Masă rotundă „Cartea juridică şi donatorii de carte – piloni ai evoluţiei Lumii Dreptului"

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11.00, Facultatea de Drept a Universității din Craiova a găzduit masa rotundă cu tema „Cartea juridică și donatorii de carte – piloni ai evoluției Lumii Dreptului”.

Cu ocazia acestui important eveniment cultural au avut loc două momente speciale. Este vorba despre Inaugurarea Fondului de Carte „Ion Dogaru” – Biblioteca Facultatii de Drept, precum și lansarea lucrării „Explicațiunea teoretică și practică a Dreptului Civil Român”, autor Dimitrie Alexandresco. Momentele au fost transmise LIVE pe pagina de Facebook Universul Juridic.

Fondatorul Facultății de Drept din Craiova, domnul academician Ion Dogaru, a donat mare parte din biblioteca personală Universității, peste 4.500 de volume fiind grupate într-un fond de carte care îi va purta numele.

„Fondul de carte Ion Dogaru reunește peste 4.500 de lucrări de specialitate donate Universității din Craiova, Facultății de Drept, de către domnul profesor Ion Dogaru, unele veritabile bijuterii ale doctrinei juridice europene. În ianuarie 1990, domnul profesor Ion Dogaru relua demersurile instituționale și eforturile pentru înființarea unei Facultăți de Drept la Craiova. În septembrie 1990 se organiza la Craiova prima admitere la programul de specialitate Drept, iar în iunie 1994 Facultatea avea prima promoție de absolvenți, între care și cinci preparatori ai Facultății, astăzi profesori în cadrul facultăți noastre. De atunci, în cadrul acestui proiect, profesorul Ion Dogaru i-a dedicat întreaga energie creatoare și pasiune profesională. În ianuarie 2018, cu puține ore înainte de a împlini 83 de ani, domnul profesor Ion Dogaru, considerând că se cade, potrivit tradiției ancestrale, să ofere și o zestre facultății, donează Facultății de Drept o bună parte din biblioteca personală, construită într-o viață de studiu și aduce aici prieteni dragi, cum îi numește, autori de prestigiu care l-au însoțit la începutul carierei ca judecător la Tribunalul Vâlcea și în toată activitatea remarcabilă desfășurată la Universitatea din Craiova. Nu este primul act de donație al domnului profesor Ion Dogaru, care, cel puțin în ultimii 28 ani, a oferit mai multor instituții publice, cu diferite ocazii, numeroase lucări de specialitate”, a declarat, cu prilejul acestui eveniment, domnul prof. univ. dr. Sevastian Cercel, decanul Facultății de Drept din Craiova.

Domnul Mihai Coșoveanu, directorul Bibliotecii Universității din Craiova, a subliniat cu ocazia acestui eveniment faptul că fondul de carte al academicianului Ion Dogaru conține cărți fundamentale din domeniul juridic și o parte din ele vin tocmai din secolul al XIX-lea. „Ca director al bibliotecii nu pot decât să mă bucur de această donație și oricare director al unei biblioteci s-ar bucura enorm. Ca profesor mă bucur pentru toți tinerii care vor avea privilegiul să studieze cărțile donate de domnul academician”, a menționat directorul Bibliotecii Universității din Craiova

În discursul său, domnul academician Ion Dogaru a ținut să mulțumească tuturor colegilor săi care „au lucrat 40 de zile, câte opt ore pe zi, pentru a prelucra cartea juridică”. „Și mai mulțumesc profesorului Lucian Săuleanu, decanul Baroului de avocați, coorganizator cu noi, pentru că într-o discuție cu el a apărut ideea formării acestui fond”, a adăugat academicianul Dogaru.

Printre invitații de seamă care au mai luat cuvântul la eveniment se numără domnii prof. univ. dr. Victor Spinei – Vicepreședintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Gugeac – Vicepreședinte al Academiei de Știinte din Republica Moldova, prof. univ. dr. Mircea Duțu – Directorul Institutului de Cercetări Juridice Acad. „Andrei Rădulescu”, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu – Directorul Publicațiilor Dreptul, prof. univ. dr. Nicolae Popa, prof. univ. dr. Ion Craiovan.

Masa rotundă cu tema „Cartea juridică și donatorii de carte – piloni ai evoluției Lumii Dreptului” a fost organizată de Biblioteca Universității din Craiova, Facultatea de Drept a Universității din Craiova, Instititul de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu, Baroul Dolj și Centrul de Studii și Cercetări de Drept Privat, în parteneriat cu Editura Universul Juridic.

