Întrebări şi răspunsuri în materia TVA

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

! În preambulul acestei secțiuni nou-introduse, având ca obiectiv evidențierea unor recomandări practice de aplicare a prevederilor fiscale, raportat la diversele întrebări și probleme apărute în practica profesională, vă aducem la cunoștință că acestea reprezintă opinia autorului care le-a conceput, în calitate de lector al cursului Camerei Consultanților Fiscali în materia respectivă, și nu poziția Camerei Consultanților Fiscali, ca organizație profesională.

Întrebarea nr. 1:

Se primesc facturi de bunuri mobile corporale de la furnizori înregistrați în alt stat membru UE; cu toate că pe factură este menționat codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al cumpărătorului, furnizorul emite factura cu TVA românesc (aplicând, probabil, sistemul OSS). Facturile sunt de valoare mică și sunt emise în baza unor comenzi online.

Ce obligații avem cu privire la declararea acestor facturi?

Răspuns la întrebarea nr. 1:

Sunt situații deseori întâlnite, furnizorii din alte state membre, din eroare, consideră că solicitările online provin de la persoane fizice și le consideră vânzări intracomunitare la distanță, pentru care datorează TVA în România [art. 266 alin. (1) pct. 35 coroborat cu art. 275 alin. (2) C. fisc.]. Dacă sunt înregistrați, în statul lor membru, în sistemul OSS (art. 315 C. fisc.), emit facturi cu TVA din România și plătesc acest TVA în statul membru de identificare. În ipoteza în care aveți dovada că bunurile sunt transportate din alt stat membru în RO, înseamnă că furnizorul a aplicat eronat TVA. În mod normal, ar trebui să solicitați corectarea facturii și să declarați o achiziție intracomunitară în România. Facturarea eronată a livrării de către furnizor nu schimbă tratamentul fiscal al operațiunii respective. Din păcate, în astfel de situații, vor fi neconcordanțe în VIES, dacă furnizorii nu corectează facturile.

Întrebarea nr. 2:

1. Produse alimentare cu termen de valabilitate foarte scurt, care nu mai pot fi vândute, sunt acordate gratuit către fundații. Produsele provin din achiziție intracomunitară. Se ajustează TVA?

2. Prin contract, diferențele de inventar se refacturează către furnizorul logistic care se ocupă de depozitarea și manipularea produselor. Este ca o penalitate contractuală. Refacturarea nu se face 100% conform contractului. Pentru partea nefacturată se ajustează TVA?

Răspuns la întrebarea nr. 2:

1. Acordarea gratuită de produse alimentare, aflate în apropierea termenului de valabilitate, către fundații nu reprezintă o livrare de bunuri, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de pct. 7 alin. (12^1) din normele de aplicare a art. 270 alin. (8) C. fisc. Potrivit art. 304 alin. (2) lit. b) C. fisc., nu se fac ajustări pentru situațiile prevăzute de art. 270 alin. (8) C. fisc.

2. Diferențele de inventar în minus reprezintă bunuri lipsă din gestiune și se impune ajustarea TVA deduse, conform art. 304 alin. (1) lit. c) C. fisc. și prevederilor pct. 78 alin. (6) lit. a) din normele de aplicare a art. 304. Suportarea de către firma de logistică a acestor diferențe este într-adevăr o despăgubire contractuală; potrivit acelorași prevederi de la pct. 78 alin. (6) lit. a) din normele de aplicare a art. 304, acestea nu reprezintă o livrare de bunuri, adică nu se impune colectarea TVA.

Nefiind o livrare de bunuri, nu este obligatorie emiterea unei facturi, dar, dacă totuși se emite, aceasta nu va cuprinde TVA. Faptul că facturarea diferențelor negative către firma de logistică nu se face pentru valoarea integrală a lipsurilor la inventar nu are nicio influență asupra tratamentului fiscal aplicabil; așa cum am menționat, TVA dedusă aferentă bunurilor lipsă la inventar trebuie ajustată, indiferent dacă suportă sau nu cineva contravaloarea lor.

Întrebarea nr. 3:

O societate cu CAEN 5630, „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”, în perioada noiembrie 2018-31 decembrie 2022, putea să aplice cota de 5% pentru produse precum apă, cafea, sucuri servite de clienți în incinta barului, dacă societatea nu servea și produse alimentare (nu este restaurant)? Dar pentru cafeaua preparată și servită în bar ce cotă se aplică începând cu 01.01.2023?

