Lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul UE

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, ONPCSB are ca obiect de activitate următoarele funcții:

a) Primirea, analizarea, prelucrarea și diseminarea informațiilor cu caracter financiar. În condițiile în care din analiza datelor și informațiilor prelucrate la nivelul instituției rezultă existența unor indicii de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, Oficiul informează de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Oficiul informează, de asemenea, Serviciul Român de Informații cu privire la suspiciuni de finanțare a terorismului sau informează organele de urmărire penală cu privire la indicii de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, în conformitate cu prevederile legii speciale, fiind astfel conturată funcția de diseminare a informațiilor către autoritățile competente;

b) Supravegherea și controlul entităților raportoare,

conform legii, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;

c) Coordonarea realizării evaluării riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național;

d) Punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată prin Legea nr. 217/ 2009;

e) Ca parte componentă a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), Oficiul participă activ, potrivit competențelor sale, atât la activitatea de stopare a unor eventuale fluxuri de finanțare a grupărilor teroriste, cât și la analizarea și evaluarea riscurilor la care se expun entitățile raportoare;

f) Primirea și examinarea cererilor de informații în scopul efectuării unor analize complexe, cât mai ample, care implică tranzacții financiare cu elemente de extraneitate. ONPCSB activează pe plan internațional, punând accentul pe intensificarea schimbului de informații cu instituțiile străine care au funcții asemănătoare sau similare, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în conformitate cu prevederile legale;

g) Cooperarea cu autoritățile competente naționale și internaționale, în vederea îndeplinirii cu operativitate a activității sale specifice;

h) Managerizarea resurselor umane, financiare și contabile și realizarea activității de audit public intern;

i) Primirea de la entitățile raportoare, în conformitate cu prevederile legale, a patru tipuri de rapoarte:

• Rapoarte de tranzacții suspecte;

• Rapoarte de tranzacții cu numerar, în lei sau valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele;

• Rapoarte de transferuri externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele;

• Rapoarte privind transferurile de fonduri pentru activitatea de remitere de bani, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.

Ordinul nr. 14/2021 pentru aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora, stabilește forma și conținutul acestor tipuri de rapoarte.

Recent s-au publicat Ordinul nr. 191/2023 al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor privind aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora și Ordinul nr. 192/2023 al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru aprobarea Regulamentului privind transmiterea informațiilor către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; acestea vor intra în vigoare în ultima parte a anului curent, urmând a aduce actualizări eficiente sistemului de raportare, în concordanță cu noul sistem informatic, care, în prezent, se află în faza finală de implementare în Oficiu.

De asemenea, în calitate de coordonator tehnic al sistemului național CSB/CFT, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a coordonat procesul de evaluare a României în cadrul celei de-a cincea Runde de Evaluare Reciprocă a Comitetului Selectat de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor (MONEYVAL) din cadrul Consiliului Europei. Evaluarea Mutuală a României a implicat o analiză detaliată a legislației și a reglementărilor naționale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Echipa de Evaluare MONEYVAL a examinat, de asemenea, eficacitatea aplicării acestor măsuri de către autoritățile române în practică. Raportul de Evaluare Mutuală reprezintă o evaluare obiectivă și detaliată a sistemului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din România. Acesta include analiza punctelor forte ale sistemului, precum și a vulnerabilităților identificate și a recomandărilor pentru îmbunătățire.

Calificativele obținute, atât în ceea ce privește conformitatea tehnică a cadrului legislativ, cât și eficiența în implementarea acestuia, plasează România în partea superioară a ierarhiei informale referitoare la rezultatele obținute de către țările evaluate de MONEYVAL în Runda a V-a și determină încadrarea țării noastre într-un proces de monitorizare normal, următorul raport de progres urmând a fi prezentat Comitetului MONEYVAL peste doi ani. Versiunea finală a Raportului de Evaluare Mutuală a României va fi publicată în perioada următoare, în conformitate cu politica de publicare a MONEYVAL. Aceasta va fi disponibilă publicului și va furniza informații esențiale despre evaluarea sistemului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din România.

