Lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul UE

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Introducere

Procesul de spălare a banilor este, în general, împărțit în trei faze: plasare, disimulare și integrare.

• Plasamentul constă în introducerea în sistemul financiar a banilor obținuți din activitatea ilicită. Un exemplu destul de recurent în această fază este constituirea unor depozite fracționate și constante în numerar în conturile bancare. Este mult mai discret să faci acest lucru în cantități mici, deoarece nu atrage la fel de multă atenție ca un singur depozit de o sumă mare.

• Disimularea este încercarea de a disocia fondurile de originea lor ilicită prin mutarea acestora între diferite conturi, bănci și/sau țări, atât de persoane fizice, cât și juridice. Această fază se desfășoară de obicei prin operațiuni menite să ascundă proveniența fondurilor ilicite, cum ar fi societăți-paravan, transferuri între conturi bancare naționale și internaționale, care îngreunează analiza trasabilității fondurilor, transferuri de bani către paradisuri fiscale.

• Integrarea este ultima parte a procesului, în care fondurile spălate au deja aspectul unui venit legal. În această etapă, spălătorul are acest capital de investit în afaceri, împrumuturi, imobiliare, fonduri de investiții sau orice activ care va genera profitabilitate în viitor.

Un exemplu simplu care cuprinde toate cele trei faze ar fi următorul: O persoană a obținut 40.000 de euro prin activități ilicite precum traficul de droguri. Ea depune fondurile în numerar prin operațiuni de 5.000 de euro în mai multe conturi curente contractate în diferite entități și în mai multe zile. Odată ce are toate fondurile în cont, în unitățile sistemului financiar, decide să cumpere spații pe care apoi le va închiria.

* * *

Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului se realizează prin intermediul legislației și cu sprijinul unor instituții naționale și internaționale specializate.

Suportul juridic

Riscurile spălării banilor și finanțării terorismului constituie o preocupare majoră în ceea ce privește sistemul financiar al UE și securitatea cetățenilor săi. Încă din anul 2018, UE dispune de reguli mai stricte în materie de luptă contra spălării banilor.

Aceste reguli fac dificilă disimularea de fonduri ilegale sub acoperirea societăților fictive și întăresc controalele asupra țărilor terțe cu astfel de riscuri. Ele întăresc, de asemenea, rolul autorităților de supraveghere financiară și îmbunătățesc accesul la informații și punerea lor la dispoziția celor interesați. Cu toate acestea, reglementările trebuie să fie adaptate în permanență pentru a face față riscurilor provenind din:

§ inovații ale tehnologiei – în special cele privind monedele virtuale;

§ integrarea crescândă a fluxurilor financiare în piața internă;

§ caracterul mondial al organizațiilor teroriste;

§ ingeniozitatea de care dau dovadă teroriștii în exploatarea faliilor sau lacunelor sistemului financiar-bancar.

Dintre măsurile luate de UE în această privință pot fi menționate:

• Directiva (UE) nr. 2015/849, conform căreia Comisia Europeană ține la zi o listă a țărilor terțe ale căror regimuri

de prevenție a spălării banilor prezintă deficiențe. Tranzacțiile financiare cu aceste țări necesită măsuri suplimentare de vigilență. În martie 2019, Consiliul a respins un proiect de listă cu 23 de țări cu risc ridicat, prezentat de Comisie. Consiliul a estimat că propunerea nu a fost stabilită în cadrul unei proceduri transparente și reziliente care să încurajeze activ țările respective să ia măsuri ferme, nerespectând în același timp dreptul lor de a fi ascultate. În mai 2020, Comisia a prezentat o metodologie revizuită pentru a identifica țările cu risc ridicat, care a intrat în vigoare în iulie 2020.

• Directiva nr. 2018/843 (numită și Directiva a cincea), adoptată în iunie 2018, care facilitează utilizarea informațiilor financiare în lupta contra criminalității. Textul său facilitează accesul unităților naționale de informații financiare pentru aplicarea legii la informații financiare și la cele referitoare la conturile bancare și la folosirea lor de către autoritățile competente.

