Juristul lucrează întotdeauna, în orice ipostază, cu textul

20 Dec 2016
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 597

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Stăm de vorbă, la această ediție a doua a Maratonului Facultăților de Drept, desfășurată la Iași, cu un prieten apropiat, dl profesor Horia Țiț. Bine v-am găsit, d-le profesor.

Nicolae-Horia Țiț: Bine ați venit la Universitatea Al. I. Cuza din Iași în primul rând și la Facultatea de Drept. Mai ales în aceste zile de sărbătoare a universității suntem bucuroși să vă avem în mijlocul nostru și să răspundem întrebărilor dumneavoastră.

ORIGINAL Black Friday

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc și eu pentru invitație și pentru găzduire. Aș vrea să vă întreb, d-le profesor – știu că interacționați cu colegii mai tineri, cu studenții, atât în anul I, cât și în anul IV: Cât de dificili sunt studenții în anul I, atunci când vin de pe băncile liceului? La ce nivel de acumulare a cunoștințelor și de maturizare, până la urmă, ajung ei în anul IV?

Nicolae-Horia Țiț: Așa este. Am oarecum privilegiul de a avea o perspectivă asupra studentului la Drept atât în anul I, în semestrul I, deci chiar atunci când intră pe băncile facultății, imediat după examenul de admitere, cât și în anul IV, când, să spunem, finalizează ciclul de studii de licență. Observ de multe ori o creștere a nivelului de pregătire evidentă, dar în primul rând o maturizare a lor. Și cred că Facultatea de Drept din Iași, fiind una dintre facultățile din Hexagonul Facultăților de Drept, asigură această pregătire solidă pentru profesiile juridice. Eu am, repet, acest privilegiu de a începe lucrul cu ei încă din anul I, de a-i prelua și de a le preda câteva cunoștințe generale în anul I, referitoare la organizarea sistemului judiciar din România și la organizarea principalelor profesii juridice și de a finaliza cu cunoștințele referitoare la Dreptul procesual civil și în special la executarea silită – sigur, chestiuni oarecum tehnice, de detaliu. Deci am posibilitatea să văd dacă, într-adevăr, au obținut pe parcursul anilor toate abilitățile necesare pentru a fi un bun jurist. Și eu zic că da.

Nicolae Cîrstea: Cu ce v-ați dori dumneavoastră, ca profesor, să rămână un student al dumneavoastră după acești patru ani de facultate?

Nicolae-Horia Țiț: În primul rând cu niște abilități metodologice. Adică cred eu că un bun jurist este în primul rând o persoană care să aibă o capacitate de sinteză foarte mare, să fie capabilă să jongleze cu informații din diverse domenii. Pe mine să zicem că mă interesează mai puțin din acest punct de vedere ca ei să memoreze texte de lege sau să aibă informații detaliate pe care le pot obține din mediul online sau din cursuri, din coduri, cât în special abilitatea lor de a combina informația respectivă, de a o sintetiza. Pentru că, la urma urmei, orice jurist lucrează în primul rând cu un text – fie că e un text de lege, fie că este o cerere de chemare în judecată, că e un contract sau chiar un e-mail adresat unui client, să zicem. Juristul lucrează întotdeauna, în orice ipostază, cu textul; și asta este principala abilitate pe care cred că trebuie să o aibă studentul atunci când termină facultatea, de a ști să lucreze cu textul, de a ști să sintetizeze, de a ști să se exprime coerent în scris și oral. Și, sigur, folosindu-se de cunoștințele specifice domeniului juridic.

Nicolae Cîrstea: Există o întreagă discuție în mediul online de care aminteați, în legătură cu greutatea, cu dificultatea examenelor de admitere în profesiile juridice. Care este, de fapt, adevărul? Cât de grele sunt aceste examene și care ar fi calitățile, ce ar trebui să faci, ca student, ca să ajungi să treci de aceste examene considerate dificile sau foarte dificile?

