Discursul domnului Adrian Cucu din cadrul Conferinței naționale „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul legii asupra profesiilor liberale”, ediția a V-a

În primul rând, încep atipic scurta mea prezentare, mulțumindu-vă pentru faptul că ați explicat ce urmează și ați arătat că lucrurile nu sunt așa de grave, așa cum credeam eu și mi-ați luat o piatră de pe inimă și o să vă povestesc în scurta mea expunere și o istorioară care va demonstra cum a evoluat relația între Oficiu și avocații din Uniunea Națională a Barourilor.

Sunt onorat să răspund pozitiv invitației adresate de către organizatorii conferinței de a fi prezent astăzi la deschiderea acesteia și mă adresez dvs. în numele Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și apreciez, în egală măsură, contribuția Grupului Editorial Universul Juridic la creșterea gradului de conștientizare a provocărilor specifice problematicii spălării banilor, precum și la implicarea sistemului cameral în facilitarea unor astfel de demersuri, demersuri foarte bine venite. Continui seria aprecierilor cu faptul că apreciez în mod deosebit această sală de ședințe, așa scrie la intrare, impozantă, impresionantă, o aulă  care este un reper pentru orașul nostru, care aparține Camerei de Comerț a Municipiului București.

Aș dori, în primul rând, să subliniez rolul important pe care îl au profesiile liberale reglementate și organizațiile reprezentative ale acestora; aceste organisme de autoreglementare credeau în cadrul sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și a celui de prevenire a finanțării terorismului. Fac această afirmație în deplină cunoștință de cauză bazându-mă pe experiența mea acumulată, oarece intermitență, în cei circa 25 de ani de când se vorbește despre combaterea spălării banilor în România.

Trebuie aici să fac o scurtă istorioară. În secolul trecut, în 1999, la momentul apariției Legii nr. 21 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, prima lege care a fost în țara noastră cu acest obiect, după ce am discutat cu alte categorii profesionale, mi-am făcut curaj să discut și cu reprezentanții avocaților. Cred că la nivelul Baroului București am reușit să stabilim o întâlnire: era conducerea Baroului București, mai erau câțiva avocați. Câțiva dintre dumnealor erau și membri ai Parlamentului, era o masă aproximativ rotundă, erau distinși avocați, și mă priveau cu oarece îngăduință. Eu învățasem legea pe dinafară, Legea nr. 21 îți permitea să înveți pe dinafară, legea actuală, Legea nr.129, să-mi arate mie cine o poate învăța pe dinafara, și v-am prezentat cu eleganță, având grijă să nu supăr pe cineva, că avocații vor avea obligația, inclusiv să elaboreze aceste rapoarte de tranzacții suspecte atunci când o fi, am făcut o trimitere și la câteva tipologii pe care reușisem să le obținem din corespondența cu omologii noștri din țări care aveau deja instituții mai bine conturate decât noi. Eram privit cu un pic de îngăduință așa, cam ca un profesor care acceptă că studentul din fața lui – toți erau și profesori, este adevărat – a învățat ceva. Comentariul a fost atât din partea unui distins avocat. Se uită puțin mai lateral la un coleg de al meu și spune „Nicule, tu ai fost la ședință când s-a votat legea asta?”, după care lucrurile s-au mai destins. Am stabilit niște principii și pot să o confirm acum după 25 de ani, după 24 de ani de când lucrurile au intrat totuși într-un firesc, raportându-mă, la ceea ce din cunoștințele mele se întâmplă și în alte țări la nivelul Europei.

Legislația în domeniul spălării banilor, mai apoi adăugându-se și combaterea finanțării terorismului, a avut un rol de pionierat în colaborarea dintre instituțiile statului și entitățile private. Oficiul, autoritatea statului, își desfășoară activitatea în baza unei colaborări responsabile asumate a entităților private din domeniul financiar, bancar, financiar-bancar, a profesiilor liberale și a altor profesioniști, la rândul lor, responsabili, conștienți de consecințele nefaste ale activităților ilicite asupra liberei concurențe, asupra competitivității și în ultimă instanță, asupra funcționării economiei și societății în ansamblul său.