Răspuns la întrebarea nr. 3:

Barurile, din punct de vedere fiscal, realizează servicii de restaurant, chiar dacă nu servesc și alimente (a se vedea pct. 18 din normele de aplicare a Codului fiscal – Titlul VII – TVA), deci da, puteați aplica cota de TVA de 5% în perioada 2018-2022 pentru orice băuturi nealcoolice, inclusiv pentru cafea.

De la 1 ianuarie 2023, pentru băuturi nealcoolice, care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99, se aplică cota de TVA de 19%. Este așteptată o clarificare oficială din partea Ministerului Finanțelor Publice pentru cota aplicabilă la cafeaua preparată și servită în baruri, restaurante, dar, informal, s-a comunicat că se aplică cota de 19%.

Întrebarea nr. 4:

Dacă o persoană fizică dobândește, prin moștenire, o suprafață mare de teren, pe care o parcelează și vinde parcelele, este obligată să se înregistreze ca plătitor de TVA, plecând de la premisa că terenul este construibil?

Răspuns la întrebarea nr. 4:

Bunurile de orice natură moștenite intră sub incidența prevederilor pct. 4 alin. (2) din normele de aplicare a art. 269 C. fisc. Persoana fizică nu devine persoană impozabilă pentru livrarea acestor bunuri, chiar dacă ulterior a împărțit în loturi terenul, proveniența rămânând aceeași, din moștenire. În consecință, dacă persoana fizică nu realizează alte operațiuni în sfera TVA, nu are obligația să se înregistreze pentru vânzarea terenurilor moștenite.

Întrebarea nr. 5:

O societate depășește plafonul de scutire de 300.000 lei în luna ianuarie 2023, solicită înregistrarea conform art. 316 C. fisc. până pe data de 10 februarie 2023 și i se atribuie codul de înregistrare în scopuri de TVA pe data de 01.03.2023. În luna februarie 2023, societatea livrează bunuri pentru care emite o factură, aplicând regimul de scutire prevăzut de art. 310 C. fisc.

După primirea codului de TVA, ar trebui să storneze factura și ar trebui să colecteze TVA?

Răspuns la întrebarea nr. 5:

Regimul special de scutire se aplică până la obținerea codului de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 310 alin. (6) C. fisc. În luna februarie 2023, se aplică regimul special de scutire pentru livrarea efectuată în februarie 2023. După înregistrarea conform art. 316, nu trebuie stornată factura emisă în luna februarie și nu trebuie să se colecteze TVA.

Prin excepție, în situația în care în februarie 2023 sau anterior ar fi fost emise doar facturi pentru avansuri, dar nu ar fi avut loc livrarea și prestarea aferente, acestea intervenind după data înregistrării, conform art. 316 C. fisc., ar fi fost aplicabile prevederile art. 280 alin. (6) C. fisc.; într-o astfel de ipoteză, persoana impozabilă ar fi trebuit să storneze facturile pentru avansuri emise și să colecteze TVA după data înregistrării (dacă operațiunile sunt taxabile și nu se aplică art. 331 C. fisc.).

Întrebarea nr. 6:

O persoană fizică autorizată, cod CAEN 6202 (consultanță IT), neînregistrată în scopuri de TVA, încheie contracte cu persoane impozabile stabilite în alte state membre, care comunică cod valabil de TVA. Persoana fizică autorizată obține cod de TVA, conform art. 317 C. fisc.

Cum este tratată, din punctul de vedere al TVA, activitatea de consultanță IT?

Răspuns la întrebarea nr. 6:

Activitatea de consultanță IT (nu reprezintă servicii electronice) prestată către persoane impozabile din alte state membre, înregistrate în scopuri de TVA, reprezintă prestări intracomunitare de servicii, conform art. 278 alin. (2) C. fisc., neimpozabile în România, locul prestării fiind situat în statul membru în care este stabilit beneficiarul persoană impozabilă. Se declară, în declarația 390, ca prestări intracomunitare de servicii.