Nicolae-Horia Țiț: Eu nu le consider neapărat foarte dificile; le consider foarte exigente și cred că ele sunt menite să verifice doar un fundament, o bază pe care să fie ulterior construit ceva. Adică ele, sigur, asigură verificarea unui fundament în principal teoretic, dar nu numai. Și, cred eu, orice student care își propune să acceseze o profesie juridică, indiferent că este cea de judecător, procuror, avocat, notar public, executor judecătoresc sau consilier juridic, trebuie să aibă această bază teoretică solidă. La aceasta, repet, se adaugă ceea ce spuneam mai înainte, acele abilități pe care le poate dobândi doar citind foarte mult și confruntându-se cu situații practice. Dar astea sigur că sunt aspecte pe care le formează ulterior și INM, și Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților, și celelalte forme de pregătire profesională.

Chiar astăzi citeam o postare de pe o platformă de socializare a unei foste studente, absolvente a Facultății de Drept din Iași, care a reușit recent la examenul de admitere la INM și care, într-un fel, împărtășea din această experiență. Și îmi permit să o citez pe ea, care spunea: Cheia succesului este, în primul rând, să fii foarte dedicat studiului. Nu există o altă scăpare. Și cred eu că lucrul ăsta se poate face încă din anii de facultate și în anii de masterat care urmează facultății. Cine dorește să acceadă într-o profesie juridică trebuie în primul rând să fie foarte bine pregătit teoretic.

Și aici, sigur, este importantă în primul rând pregătirea în timpul facultății, dar este foarte important și studiul individual.

Nicolae Cîrstea: Sunteți implicat activ în acest concurs de tradiție – Hexagonul Facultăților de Drept. Cât de important este pentru studenții participanți acest concurs? Cu ce-i ajută, cu ce contribuie la dezvoltarea abilităților lor în facultate?

Nicolae-Horia Țiț: Așa este, e un concurs de tradiție, la care eu am participat – și chiar mă mândresc că am și câștigat proba de Drept civil – în urmă cu aproape 20 de ani și în ultimii ani mă ocup de pregătirea – alături de alți colegi – echipei de Drept civil a Facultății de Drept.

Este, în primul rând, o experiență importantă pentru studenți pentru că îi pune în acest mediu competitiv. Îi pregătește pentru a face față unor provocări oarecum diferite de cele pe care le presupune simpla susținere a unui examen la facultate și studenții au posibilitatea să cunoască ceilalți colegi, să cunoască celelalte universități din țară, ceea ce, repet, le poate asigura o altă perspectivă.

Am observat cu bucurie faptul că, cel puțin în mediul profesioniștilor din domeniul avocaturii, în ultimii ani este foarte apreciată participarea – și, cu atât mai mult, câștigarea unui premiu – la Hexagonul Facultăților de Drept, pentru că, cu siguranță, asta constituie o garanție a faptului că persoana respectivă este foarte bine pregătită și are toate calitățile pentru a fi un bun profesionist.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, d-le profesor, și vă doresc succes!

Nicolae-Horia Țiț: Mulțumesc și eu și profit de această ocazie să adresez și o invitație – nu știu dacă emisiunea va fi difuzată după, atunci vom avea poate mesaje după. Săptămâna viitoare, în continuarea zilelor universității, facultatea de Drept lansează lucrările Cercului de procedură civilă Eugen Herovanu, și vom avea, în acest sens, o conferință susținută de d-na judecător Beatrice Ramașcanu, care este formator INM, conferință referitoare la rolul judecătorului național în aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în procesul civil, conferință care va fi deschisă de dl profesor univ. dr. Tudorel Toader, rectorul universității.

Deci pe data de 2 noiembrie așteptăm toți cei interesați de problematica Procedurii civile la lansarea Cercului de Procedură Civilă Eugen Herovan.

Nicolae Cîrstea: Vă felicit pentru inițiativă. Practic un profesor reprezentativ al Iașiului, pe care-l mențineți în atenția juriștilor prin inițierea acestui proiect.

Nicolae-Horia Țiț: Așa este. Un profesor reprezentativ, și nu numai al Iașului, pentru că profesorul Eugen Herovanu și-a împărțit cariera între Iași și București. Prima parte a carierei a fost ca profesor la Facultatea de Drept din Iași; a doua parte a carierei la Facultatea de Drept din București. Și, spunem noi, este patriarhul Dreptului procesual civil român.

Nicolae Cîrstea: Felicitări încă o dată și pentru această inițiativă!

Juristul lucrează întotdeauna, în orice ipostază, cu textul was last modified: decembrie 20th, 2016 by Nicolae-Horia Țiț

Recomandări

Abonează-te la newsletter