Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată – prezentare generală

În M. Of. nr. 913 din 13 noiembrie 2019 a fost publicată Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative. Astfel, această știre se va axa pe prezentarea generală a unor dispoziții relevante și de interes din acest act normativ.

În acest sens, art. 1 expune următoarele aspecte: „Prezenta lege reglementează condițiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de plată, supravegherea prudențială a instituțiilor de plată și a furnizorilor specializați în servicii de informare cu privire la conturi, regimul privind transparența pentru condiții și cerințe de informare privind serviciile de plată, precum și drepturile și obligațiile corespunzătoare ale utilizatorilor serviciilor de plată și ale prestatorilor de servicii de plată în contextul prestării de servicii de plată cu titlu profesional.”

Totodată, potrivit art. 2 pot presta servicii de plată următoarele categorii de prestatori:

„a) instituții de credit în sensul art. 4 alin. (1)^1 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, care desfășoară activitate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 cu modificările și completările ulterioare;

b) instituții emitente de monedă electronică în sensul legislației privind activitatea de emitere de monedă electronică;

c) furnizori de servicii poștale giro care prestează servicii de plată potrivit cadrului legislativ național aplicabil;

d) instituții de plată în sensul prezentei legi;

e) furnizori specializați în servicii de informare cu privire la conturi;

f) Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, atunci când acestea nu acționează în calitate de autorități monetare sau în altă calitate ce implică exercițiul autorității publice;

g) statele membre sau autoritățile lor regionale ori locale, atunci când acestea nu acționează în calitatea lor de autorități publice.”

Cu privire la serviciile de plată, următoarele activități sunt considerate a îndeplini condițiile pentru a fi catalogate astfel:

„a) servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plăți, precum și toate operațiunile necesare pentru funcționarea unui cont de plăți;

b) servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de plăți, precum și toate operațiunile necesare pentru funcționarea unui cont de plăți;

c) efectuarea următoarelor operațiuni de plată în cazul în care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operațiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operațiuni de transfer-credit, inclusiv operațiuni cu ordine de plată programată;

d) efectuarea următoarelor operațiuni de plată în cazul în care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschisă pentru un utilizator al serviciilor de plată: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operațiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operațiuni de transfer-credit, inclusiv ordine de plată programată;

e) emiterea de instrumente de plată și/sau acceptarea de operațiuni de plată;

f) remiterea de bani;

g) servicii de inițiere a plății;

h) servicii de informare cu privire la conturi.”

În altă ordine de idei, solicitantul trebuie să obțină o autorizație pentru prestarea de servicii de plată, iar pentru a fi totul la îndeplinire în mod legal și eficient solicitantul „trebuie să remită Băncii Naționale a României o cerere însoțită de documentația și informațiile prevăzute în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentului titlu.”, potrivit art. 25. Totodată, Banca Națională a României este responsabilă să asigure supravegherea prudențială a instituțiilor de plată autorizate, persoane juridice române, inclusiv pentru activitatea de plăți desfășurată prin sucursalele și agenții acestora.

Mai mult decât atât, potrivit art. 76, „Banca Națională a României are competența de a aplica sancțiuni administrative în cazurile în care constată că o instituție de plată, persoană juridică română, și/sau oricare dintre persoanele care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a activității de prestare de servicii de plată în cadrul instituției de plată se fac vinovate de următoarele fapte, dacă acestea nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât potrivit legii să fie considerate infracțiuni:

a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 75 alin. (1)  lit. a);

b) nerespectarea măsurilor administrative dispuse de Banca Națională a României;

c) încălcarea oricărei condiții sau restricții prevăzute în autorizația acordată;

d) efectuarea de operațiuni fictive și fără acoperire reală, în scopul prezentării incorecte a poziției financiare;

e) neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date și informații eronate către Banca Națională a României.”

Totuși, sistemele de plăți și prestatorii de servicii de plată pot procesa datele personale în cazul în care acest lucru este necesar pentru a garanta prevenirea, investigarea și detectarea fraudelor în domeniul plăților, iar furnizarea acestor informații trebuie să se realizeze în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE și cu Regulamentul (UE) nr. 2018/1.725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018.

Cu privire la sancțiunile și contravențiile incidente în legătură cu prevederile din acest act normativ, Banca Națională a României are competența de a aplica următoarele sancțiuni administrative:

a) avertisment scris;

b) amendă cuprinsă între 10.000 lei și 100.000 lei, pentru faptele prevăzute la alin. (1)  lit. a) și b);

c) amendă până la de două ori valoarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate, aplicabilă prestatorilor de servicii de plată;

d) suspendarea temporară a dreptului prestatorilor de servicii de plată de a presta servicii de plată până la remedierea situației care a determinat suspendarea;

e) suspendarea dreptului de acces la sistemele de plăți până la remedierea situației care a determinat suspendarea.

Totodată, este important de precizat faptul că prestarea fără drept cu titlu profesional a serviciilor de plată cu încălcarea prevederilor art. 8 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar utilizarea unei sintagme specifice, cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. (3), constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă.

În legătură cu modificările altor acte normative, prezenta Lege modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. S-a realizat o știre separată care abordează acest subiect și poate fi accesată aici.