În situația în care serviciile ar fi fost prestate către persoane fizice sau alte persoane din alte state membre, dar care nu comunicau un cod valabil de TVA, ar fi trebuit aplicată regula prevăzută la art. 278 alin. (3) C. fisc., serviciile având locul prestării în România, la locul unde este stabilit prestatorul. Dar, prestatorul nefiind înregistrat conform art. 316, nu avea obligația colectării TVA, aplicând regimul special de scutire prevăzut de art. 310 C. fisc. (până la plafonul de 300.000 lei).

Întrebarea nr. 7:

O persoană fizică a încheiat anterior datei de 1 ianuarie 2023 un antecontract de vânzare-cumpărare pentru plata în avans a unei locuințe, fiind îndeplinite condițiile de aplicare a cotei de TVA de 5%. După data de 1 ianuarie 2023, se face o cesiune a acestui contract către o altă persoană fizică.

Care este cota de TVA aplicabilă livrării în anul 2023 a locuinței către noul cumpărător, respectiv are acesta aceleași drepturi precum cedentul?

Răspuns la întrebarea nr. 7:

În cazul cesiunii, în anul 2023, de contracte încheiate înainte de 1 ianuarie 2023 de către persoane fizice, care au avut ca obiect plata în avans pentru locuințe, nu sunt aplicabile prevederile tranzitorii prevăzute de art. III alin. (1) din O.G. nr. 16/2022, întrucât persoana fizică cesionară nu și-a manifestat opțiunea de achiziție a unei locuințe decât în anul 2023. Astfel, furnizorul nu ar putea aplica cota de TVA de 5% pentru livrarea către noul cumpărător.

Furnizorul ar putea aplica cota de 5% (dar nu potrivit prevederilor tranzitorii de la art. III din O.G. nr. 16/2022) numai în cazul în care cesiunea contractului, deși are loc în anul 2023, ar fi îndeplinit condițiile generale prevăzute de art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 C. fisc., respectiv:

– persoana fizică (noul cumpărător) să nu fi achiziționat, în cursul anului 2023, o altă locuință cu valoare de până la 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota de 5%;

– locuința să nu depășească suprafața utilă de 120 mp;

– valoarea locuinței, inclusiv anexele gospodărești, să nu depășească suma de 600.000 lei, exclusiv TVA;

– locuința să fie locuibilă ca atare la momentul livrării [prevăzută de art. 266 alin. (1) pct. 16^1].

Întrebarea nr. 8:

În anul 2022, s-au încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare cu o persoană fizică pentru un număr de 3 locuințe cu valoare până în suma de 450.000 lei, cu cota de TVA de 5%.

Dacă contractele de vânzare se încheie în anul 2023, când are loc livrarea locuințelor, persoana fizică mai poate achiziționa încă o locuință, pe lângă cele 3, cu valoare de până în 600.000 lei, cu cota de TVA de 5%?

Dacă s-au încheiat promisiuni până la 01.01.2023, dar nu au fost achitate avansuri până la 01.01.2023, se aplică regulile tranzitorii prevăzute de art. III din O.G. nr. 16/2022, care derogă de la prevederile generale ale art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 C. fisc.?

Răspuns la întrebarea nr. 8:

Dacă livrarea celor 3 locuințe cu valoare de până în 450.000 lei, exclusiv TVA, are loc în 2023, se poate aplica cota de TVA de 5% numai în cazul în care au fost achitate avansuri până la 31.12.2023. După 1 ianuarie 2023, persoana fizică mai poate achiziționa cu cota de 5% și o altă locuință cu valoare de până la 600.000 lei, exclusiv TVA, potrivit prevederilor generale ale art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 C. fisc., pe lângă cele 3 locuințe cu valoare până în suma de 450.000 lei care beneficiază de prevederile tranzitorii ale art. III din O.G. nr. 16/2022.

Întrebarea nr. 9:

O societate neînregistrată în scopuri de TVA a beneficiat de servicii de la o firmă din Dubai (un set de reguli scrise despre diferite operațiuni care se fac în mediul online, instrucțiuni despre reclame).

Se datorează TVA în România pentru aceste servicii? Administratorul societății din România s-a cazat la un hotel din Dubai, care a emis factura pentru cazare. Se datorează TVA în România pentru cazare?