Permiteți-mi să vă prezint, în continuare, câteva aspecte relevante din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor care au impact asupra activității dvs., a celor care vă aflați în profesii din această sferă a profesiilor liberale. În primul rând, doresc să vă aduc la cunoștință derularea celei de a 5-a runde de Evaluare Moneyval; este un proces complex care a debutat cu circa un an în urmă și care are drept scop evaluarea conformității tehnice și a eficienței sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din țara noastră. Suntem, deci, la cea de a 5-a rundă, participă la aceasta toate instituțiile care sunt implicate în sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor, dar participă și, mai ales, au participat inclusiv la etapele anterioare de dialog cu membrii comisiei de evaluare, reprezentanți ai profesiilor liberale astăzi prezenți aici în sală.

Evaluarea vizează toate instituțiile, vizează perioada 2017-2021 dar, e evident că orice realizare, orice lucru bun chiar ulterior acestei perioade, asupra căruia se concentrează evaluarea, sunt binevenite și în acest context ne străduim și în momentul de față să adaptăm o serie de proceduri, o serie de activități cerințelor evaluatorilor, sperând astfel să obținem un raport de evaluare pozitiv, în concordanță cu eforturile depuse de toți cei implicați în această activitate.

Apoi, vă anunț despre finalizarea primului exercițiu național de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Principalul obiectiv al evaluării naționale privind riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului a fost acela de a identifica și cuantifica riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național și, ulterior, de a lua măsurile necesare pentru a le reduce, pentru alocarea eficientă a resurselor financiare, tehnice, umane, de care autoritățile dispun. Fac o paranteză și spun că avem probleme cu resursele umane, avem și probleme cu resursele tehnice, dar se pare că rezolvarea problemelor generate de resursele tehnice este uneori mai facilă decât rezolvarea problemelor legate de resursele umane.

În context, Oficiul are în curs de derulare activități de selecție de personal și nu ni s-a tocit pragul, așa cum ne-am fi dorit, ca să avem de unde selecționa. Sunt multe elemente care pot fi luate în discuție: de ce nu avem suficienți candidați? Nu avem de unde alege, da, este o realitate.

Finalizarea procesului de elaborare a evaluării s-a materializat la sfârșitul lunii septembrie, prin adoptarea raportului de către un consiliu interinstituțional, numit prin decizia Primului-Ministru. Trebuie arătat că acest proces de elaborare a raportului a fost solicitant, dar pe lângă faptul că a răspuns unor obligații legale, se constituie într-un reper al realității obiective. Este un document prudent și echilibrat, un instrument util care va conduce, sperăm, la adoptarea unor strategii noi în domeniu, mai eficiente și a unor politici sectoriale corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Pe scurt, concluziile raportului pot fi sumarizate astfel: România este o țară cu atractivitate relativ limitată pentru spălarea banilor – aceasta datorită, pe de o parte, reglementărilor specifice care sunt la nivel de top, sunt la nivelul celei de a 5-a directive europene, mai mult de atât, nu există astăzi în lume – precum și cu un grad de secretizare financiară relativ modest, toate acestea abordate și analizate în contextul ponderii corespunzătoare a economiei noastre în ansamblu economic regional și global. În același timp, în România, finanțarea terorismului rămâne la un nivel foarte scăzut, are un caracter conjunctural, depinzând de evoluțiile din străinătate. Țara noastră nu se confruntă cu un fenomen terorist autohton și nu există organizații sau celule teroriste care să acționeze pe teritoriul național.