[…]

Ion Dogaru: Dragi colegi, dragi invitați… Sunt emoționat, pentru că am o vârstă care m-a pus în situația să adun de-a lungul timpului ceea ce e bun și folosește entității academice pe care o slujesc, în primul rând – sigur, și lucruri care n-au fost întotdeauna atât cât au trebuit de bune, pentru că n-au reușit să fie realizate. După câte observați, totul se desfășoară sub semnul centenarului Marii Uniri. Aș fi încercat, dacă aș fi putut, ca ceea ce este scris pe fundalul locației în care se află Fondul de carte, să scriu „Sub semnul spiritului unificator la români și al centenarului Marii Uniri”, pentru că acest spirit este mult mai vechi. El își are rădăcinile în istoria zbuciumată a neamului nostru. De ce zbuciumată? Pentru că Dumnezeu și strămoșii ne-au așezat aici, în calea năvălirilor și năvălitorilor; ne-au așezat aici, la „încheietura” celor foste mari trei imperii, care mai de care jinduind spre pământurile locuite de români. Sigur, știți povestea cu coada cometei. Înțelegeți dumneavoastră ce s-ar putea spune. Locul – Craiova. De ce? Cred că a fost foarte bine ales. De ce? Pentru că de aici a pornit flacăra vie a acestui spirit, atunci când Mihai, fiul lui Pătrașcu din cetatea Băniei, ajuns domn al Țării Românești, a purtat nu numai flacăra, ci și standardele acestui spirit, plimbându-se, cum ar spune Penișoară și Adrian Păunescu, prin Ardeal și prin Moldova. Numai că unirea a fost neîmplinită în toate și n-a durat mult. De ce? Pentru că îndrăznețul voievod a plătit cu viața, prin faptă mișelească, îndrăzneala lui.

Pentru tineretul nostru, le sugerez să deschidă sfânta carte a marelui istoric și patriot Nicolae Bălcescu, nu pentru că îi rog – eu doar am sugerat –, pentru că la pagina 44, chiar Bălcescu spune: „Deschid sfânta carte unde se află înscrisă gloria României, ca să pun dinainte ochilor fiilor ei câteva pagini din viața eroică a părinților lor”. Sigur, s-a stins marele voievod, nu și spiritul unificator, care a prins să se întețească sub fapta luminaților pașoptiști, ca apoi, acum 159 de ani și 6 luni, să „erupă” din nou sub Vodă Cuza, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub numele de România. Profit de momentul la care am ajuns, să pot să spun că avem [împreună] cu noi o prezență, o aleasă prezență, o prezență care curge din os domnesc, pentru că arborele genealogic al domniei sale urcă în trecut, până la familia care l-a dat pe Vodă Cuza. Știți condițiile în care s-a încheiat Primul Război Mondial. Atunci, Marea Unire a însemnat aducerea laolaltă a tuturor celor zece provincii istorice locuite majoritar de români. Locul – am văzut de ce, timpul – pentru că e vorba de anul centenar, iar luna ianuarie – este prima lună din anul centenar al Marii Uniri.

Sigur, am găsit o cale să construiesc – nu de acum – o bibliotecă. N-am crezut că pot aduna atâta carte veche. Și am adunat-o din beciuri pline de igrasie (probabil că bănuiți de ce), în lăzi de campanie, jumătate aruncată, pentru că timpul și igrasia au degradat-o, din poduri de case și, bineînțeles, dintr-o bibliotecă ce se ținea într-un hol.

[…]

Victor Spinei: Aș începe printr-o mărturisire, care mă leagă de Craiova: ultima oară când am fost, s-a întâmplat într-o zi marcantă în istoria poporului român (22 decembrie 1989), când, fiind invitat de fostul și regretatul mitropolit Nestor Vornicescu, am fot la Craiova. Și am fost martorul revoluției, care s-a petrecut cu un aplomb deosebit. Și, n-am să uit, în piața publică, o tânără frumoasă, o olteancă minunată, trăgea de diferiți oameni care erau în piață și-i încuraja: „Veniți, acum! Curaj!”. Pentru mine, vă spun, a rămas o imagine cu totul remarcabilă curajul acestei fete. În fața Primăriei erau ostași înarmați, puteau oricând să tragă, nu se știa cum… O imagine care, vă spun, pentru mine este de neșters, pentru craioveni, și le face cinste. Cumva mi-am asociat imaginea ei cu cea din faimoasa pictură a lui Rosenthal, România revoluționară, tot o persoană frumoasă.