• În decembrie 2019 a fost consolidat rolul Autorității Bancare Europene (ABE). O modificare a regulamentului de înființare a impus ABE și autorităților sale de supraveghere o obligație legală de a ajuta la prevenirea utilizării sistemului bancar, în scopul spălării banilor și finanțării terorismului;

• Programul strategic 2019-2024, adoptat în iunie 2019 de Consiliul European, care se axează pe patru priorități principale:

– protejarea cetățenilor și a libertăților;

– dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate;

– construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei;

– promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.

Consiliul European pune astfel pe prim plan protecția cetățenilor și a libertăților.

• Concluziile Consiliului European privind lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului adoptate pe 5 noiembrie 2020. Aceste concluzii au servit drept orientări pentru punerea în aplicare a:

– unui cadru reglementar unic care armoniza normele UE;

– unei autorități de supraveghere la nivelul UE având puteri de control direct;

– unui mecanism de coordonare și de sprijin pentru instituțiile naționale care gestionează informații financiare.

• Ansamblul de propuneri legislative pentru a consolida acțiunea UE împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prezentat de Comisie în iulie 2021. Instituțiile europene lucrează în prezent după aceste propuneri.

• Înființarea Autorității speciale pentru combaterea spălării banilor (AMLA) pe 29 iunie 2022.

• Acordul Consiliului dat pe 7 decembrie 2022 asupra unui regulament și a unei directive, două acte normative în cadrul reglementar consolidat al UE privind lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Odată adoptate noile reguli, fac mult mai dificilă spălarea banilor în ansamblul UE. A fost stabilit un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plățile în numerar. A fost limitat anonimatul în negocierea criptoactivelor, dat fiind faptul că tuturor prestatorilor de servicii cu criptoactive le este impusă obligația de vigilență în privința clienților lor pentru tranzacții cu sume egale sau mai mari de 1.000 euro. Aceasta înseamnă că prestatorii trebuie să verifice faptele și informațiile referitoare la clienții lor. Domeniul de aplicare a regulilor a fost extins la intermediarii financiari terți, la persoanele care negociază metale prețioase, pietre prețioase, bunuri culturale, bijutieri, aurari etc.;

• Adoptarea de către Consiliul European, pe 16 mai, anul acesta, a regulilor actualizate asupra informațiilor care însoțesc transferurile de fonduri prin extinderea domeniului de aplicare a acestor reguli la transferurile de criptoactive. UE lucrează pentru a preveni ca infractorii și teroriștii să încalce regulile privind lupta împotriva spălării banilor prin intermediul criptomonedelor. În prealabil, pe 29 iunie 2022, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu privind actualizarea Regulamentului UE referitor la informațiile care însoțesc transferurile de fonduri. Noile reguli au impus prestatorilor de servicii cu criptoactive obligația de a colecta și de a face accesibile anumite date privind ordonatorii și beneficiarii transferurilor de criptoactive pe care le efectuează. Aceasta permite asigurarea trasabilității și transferului criptoactivelor pentru a putea detecta mai bine eventualele tranzacții suspecte și de a le bloca.

Toate aceste măsuri reprezintă continuarea și intensificarea luptei contra terorismului și criminalității transfrontaliere, îmbunătățind cooperarea și schimbul de informații și continuând perfecționarea instrumentelor comune în această luptă. În plus, este important pentru consultanții fiscali care acordă asistență contribuabililor să fie mereu la curent cu comportamentul economic al acestora. După cum știm deja, trăim într-o lume în continuă schimbare, iar tehnicile criminalității se adaptează oricărei abateri prezentate de noile circumstanțe. Comportamentul contribuabililor este, fără îndoială, una dintre cele mai relevante surse de informații pe care să le folosească subiecții obligați pentru a configura alertele generate în cazul unor mișcări de risc și pentru a le putea analiza în detaliu.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI)