Aceasta este o concluzie trasă de către specialiști corespunzător activității derulate până acum și din fericire, măsurile adoptate până în prezent au contribuit la menținerea unui climat de securitate națională și au împiedicat materializarea eventualelor amenințări teroriste. În același timp, trebuie spus, că există zone de legislație deficitară care pot favoriza materializarea unora dintre riscurile de spălare a banilor identificate. Există o inadecvare a resurselor disponibile autorităților competente, în mod special a instrumentelor și tehnologiilor moderne; și la nivelul Oficiului avem o asemenea problemă. Suntem în schimb, într-o fază avansată de modernizare a sistemului informatic, care să ne permită gestionarea corespunzătoare a volumului important de informații pe care îl avem la dispoziție. De asemenea, s-a constatat că există o insuficientă conștientizare de către unele entități raportoare a fenomenului infracțional la care sunt expuse, precum și o slabă sensibilizare publică în legătură cu importanța prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, fapt ce determină un grad de reticență a acestora în colaborarea cu autoritățile publice competente.

Fac iarăși un comentariu personal. Am avut ocazia  să văd această problemă a spălării banilor în etape diferite, anii 1999, 2000 și mai târziu, și acum, a 3-a oară, când constat aceeași problemă, a indisciplinei, a comportamentului boem. Să fie acceptată această expresie pe care mulți dintre oamenii cu bani îl adoptă, a lipsei de cultură financiară și a modelării comportamentului lor în anumite situații, raportându-se mai degrabă la o cultură cinematografică și mai puțin la o cultură efectiv bazată pe realitatea imediată, cum să spun eu, realitatea înconjurătoare. Avem situații în care primim, și pe bună dreptate, informații, rapoarte de tranzacții suspecte care vizează transferuri de bani, urmate de retrageri, urmate de redepuneri în bancă, atitudine recalcitrantă atunci când banca cere în mod corespunzător și în mod legal minimul de informații cu privire la originea sumei, cu privire la destinația, cu privire la justificarea unei anumite tranzacții. Toate acestea sunt niște lucruri care aș putea spune că mă surprind. Evoluția, între momentul 1999-2000 și ziua de astăzi nu este nici pe departe la nivelul așteptărilor, la nivelul unei conștientizări care ar fi trebuit să existe. Problema evaluării naționale a riscurilor o să fie prezentată ulterior de către Doamna Ileana Totolici, colega mea care are o prezentare concretă, exhaustivă, documentată punct cu punct pe fiecare dintre activități și care va fi susținută într-una din sesiunile viitoare ale acestei conferințe.

Pe de altă parte, pe site-ul Oficiului găsiți o prezentare a acestei valori naționale a riscului, și atunci când vorbesc de site-ul Oficiului, vreau să spun că știu că acesta este un site neatractiv, greoi și vă spun în același timp că suntem în fază finală de pregătire a unui site nou cu o grafică corespunzătoare, atractivă și în același timp un site accesibil. Nu l-am introdus până acum dintr-un motiv cât se poate de practic, pentru că am început procesul de evaluare pe site-ul vechi. Evaluatorii știu deja anumite căi de acces către anumite documente pe care le pot găsi pe site; și pentru a nu crea probleme suplimentare pentru accesibilitatea lor la anumite date și informații am lăsat site-ul vechi până în acest moment. În același timp, am zis că aducem noul site în momentul în care ne-am și schimbat sediul, într-o clădire nouă, adecvată, să-i spunem așa, momentului în care ne aflăm.

Evidențiez, încă o dată, și apoi încetez cu problema evaluării naționale a riscului, faptul că toate cele constatate și cuprinse în cadrul acestui raport trebuie privite și analizate în dinamica lor, cu raportare la dimensiunea economică a fiecărui sector supus analizei, dar și a elementelor de conținut ce definesc tipologic riscurile de spălare de bani și de finanțare a terorismului. Într-un alt plan, din perspectivă europeană, deja prezentată de dl avocat Traian Briciu, vreau să vă aduc în discuție faptul că recent Comisia Europeană a prezentat și Consiliul a agreat în principiu, regulamentele ce descrie o viitoare arhitectură europeană foarte complexă, necesară în același timp, pentru a consolida normele Uniunii în prezent, în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării. Din perspectiva atribuțiilor fundamentale ale Oficiului în calitatea sa de unitate de informații financiare a României, apreciez că modificările pot aduce schimbări importante și consecințe practice ce vor avea, cu siguranță, ca scop îmbunătățirea procesului de detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte.