Cadrul de eficientizare a cooperării internaționale privind schimbul de informații, instruire și schimbul de experiență și de know-how în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării actelor de terorism este asigurat de către grupul Egmont, o organizație internațională a Unităților de Informații Financiare (UIF), creată în anul 1995 și constituită din UIF din peste 165 de state. Acțiunile Grupului Egmont au ca obiectiv îmbunătățirea sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) la nivel mondial.

Unul dintre instrumentele utilizate pentru îndeplinirea acestui obiectiv este platforma de schimb de informații securizată, pusă la dispoziția FIU-urilor membre. Constant, Grupul Egmont își sprijină proprii membri pentru implementarea standardelor și reglementărilor internaționale în domeniu, prin oferirea unui forum comun de dialog, prin emiterea unor documente menite să ghideze cooperarea internaționala a FIU-urilor, dar și prin intermediul proiectelor pe care le coordonează. Grupul Egmont asigură cadrul securizat în vederea realizării schimbului de informații între FIU-uri, prin furnizarea tehnologiilor necesare, instruirea personalului FIU-rilor în vederea utilizării rețelelor, dar și prin realizarea unor analize și prin stabilirea unor tipologii, în vederea sprijinirii formării experților CSB/CFT. În cadrul acestui grup funcționează un Comitet de Coordonare, 9 Grupuri Egmont Regionale și 4 Grupuri de Lucru, respectiv: Grupul de Lucru pentru schimbul de informații privind SB/FT (IEWG), Grupul de Lucru pentru dobândirea calității de membru al Egmont și conformitate (MSCWG), Grupul de Lucru privind elaborarea de politici și proceduri (PPWG), Grupul de Lucru privind furnizarea de asistență tehnică și instruire (TATWG).

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) – FIU România este membru al Grupului Egmont din luna mai 2000, iar conducerea Oficiului a semnat Declarațiile de reiterare a angajamentului FIU România de a activa în continuare, ca membru al Grupului Egmont, în 2008 și în 2013, date la care au fost actualizate documentele constitutive ale acestei organizații.

Implicarea permanentă a Oficiului în activitățile Grupului Egmont a fost unul dintre obiectivele principale pe plan internațional. FIU România a pus accent pe realizarea unui schimb calitativ de informații, prin intermediul rețelei securizate de comunicare oferită de Grupul Egmont – ESW (la nivel global, între FIU-urile membre). Cererile de informații transmise de Oficiu către alte FIU-uri au vizat obținerea unor informații suplimentare care să vină în sprijinul soluționării analizelor financiare și să completeze circuitul financiar al fondurilor supuse procesului de spălare a banilor.

Din anul 2014, FIU România a fost inclusă în Regiunea Egmont Europa I, alături de FIU-urile din: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii.

Prezența ONPCSB în cadrul Regiunii I a avut în vedere asigurarea unui dialog prolific cu instituțiile cu atribuții similare din Uniunea Europeană/Comunitatea Economică Europeană, pentru identificarea celor mai bune practici în schimbul de informații și desfășurarea analizelor operaționale și strategice aferente acestei regiuni.

Câteva recomandări pentru consultanții fiscali

Deși nu există o rețetă general valabilă pentru a depista activitatea de spălare a banilor, există totuși unii indicatori comuni deja identificați care permit semnalarea sau prevenirea mișcărilor suspecte atât în ceea ce privește comportamentul clientului consultanților fiscali, cât și caracteristicile tranzacțiilor, și anume:

Comportament neobișnuit al clientului:

• Clientul este excesiv de nervos în tranzacția efectuată;

• El nu dorește să furnizeze documente cu privire la o anumită tranzacție pe care o efectuează;

• Insistă pe plata unui bonus;

• Un broker, avocat sau consilier financiar, acționează în numele unei alte persoane fără documente adecvate, cum ar fi o procură;

• Clientul furnizează documente de identificare neobișnuite sau suspecte sau refuză să prezinte originalele pentru verificare;

• Clientul nu este dispus să furnizeze informații personale de bază atunci când deschide un cont;

• De asemenea, clientul încearcă să deschidă un cont fără identificare, referințe sau o adresă locală completă.