Un rol important în combaterea spălării banilor și în lupta împotriva finanțării terorismului îl are Financial Action Task Force/Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), care reunește cele mai recunoscute standarde internaționale în domeniu și oferă recomandări în vederea alinierii măsurilor de combatere a spălării banilor. Provocările sunt globale și necesită o cooperare strânsă la nivel internațional. UE colaborează cu partenerii săi în cadrul GAFI în vederea elaborării și punerii în aplicare a unor norme internaționale. GAFI elaborează și promovează politici de luptă contra spălării banilor și finanțării terorismului și face recomandări pe care țările ar trebui să le aplice. Cea mai recentă dintre acțiunile GAFI este reunirea pe data de 5 iulie, anul acesta, a reprezentanților sectorului public și ai societății civile într-un panel virtual pentru a discuta despre ce pot face guvernele, băncile și participanții la piața de artă pentru a preveni utilizarea abuzivă a sectorului pentru finanțare ilicită. În special, participanții au discutat despre:

• Principalele riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

• Rolul sectorului privat în detectarea și prevenirea spălării banilor, inclusiv provocările și bunele practici pentru identificarea activităților suspecte;

• Exemple de strategii de investigare de succes și supraveghere eficientă a pieței de artă.

În România, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a publicat pe site-ul instituției, în februarie 2022, „Recomandările GAFI referitoare la Standardele internaționale privind combaterea spălării banilor, finanțarea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă”. Aceste recomandări prevăd un cadru comprehensiv și conform de măsuri, pe care țările trebuie să le implementeze în vederea combaterii acestor amenințări.

Țările au însă diverse cadre legislative, administrative și operaționale și diferite sisteme financiare, astfel încât nu este posibil ca toate să ia măsuri identice pentru combaterea acestor amenințări. Din acest considerent, Recomandările GAFI prevăd măsurile esențiale pe care țările trebuie să le aplice pentru:

• a identifica riscurile și a dezvolta politicile și coordonarea, la nivel național;

• a cerceta infracțiunile de spălare a banilor, finanțare a terorismului și finanțare a proliferării armelor de distrugere în masă;

• a aplica măsuri preventive în sectorul financiar și alte sectoare desemnate;

• a stabili competențe și responsabilități pentru autoritățile competente (de exemplu, autoritățile de investigare, de aplicare a legii și de supraveghere) și alte măsuri instituționale;

• a facilita cooperarea internațională.

Recomandările originale ale GAFI (40) au fost elaborate, în anul 1990, ca o inițiativă de a combate încercările de utilizare improprie a sistemelor financiare de către persoane care spălau banii proveniți din traficul de droguri și revizuite de mai multe ori, fiind extinse dincolo de spălarea banilor din droguri.

Începând din anul 2003, recomandările sunt universal recunoscute ca standarde internaționale pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT). Cele 40 de recomandări ale GAFI sunt grupate pe următoarele capitole tematice:

A. Politicile de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) și coordonarea acestora;

B. Spălarea banilor și confiscarea;

C. Finanțarea actelor de terorism și finanțarea proliferării;

D. Măsuri preventive;

E. Transparența și beneficiarul real al persoanelor și construcțiilor juridice;

F. Atribuții și responsabilități ale autorităților competente și alte măsuri instituționale;

G. Cooperarea internațională.

Recomandările GAFI sunt implementate pe scară largă în UE prin intermediul celei de-a cincea directive (2018/843), intrată în vigoare în iunie 2018, privind lupta împotriva spălării banilor.

Rolul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în aplicarea politicii UE

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este Unitatea de Informații Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea și implementarea sistemului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Activitatea sa a început încă din anul 1999, funcționând ca organ cu personalitate juridică, independent și autonom din punct de vedere operațional și funcțional, în subordinea Ministerului Finanțelor.