Pachetul AML cuprinde ca direcții principale de acțiune următoarele: propunerea de regulament pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și, în final, și a regulamentului AMLA și propunerea privind cea de a 6-a directivă, o nouă directivă. Se se observă că, prin propunerea de înființare la nivel comunitar a autorității pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, practic, se pun bazele unei arhitecturi instituționale bazată pe o centralizare parțială a competențelor de supraveghere în UE, deci Oficiul la rândul lui va avea deasupra sa o entitate care îi verifică activitatea și din acest punct de vedere, la nivel european. Este vorba despre o agenție comună care va acționa în calitate de supraveghetor al supraveghetorilor, așa cum s-a spus, în timp ce anumite entități vor fi supuse, probabil supravegherii directe a acestei autorități europene. Există discuții în continuare cu privire la modul de selecție a acestor entități. Din punctul meu de vedere, și este un punct de vedere în principiu care a fost discutat și adoptat de România, ar fi necesar să fie stabilite entitățile în funcție de mărimea lor. Există și o altă opinie, că oricum, din fiecare zonă, din fiecare regiune, din fiecare țară trebuie să fie și câteva entități care să fie supravegheate în mod direct. Este discutabilă oricare dintre cele 2 variante.

Propunerea de regulament prevede ca viitoarea agenție europeană să elaboreze proiecte standarde și modele uniforme de rapoarte de tranzacții suspecte, să standardizeze modul de acces la anumite categorii de informații. În plus, chiar și entitățile raportoare vor avea o serie de beneficii, pentru că vor vor beneficia de instrumente privitoare la bune practici, vor avea posibilitatea să obțină un feedback mai consistent și ne vor obliga pe noi, Oficiul de prevenire și combatere, să dăm acest feedback într-un mod corespunzător. Marea problemă, din punctul meu de vedere, este o competență care se prevede suplimentar pentru oficii, acela de a refuza anumite tranzacții sau de a suspenda un cont. La rândul lor, perioadele de suspendare, care constituie încă un subiect deschis, vor crește cu siguranță, de la cele câteva zile pentru care avem dreptul astăzi să facem o suspendare, se discută de termene de zeci de zile.

Din perspectiva Oficiului, am putea spune că vom beneficia de un ajutor, având mai mult timp pentru documentarea unor anumite operațiuni, dar subliniez acest lucru, suntem conștienți de responsabilitățile suplimentare ce vor fi antrenate de o asemenea reglementare. Crește răspunderea fiecăruia dintre noi și presupune o înțelegere și din punct de vedere juridic, dar și din punct de vedere financiar, din punct de vedere economic, mult superioară situațiilor astăzi întâlnite. Sperăm să facem față în mod corespunzător.

Nu în ultimul rând, acest cadru legislativ întărește, subliniază parteneriatul dintre organismele de autoreglementare și ale profesiilor liberale, și instituțiile de genul spălării banilor și nu doar pe acestea. Desigur, sunt foarte multe lucruri care ar mai putea fi prezentate și evident că subiectele pe care le-am atins așa, la rândul lor, sunt fiecare în parte generatoare de întrebări, dar pentru moment cred că am vorbit destul și îmi propun să închei prin a vă invita, a ne invita, de fapt, pe toți să contribuim la intensificarea colaborării interinstituționale responsabile, la menținerea dialogului profesional pentru creșterea gradului de conștientizare la nivelul fiecărei categorii profesionale și la nivelul societății în ansamblul său, asupra efectelor dăunătoare ale activităților circumscrise fenomenului de spălare a banilor și ale practicilor financiare ilicite în ansamblul lor.

Vă mulțumesc pentru atenție, vă mulțumesc pentru răbdarea pe care mi-ați acordat-o! Vă urez succes în activitatea dvs. și urez succes lucrărilor acestei prestigioase conferințe naționale.