Răspuns la întrebarea nr. 9:

Pentru achiziția din Dubai, de servicii constând într-un set de reguli scrise despre diferite operațiuni care se fac în mediul online și instrucțiuni despre reclame, se aplică art. 278 alin. (2) C. fisc., locul prestării fiind în România, la locul unde este stabilit beneficiarul persoană impozabilă (societatea din România). Conform art. 307 alin. (2) C. fisc., societatea din România datorează TVA (nu este obligată să solicite înregistrarea conform art. 317 C. fisc., nu este o achiziție intracomunitară de servicii). Nefiind înregistrată conform art. 316 C. fisc., va face plata efectivă a TVA pe baza declarației 301 [art. 326 alin. (1) C. fisc.]. Pentru factura de cazare în Dubai nu se datorează TVA în România; fiind un serviciu legat de bunul imobil, nu este impozabil în România, locul prestării fiind, conform art. 278 alin. (4) lit. a), la locul unde este situat imobilul (Dubai).

Întrebarea nr. 10:

O societate din România, (A), achiziționează de la un furnizor din UE, (B), bunuri, a căror condiție de livrare este CIP sediul cumpărătorului (A). Bunurile sunt vândute ulterior de (A) către un client din România (C).

În scopul reducerii costurilor de transport, (A) contactează transportatorul, direcționând transportul bunurilor direct către sediul cumpărătorului final, (C), tot în România. CMR aferent este confirmat pentru primirea mărfii de către cumpărătorul (C), un exemplar al documentului fiind transmis către (A).

Există vreo problemă privind tratarea de către cumpărătorul (A) a acestei operațiuni drept o achiziție intracomunitară?

Răspuns la întrebarea nr. 10:

În cazul prezentat, faptul că bunurile au fost transportate la locația cumpărătorului final, (C) (tot în România), nu are implicații asupra achiziției intracomunitare care este efectuată de cumpărătorul (A), întrucât acesta este beneficiarul livrării intracomunitare realizate de către furnizorul (B), iar bunurile au fost transportate din alt stat membru în România [art. 273 coroborat cu art. 268 alin. (3) lit. a) și art. 276 C. fisc.]. (A) realizează o achiziție intracomunitară, urmată de livrare locală către (C).

Întrebarea nr. 11:

O societate din România, (A), înregistrată conform art. 316, achiziționează bunuri de la un cumpărător-revânzător, (B), din Bulgaria, care nu este stabilit și nu este înregistrat în scopuri de TVA în România, fiind înregistrat în Bulgaria în scopuri de TVA.

Cazul 1. Bunurile în cauză sunt expediate, conform CMR din Italia în România, de către societatea (C), care este furnizor pentru cumpărătorul-revânzător (B).

Cazul 2. Transportul este organizat și este în sarcina cumpărătorului (A) din România.

În care dintre aceste situații societatea (A) din România tratează operațiunea drept o achiziție intracomunitară de bunuri?

Răspuns la întrebarea nr. 12:

Cazul 1. Este o operațiune triunghiulară în care (B) (Bulgaria) este cumpărător-revânzător, nefiind stabilit și nici înregistrat în scopuri de TVA în România. (A), beneficiarul din România al livrării ulterioare, care este efectuată de către (B) din Bulgaria, este persoana obligată la plata TVA în România, conform art. 307 alin. (4) C. fisc. (A) declară în România o achiziție intracomunitară de bunuri atât în declarația recapitulativă, cât și în decontul de TVA, chiar dacă livrarea lui (B) către (A) este, din punct de vedere teoretic, o livrare în țară, pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei prin taxare inversă. Lui (B) din Bulgaria nu-i revin obligații din punctul de vedere al TVA în România.

Cazul 2. Când transportul este organizat de către (A) din România, nu se aplică măsurile de simplificare pentru operațiuni triunghiulare. În consecință, pe prima livrare de la (C) din Italia către (B) din Bulgaria, nu este alocat transportul intracomunitar al bunurilor și (C) nu ar putea să aplice scutirea pentru livrarea către (B). Transportul este alocat pe tranzacția dintre (B) din Bulgaria și (A) din România. (B) din Bulgaria ar trebui să declare o livrare intracomunitară în Italia, iar (A) din România ar trebui să declare achiziția intracomunitară a bunurilor.