Dar, dincolo de acest episod, care este cumva personal, mai multe fire mă leagă și de sărbătoritul de astăzi, de domnul academician Ion Dogaru. Nu știu dacă dumnealui își amintește, am fost făcuți membri corespondenți ai Academiei prin iunie 2001, și de atunci ne-am întâlnit de mai multe ori. L-am admirat pe domnul academician în mai multe cuvântări rostite în aula Academiei, totdeauna cu cheag, totdeauna cu aplomb, de mine foarte invidiat dar al elocinței. Și n-am să uit, de asemenea, poate cel mai mult m-a impresionat minunatul său cuvânt de la Chișinău, în urmă cu vreo 2 ani, când a fost – de fapt lângă Chișinău – o manifestare științifică și culturală, când domnia sa a fost făcut membru de onoare al Academiei din Moldova. Și a rostit o cuvântare extraordinară, în care filonul patriotic, dorința de unire, prețuirea pentru unitatea noastră… Eu am fost profund impresionat. De altfel, una din dimensiunile activității domniei sale s-a referit și la legătura cu Basarabia. Și mă bucur că este aici eminentul savant, care este domnul Gugeac, și cu care aveți legături statornice, dar nu numai cu ei. Ați avut și studenți din Basarabia aici. Nu trebuie să uităm că din cununa noastră, a unirii, lipsește, totuși, această petală. Și domnul academician Ion Dogaru a făcut multe eforturi ca uniunea aceasta să nu se reducă la simple vorbe…

În urmă cu doi ani de zile, între preocupările Academiei a fost de a lansa o nouă colecție – Basarabica se intitulează –, până în prezent au apărut 6 volume ,care reunesc contribuțiile științifice a celor mai eminenți savanți din Republica Moldova. Și primul volum este cel pe care mi l-a sugerat domnul academician Dogaru, al domnului academician Gugeac – o lucrare remarcabilă, o lucrare care merită să fie, în sfârșit… O să fie premiată, dumneavoastră o să-i faceți un referat…

Ion Dogaru: L-am făcut deja, l-am și depus…

Victor Spinei: N-am să am ce să fac, va trebui să-l susțin. Bineînțeles, lucru firesc. Și apropo de cărțile pe care le-ați scris, despre lucrurile pe care le-ați animat la Craiova, vreau să îmi exprim și admirația pentru colegii dumneavoastră, pentru că au dedicat volume omagiale – două le știu și eu, poate sunt mai multe – admirabile. E un lucru mare ca discipolii să-și amintească de dascăl și să-și exprime și pe această cale aprecierea. De altfel, ce ați realizat dumneavoastră aici, la Craiova, este cu totul meritoriu. Facultatea de Drept din Craiova s-a profilat ca una din cele mai remarcabile instituții de acest gen din țară… În sfârșit, mi-e greu să fac clasamente, dar eu, atâta cât știu, vă situați foarte, foarte sus, dacă nu chiar în vârf. Și meritul unui profesor, unui dascăl, este nu numai să-și elaboreze lucrări, dar și să formeze specialiști. Și aici aveți un cortegiu, aș zice, de discipoli de foarte bună calitate.

[…]

Dan Claudiu Dănișor:  Viața dumneavoastră a fost dăruită pe de-a-ntregul acestei instituții, Universitatea din Craiova, și din 1990 facultății de Drept a acestei universități. Ați condus facultatea, de la înființarea ei și până în 2004, am avut privilegiul să fiu prodecanul domniei voastre patru ani, am muncit împreună, am scris împreună… Poate că unii vor zice: „Un pic de carte veche nu e cine știe ce!”. Este! Suntem o națiune care, de multe ori, din păcate, apelăm la Occident în loc să ne uităm în propria tradiție și ne negăm, cumva, identitatea proprie. În 2003, poate într-o disperare de cauză, Constituția a fost revizuită și a prevăzut că tradițiile acestea sunt bază juridică a interpretării normelor actuale ale Dreptului Constituțional și, prin intermediul lor, a întregului sistem de drept românesc, spunând în art. 1 alin. (3) din Constituție, că valorile și caracterele statului român trebuie interpretate în sensul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989. Poate părea o utopie, [n.n. după] cum câteodată poate părea o utopie și să te duci în bibliotecă să citești cărți de acum două secole, însă cine se poate lipsi de utopii? Un filosof american spunea că nu trebuie să te lipsești de o utopie veche până nu creezi una nouă. Și că dacă vrem ca generațiile următoare să trăiască mai bine, trebuie să încercăm să realizăm utopiile, chiar dacă știm foarte bine că n-o să reușim niciodată.

