul statului solicitant, aceasta contestând, în mod expres, prezența sa la termenul din data de 09.12.2009, aspect ce se circumscrie motivului opțional de refuz prev. de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004.

În plus, această împrejurare prezintă relevanță și din perspectiva impunerii unor condiții speciale, în cazul executării mandatului european de arestare. Astfel, potrivit art. 98 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 „în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse (…) aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă, dacă persoana în cauză nu a fost citată personal și nici informată în orice alt mod cu privire la data și locul ședinței de judecată care a condus la hotărârea pronunțată în lipsă, predarea persoanei solicitate va fi acordată dacă autoritatea judiciară emitentă garantează că persoana care face obiectul mandatului european de arestare are posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa”.

Independent de susținerile persoanei solicitate privind judecarea sa în lipsă, solicitarea unor informații suplimentare autorităților judiciare italiene privind prezența persoanei solicitate la procedurile judiciare, respectiv încunoștințarea acesteia de procesul penal se impunea în raport și de mențiunile cuprinse în mandatul european de arestare. Astfel, pe de o parte, se menționează că persoana solicitată a fost prezentă la ședința din data de 09.12.2009 în fața Tribunalului din Melfi, iar, pe de altă parte, că sentința a fost pronunțată de Tribunalul din Potenza.

Față de cele arătate, este întemeiată critica contestatorului adusă dispoziției instanței de fond de predare a persoanei solicitate, în lipsa unor demersuri către autoritățile judiciare italiene pentru obținerea garanțiilor că aceasta va avea acces la o nouă procedură judiciară în prezența sa.

În ceea ce privește criticile contestatorului privind motivul opțional de refuz prev. de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, acestea sunt întemeiate, în parte, astfel cum se va arăta în continuare.

Contrar susținerilor apărării privind obligativitatea demarării procedurii recunoașterii hotărârii penale străine de condamnare, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare, potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, „când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea (…), dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa (…) în statul membru emitent”.

Astfel, dispozițiile legale precitate reglementează un motiv opțional de neexecutare a mandatului european de arestare, lăsând la aprecierea instanței de judecată predarea persoanei solicitate în raport de circumstanțele concrete ale cauzei și situația specială a persoanei condamnate. Motivele justificate obiectiv care ar impune refuzul de executare a mandatului european de arestare nu sunt prevăzute expres de legiuitor, fiind lăsate la latitudinea instanței. Îndeplinirea condițiilor menționate în art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cetățenia română sau rezidența pe teritoriul României determină incidența motivului opțional de refuz și nu constituie impedimente legale în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare.

În aceste coordonate și având în vedere și contextul pandemic actual generat de virusul SARS-CoV2 (COVID-19), instanța de control judiciar apreciază că executarea pedepsei în România ar putea constitui o opțiune ce trebuie, în prealabil, verificată de instanța de fond.

Prin urmare, se impunea efectuarea de demersuri către autoritățile judiciare italiene privind transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum și orice alte informații necesare, în scopul recunoașterii, pe cale incidentală, a hotărârii penale străine de condamnare.

De altfel, depunerea hotărârii de condamnare a persoanei solicitate, precum și a informațiilor privind data rămânerii definitive și a pedepsei ce urmează a fi executată, erau necesare și pentru clarificarea aspectelor contradictorii privind data pronunțării sentinței Curții de Apel din Potenza – 12.12.2018 (menționată în mandatul european de arestare), respectiv 13.12.2018 (menționată în cazierul judiciar), data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, care este ilizibilă în mandatul european de arestare, precum și a duratei pedepsei privative de libertate ce urmează a fi executată de persoana solicitată pe teritoriul Italiei (date fiind mențiunile contradictorii din mandatul european de arestare și fișa de cazier depusă la dosarul cauzei).

Față de cele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că se impune admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate sub aspectul soluției dispuse cu privire la cererea de executare a mandatului european de arestare și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea unei analize concrete și complete, în care persoana solicitată să beneficieze de toate drepturile și garanțiile unui proces echitabil, așa cum prevăd dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În considerarea acestor exigențe, unicul remediu pentru a asigura o judecată efectivă este trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca persoana solicitată să poată beneficia, în mod efectiv, de o cale de atac, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție.

Procedura ce vizează executarea unui mandat european de arestare este o procedură specială, cu caracter de urgență, ce are consecințe directe, printre altele, și asupra libertății persoanei vizate de mandatul european de arestare, motiv pentru care persoana solicitată trebuie să beneficieze de toate drepturile și garanțiile unui proces echitabil, așa cum prevăd dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv de dreptul de a i se examina cauza penală în două grade de jurisdicție, în conformitate cu art. 2 al Protocolului nr. 7 la Convenție.

Drept urmare, se impune desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei primei instanțe pentru a o soluționa cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale conferite părților și prin clarificarea tuturor aspectelor de care depinde completa și legala soluționare a acesteia, după cum s-a arătat anterior în cuprinsul prezentei decizii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., dar și în vederea respectării art. 6 din Convenția europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 119 din data de 20 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința penală contestată, numai sub aspectul soluției dispuse cu privire la cererea de executare a mandatului european de arestare și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Suceava.

Va menține dispozițiile sentinței cu privire la arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile începând cu data de 20.08.2020 și până la data de 18.09.2020 inclusiv.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.