Nici în acest caz, lui (B) din Bulgaria nu-i revin obligații din punctul de vedere al TVA în România. Indiferent cum a tratat (B) sau (C) această operațiune în Italia, (A) va declara achiziția intracomunitară a bunurilor.

Întrebarea nr. 13:

O persoană fizică sau entitate deținută de persoana fizică (P.F.A., I.I., I.F., înmatriculate la O.R.C.) are obligația înregistrării ca plătitor de TVA la depășirea plafonului de scutire de 300.000 lei, în condițiile în care persoana fizică (înregistrată cu CNP) aplică regimul special pentru agricultori, fără a mai desfășura o altă activitate independentă?

Răspuns la întrebarea nr. 13:

Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, care desfășoară numai activitățile agricole prevăzute la art. 315^1 C. fisc., aplică regimul special pentru agricultori, care nu obligă la înregistrarea în scopuri de TVA la depășirea plafonului de scutire de 300.000 lei, prevăzut de art. 310 C. fisc., cu condiția să nu se depășească din alte activități economice plafonul de scutire.

Întrebarea nr. 14:

O societate înregistrată conform art. 316 C. fisc. a achiziționat un apartament prin aplicarea taxării inverse, prevăzută de art. 331 C. fisc. Societatea are drept de deducere integral, neaplicând pro rata. La vânzare, aplică scutirea de TVA, prevăzută de art. 292 alin. (2) lit. f) C. fisc.

Aplicarea scutirii la livrarea imobilului implică ajustarea TVA, conform art. 305 C. fisc. (apartamentul a fost achiziționat în anul 2022)?

Răspuns la întrebarea nr. 14:

Faptul că la achiziție s-a aplicat taxarea inversă, conform art. 331 C. fisc., implică și faptul că s-a dedus TVA pentru achiziția respectivă (persoana în cauză este înregistrată conform art. 316 C. fisc. și are drept de deducere integrală a TVA).

Aplicarea scutirii de TVA la livrarea imobilului, conform art. 292 alin. (2) lit. f) C. fisc., conduce la ajustarea TVA deduse conform art. 305 alin. (4) lit. a) coroborat cu art. 305 alin. (5) lit. a) C. fisc.

Întrebarea nr. 15:

O societate, (A), din România, înregistrată în scopuri de TVA, vinde bunuri către un client, (B), din Republica Moldova. Bunurile sunt transportate din România direct către clientul lui (B) din Franța. Transportul este organizat de către vânzătorul (A) din România.

Care este regimul de TVA și ce obligații are societatea (A) din România?

Răspuns la întrebarea nr. 15:

Întrucât transportul bunurilor are loc din România în Franța, operațiunea se califică drept o livrare intracomunitară de bunuri, conform art. 270 alin. (9) C. fisc., chiar dacă beneficiarul este un client din Republica Moldova. Societatea (A) din România ar putea aplica scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitară, conform art. 294 alin. (2) C. fisc., dacă beneficiarul din Republica Moldova îi comunică un cod valabil de TVA din Franța sau din alt stat membru și deține dovada transportului bunurilor în Franța. Dacă beneficiarul din Republica Moldova nu comunică niciun cod valabil de TVA din alt stat membru, deși operațiunea se califică drept livrare intracomunitară de bunuri, nu poate beneficia de scutirea de TVA. 

Întrebarea nr. 16:

Societate din România, înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316 C. fisc., prestează servicii IT pentru beneficiari din UK (Marea Britanie), plătitori de TVA.

Cum se declară aceste servicii?

Răspuns la întrebarea nr. 16:

Plecăm de la premisa că serviciile IT sunt servicii furnizate pe cale electronică. Prestarea lor către beneficiari din UK (Marea Britanie), persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, este o prestare neimpozabilă în România, locul prestării fiind în UK, la locul unde este stabilit beneficiarul persoană impozabilă, conform art. 278 alin. (2) C. fisc. Nu se declară în declarația 390, nefiind prestări intracomunitare de servicii.

În ipoteza în care beneficiarii ar fi fost persoane neimpozabile (de exemplu, persoane fizice), operațiunile ar fi fost, de asemenea, neimpozabile în România, conform art. 278 alin. (5) lit. h) C. fisc., fiind impozabile la locul unde este stabilit beneficiarul persoană neimpozabilă, respectiv în UK.