Cred că este foarte important să ne întoarcem la tradiție și [n.n. cred] că acest fond de carte ne ajută să o facem. Mulțumesc și domnului director Nicolae Cîrstea, pentru că face efortul de a edita asemenea lucrări din istoria dreptului nostru…

Participant: Dar și din partea Uniunii Juriștilor, vă rog să-i mulțumiți…

Dan Claudiu Dănișor: Îi mulțumesc, atunci, și din partea Uniunii Juriștilor, și din partea Academiei de Științe Juridice, că reeditează și sper să continue să reediteze, atât de frumos, de altfel, aceste lucrări care reprezintă un moment foarte important din istoria culturii române și a Dreptului românesc.

Cred că trebuie cu toții să ne așezăm în bibliotecile noastre și să citim carte veche. Poate că e greu uneori, noi încercăm aici, la Craiova, și sper să reușim cât mai curând să facem o bibliotecă a școlii doctorale, în care să digitalizăm toată cartea veche din bibliotecă. Am început să facem acest lucru deja și sper ca proiectele domnului decan Cercel, de a reface ultima construcție din acest campus pe fonduri europene și acolo de a face un centru de numerizare, să fie încununată de succes și să reușim să digitalizăm toată această bibliotecă, nu numai fondul de carte Ion Dogaru. Și pentru a păstra cartea, și pentru a avea acces mai ușor la ea în viitor. Cred că este important ca cercetătorii acestei facultăți să se aplece asupra cărților pe care dumneavoastră le-ați donat astăzi, care sunt cărți foarte valoroase și sper ca aceste gesturi de gratuitate față de Facultatea de Drept și biblioteca sa să continue, cum sugera și decanul Cercel.

[…]

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, domnule decan, doamnelor și domnilor! Într-adevăr, ne simțim foarte bine aici, la Craiova, suntem între prieteni, între olteni. Avem o colaborare foarte bună, atât cu Facultatea de Drept a Universității din Craiova, cât și cu Baroul Dolj, doi profesori și, aș putea spune, doi colegi apropiați, cu care colaborăm strâns, atât în zona profesională, cât și universitară. Ideea reeditării volumelor lui Dimitrie Alexandresco a venit acum 13 ani, în 2004. Atunci, într-o discuție cu profesorul meu din facultate, domnul Bogdan Dumitrache, a apărut această idee. Ne-am chinuit, în acești 13 ani, să găsim soluția potrivită. Câțiva ani am lucrat primele trei volume, le-am introdus în calculator, am găsit câțiva colaboratori care au creat fonturi speciale, pentru că aceste fonturi care s-au folosit, din limba română veche, nu mai existau. A trebuit să creăm acele litere. Am lucrat câțiva ani, inclusiv coordonatorul colecției, domnul Mircea Bob, a făcut comentarii în primul volum, cred că este și terminat: paralela între textele scrise de Dimitrie Alexandresco și textele din legislația nouă. În 2010, însă, s-a întâmplat un declic, la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, în luna decembrie am lansat o reeditare a volumelor lui Traian Pop, a fost o serie limitată. În prezidiul manifestării respective, răsfoind acele volume, care nu respectau paginația originală, ne-am dat seama că am face o greșeală foarte mare punând pe piață volume care nu respectă paginația citată în doctrina de specialitate. Astfel încât, utilitatea acestei opere s-ar fi dovedit lipsită cu desăvârșire și inutilă, chiar. În acel moment am decis că soluția este editarea anastatică, practic tot ce se citează în doctrina de specialitate se găsește și în operele pe care le vom publica. Am găsit înțelegere și sprijin din partea câtorva uniuni profesionale – Uniunea Națională a Barourilor, Uniunea Națională a Notarilor Publici, a Executorilor Judecătorești; am găsit un pasionat de carte veche – domnul avocat Virgil Popovici și fundația Virgil Popovici, care au susținut acest demers. Practic, am lucrat la această formă grafică în ultimii trei ani. Avem în editură cred că peste 20 de variante realizate în diverse forme. Am ales să punem pe piață varianta care credem că se pretează pentru un asemenea demers, varianta de legătorie de artă și de lux. Au fost realizate primele 200 de seturi, în acest moment se lucrează la ultimele 40 de seturi. Avem, practic, comandate și cumpărate 160 de seturi. În 2-3 săptămâni vor fi gata și restul exemplarelor. Ne propunem ca de acum înainte să nu avem mai mult de 100 de seturi comandate și publicate anual. Anul 2017 a mai adus câteva modificări în proiect. Practic, în luna iulie am decis ca fiecare set care se va publica să fie numerotat. Practic, avem de la setul 001 până la setul 200 în acest an, care va apărea curând. De asemenea, am decis numerotarea acestei serii, Cultura juridică, practic sunt primele 14 volume ale lui Dimitrie Alexandrescu, vor urma volumele lui Tanoviceanu, numerele 16-17, și credem că avem destulă treabă până la numărul 90 sau 100.

