Lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Sancțiunea nulității

• NCPC: art. 248 alin. (1)
• NCPC: art. 477
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 487
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8
• NCPC: art. 493 alin. (5)

Prin Decizia nr. 208 A din 22 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta A. și de pârâtul B. împotriva Sentinței nr. 225 din 17 februarie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Împotriva Deciziei nr. 208 A din 22 februarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs pârâtul B. la 23 aprilie 2019 (data depunerii la oficiul poștal).

Prin motivele de recurs subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că, în ceea ce privește acordarea daunelor morale, este necesară existența unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanței identificarea criteriilor de evaluare corespunzătoare întinderii acestora.

Cât privește prejudiciului moral, a susținut că acesta nu poate fi cuantificat prin raportare la criterii matematice sau economice, astfel încât, față de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța trebuie să acorde despăgubirile într-un cuantum care să constituie o satisfacție rezonabilă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 784 din 10 aprilie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul din perspectiva excepției de nulitate invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde „motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În cauză, prin cererea de recurs, recurentul-pârât nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, nu a menționat care sunt nomele legale încălcate și nu a combătut raționamentul instanței prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Astfel, prin motivele de recurs, subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că, în ceea ce privește acordarea daunelor morale, este necesară existența unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanței identificarea criteriilor de evaluare corespunzătoare întinderii acestora.

Cât privește prejudiciul moral, a susținut că acesta nu poate fi cuantificat prin raportare la criterii matematice sau economice, astfel încât, față de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța trebuie să acorde despăgubirile într-un cuantum care să constituie o satisfacție rezonabilă.

De asemenea, a arătat că, în cauză, intimata-reclamantă nu a solicitat, iar instanța de judecată nu administrat vreo probă din care să rezulte existența prejudiciului moral, urmare pretinsei săvârșiri a faptei ilicite.

A menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului de apel expus de reclamantă în cererea de apel, referitor la cuantificarea daunelor morale, deși avea această obligație, potrivit dispozițiilor art. 477 C. proc. civ., ci s-a limitat să examineze, exclusiv, cererea privind reevaluarea suferințelor sale, fără a face vreo referire la aspectele expuse în cererea de apel formulată a pârâtului.

Înalta Curte constată că susținerile recurentului-pârât nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul indicării, prin motivele de recurs, a unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 din acest act normativ, iar pe de altă parte, a argumentării juridice a acestuia, prin formularea unor critici propriu-zise cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textului de lege, astfel cum a procedat recurentul-pârât, prin invocarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor imputate instanței, respectiv o minimă argumentare a criticii în drept.

În acest sens, cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise motivelor de recurs, sunt de natură a susține nelegalitatea hotărârii.

Înalta Curte reține că reține că recurentul-pârât a ignorat specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici care vizează greșita aplicare a legii de către instanța de apel, deducând judecății aspecte de fond, care privesc, în esență, modalitatea de stabilire a despăgubirilor morale cuvenite reclamantei, în lipsa administrării unui probatoriu adecvat.

În felul acesta, a nesocotit și conținutul motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ., care permit exercitarea controlului de legalitate în limite precis determinate, cărora le excedează aspectele referitoare la fondul cauzei.

Pe de altă parte, modalitatea în care recurentul-pârât a înțeles să motiveze recursul nu se subsumează nici criticilor care să poată fi încadrate, din oficiu, într-unul din cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., astfel cum permit prevederile art. 489 alin. (3) din același act normativ.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă A. și, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de pârâtul C. împotriva Deciziei nr. 208 A din data de 22 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.