Tranzacții neobișnuite:

• Depozitele de numerar conțin bancnote cu valori mari, plătibile în rate sau prin casier;

• Clientul schimbă frecvent bancnote cu valori mari cu bancnote cu valori mici;

• Transferurile sunt trimise sau primite către sau de la conturi diferite din partea aceleiași persoane;

• Prețul produselor sau al serviciilor este evident excesiv sau insuficient;

• O persoană care nu este titular de cont trimite un transfer cu fonduri;

• Efectuarea transferurilor către paradisuri fiscale;

• O creștere bruscă a activității contului clientului.

Ca recomandări privind comportamentul consultanților fiscali în cazul suspiciunilor de spălare a banilor pot fi menționate:

a) Limitarea expunerii la risc înainte ca tranzacțiile să aibă loc;

b) Detectarea comportamentelor anormale în fluxul de tranzacții, menținând activitatea criminală – fie fraudă, fie spălare de bani – în afara rețelei utilizate, încetinind sau oprind astfel criminalitatea la plasare sau la un nivel incipient;

c) Clasificarea, prioritizarea și contextualizarea operațiunilor care presupun:

• netrimiterea de alerte false la anchetatori;

• rapiditatea cu care consultantul poate analiza cele mai riscante elemente din stocul de date aflat la dispoziția sa, prioritizând toate alertele primite și oferind mult mai mult context în fiecare eveniment suspect. Datele aflate la dispoziția consultantului trebuie să conțină toate elementele de care acesta are nevoie pentru a identifica riscurile necunoscute;

• construirea unor reguli statice pentru fiecare scenariu, care, deși nu vor permite să se țină pasul cu criminalii evazioniști, le vor consuma totuși timpul, blocându-i să efectueze tranzacția;

• clasificarea clienților în funcție de identități și comportamente, pentru a scoate în evidență eventualele valori aberante, folosind datele statistice.

Toate aceste recomandări presupun ca un consultant fiscal să fie mereu la curent cu comportamentul economic al clientului, care este, fără îndoială, una dintre cele mai relevante surse de informare pe care o vor folosi și entitățile însărcinate cu controlul spălării banilor sau finanțării terorismului, pentru a seta alertele generate în cazul unor mișcări de risc și pentru a le putea analiza în detaliu.

Concluzii

Lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului are un dublu obiectiv: pe de-o parte, prevenirea activităților criminale prin privarea acestora de fonduri și, pe de altă parte, să asigure soliditatea, integritatea și stabilitatea sistemului economic și financiar.

De-a lungul a două decenii de cooperare tot mai strânsă între Statele Membre ale UE, a fost luată o serie de măsuri pentru a clarifica și a consolida legătura importantă care există între combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și chestiunile de natură prudențială, precum și pentru a completa cadrul juridic existent al Uniunii. Aceste măsuri aduc clarificări suplimentare cu privire la legătura dintre supravegherea

prudențială și cea în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și care impun autorităților de supraveghere prudențială să acționeze în baza informațiilor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Bibliografie selectivă

1. Directiva (UE) nr. 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, JO L 141, 05.6.2015, pp. 73-117.

2. Legea nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în M. Of. nr. 589 din 18 iulie 2019.

3. Silvia Monroy, How to detect money laundering, https://www.atalayar.com, accesat în februarie 2023.

4. Ordinul nr. 191/2023 al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor privind aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora.

5. Ordinul nr. 192/2023 al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru aprobarea Regulamentului privind transmiterea informațiilor către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.