Este cred că cel mai important proiect din istoria editurii Universul Juridic, un proiect foarte complicate. Practic s-a luat la mână fiecare pagină din Dimitrie Alexandresco, chiar dacă nu am reintrodus textul în calculator, s-a mărit foarte mult fiecare pagină pe calculator și s-a construit fiecare literă care era, din cauza tiparului de acum o sută și ceva de ani, sărită, erau tot felul de pete, de la tiparul respectiv. S-a lucrat aproape 6 luni, aproximativ 4-6 luni la fiecare dintre volume; sunt vreo 5-6 colaboratori care au fost implicați în proiect, cu care, din păcate, oricâți bani le-am da, mi-au spus că nu mai vor să continue acest proiect. Suntem într-un oarecare impas din punct de vedere tehnic. O să vedeți că ceea ce găsiți pe internet nu corespunde cu ceea ce avem noi în carte. Practic este o muncă pe interiorul fiecărui volum care s-a realizat. Dar credem că, atât editura Universul Juridic, care a ajuns, iată, la o maturitate – împlinim curând 17 ani de când suntem pe piață –, cât și piața de carte juridică, doctrina românească, aveau nevoie de un asemenea proiect.

👍Vezi și: ALEXANDRESCO – Editorial de Nicolae Cîrstea

Vă mulțumesc tuturor pentru încurajări, pentru toate cuvintele pe care le-ați spus și așteptăm sugestiile dumneavoastră pentru viitoarele volume care vor face parte din colecția Cultura juridică. Mulțumesc. Sigur că, din partea editurii facem o donație către colegii noștri din Republica Moldova, Baroul Dolj, Facultatea de Drept și Editura Universul Juridic vor dona un set pentru Biblioteca Academiei și ne bucurăm să facem asta astăzi, aici, la Craiova, domnule Ion Gugeac…

👍Vezi și: Avocat Ernest-Virgil Popovici: Interviu cu ocazia apariției reeditării anastatice a EXPLICAȚIUNII TEORETICE ȘI PRACTICE A DREPTULUI CIVIL ROMÂN. Autor: Dimitrie Alexandresco

Ion Gugeac: Vă mulțumesc foarte mult! M-ați luat prin surprindere, dar vă asigur că acest lot de carte va constitui un fundament incontestabil în procesul de consolidare și perpetuare a culturii juridice românești. Mulțumesc.

[…]

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11.00, Facultatea de Drept a Universității din Craiova a găzduit Masa rotundă cu tema „Cartea juridică și donatorii de carte – piloni ai evoluției Lumii Dreptului”.

Cu această ocazie au mai avut loc două evenimente speciale. Este vorba despre Inaugurarea Fondului de Carte „Ion Dogaru” – Biblioteca Facultatii de Drept, precum și lansarea lucrării „Explicațiunea teoretică și practică a Dreptului Civil Român”, autor Dimitrie Alexandresco. Momentele au fost transmise LIVE pe pagina de Facebook Universul Juridic.

Organizatorii evenimentelor au fost Biblioteca Universității din Craiova, Facultatea de Drept a Universității din Craiova, Instititul de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu, Baroul Dolj și Centrul de Studii și Cercetări de Drept Privat, în parteneriat cu editura Universul Juridic.

Între invitații de seamă îi amintim pe domnii prof. univ. dr. Victor Spinei – Vicepreședintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Gugeac – Vicepreședinte al Academiei de Știinte din Republica Moldova, prof. univ. dr. Mircea Duțu – Directorul Institutului de Cercetări Juridice Acad. „Andrei Rădulescu”, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu – Directorul Publicațiilor Dreptul, prof. univ. dr. Nicolae Popa, prof. univ. dr. Ion Craiovan.

Intrarea la eveniment a fost LIBERĂ.