Infracțiuni de fraudă informatică și complicitate la fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice

14 iun. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
622 views
  • art. 36
  • Legea nr. 302/2004: art. 24
  • Legea nr. 302/2004: art. 38 alin. (3) și (5)
  • Legea nr. 302/2004: art. 43 alin. (6) și (7)
  • Legea nr. 302/2004: art. 52 alin. (1) lit. c)
  • Legea nr. 302/2004: art. 57 alin. (4)
  • Legea nr. 302/2004; art. 26
  • NCP: art. 249
  • NCP: art. 250
  • NCP: art. 360 alin. (1) - (3)
  • NCP: art. 362
  • NCP: art. 363
  • NCP: art. 48
  • NCPP: art. 598 alin. (1) lit. c)

Prin Sentința penală nr. 32/F din 15 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2018 (y/2018), a admis contestația la executare formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București privind Sentința penală nr. 29 din 13 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București secția I penală.

S-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă prin sentința menționată în privința persoanei extrădabile A. cu măsura arestării pentru o durată de 30 de zile, de la data încarcerării, în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii, urmând a se emite mandat de arestare la data rămânerii definitive a prezentei.

S-a reținut că la data de 13 decembrie 2017, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cererea de arestare provizorie în vederea extrădării formulată la data de 12 decembrie 2017 de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii prin care se solicită arestarea provizorie, de urgență, în vederea extrădării numitei A., cetățean român, urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la comiterea de infracțiuni de furt prin cablu și conspirație la comiterea infracțiunii de acces neautorizat la un calculator protejat, în scopul comiterii de fraudă, transmiterea de programe informatice cu intenția de a avaria fără autorizare calculatoare protejate și transmiterea de amenințări de avariere a calculatoarelor protejate în scopul extorcării, prev. de prevăzute de Titlul 18 secțiunile 1343\371, 1030(a)(4), 1030(a)(5)(A), 1030(a)(7) și 1030(c)(3)(A) și (c)(4) din Cod Statelor Unite ale Americii, persoană împotriva căreia a fost emis un mandat de arestare la data de 11 decembrie 2017 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii din Districtul Statului Columbia.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 5 martie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând cererea prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, Curtea de apel a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., în cauză existând o împiedicare la executarea sentinței penale, împiedicare ce constă în lipsa unui mandat de arestare în baza căruia persoana să poată fi reținută în vederea predării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.

Curtea a constatat în considerentele sentinței că faptele reținute în sarcina persoanelor extrădabile își regăsesc corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de fraudă informatică și complicitate la fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice prevăzute de art. 249 C. pen., art. 48 raportat la art. 249 C. pen. și 250 alin. (3) C. pen., 360 alin. (1) – (3), art. 362 și art. 363 C. pen. De asemenea, se constată că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale extrădării prevăzute de art. 24, 26 și art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, art. 2 și art. X din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

Campanie Craciun UJmag 2020

Având în vedere și consimțământul persoanei extrădabile, Curtea de apel a constatat că, în urma examenului de regularitate internațională efectuat conform dispozițiilor art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 302/2004 se impune admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane cu privire la persoanele extrădabile, față de acestea fiind dispuse mandatele de arestare emise la 11 decembrie 2017 și 30 ianuarie 2018 de către Tribunalul Districtual al S.U.A. pentru Districtul Columbia, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 2 și 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii procedând în consecință.

Pe cale de consecință, în vederea predării Curtea de apel a dispus, conform prevederilor art. 52 alin. 3 cu referire la art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile de la 13 februarie 2018 la 14 martie 2018 inclusiv, urmând să aibă în vedere schimbarea domiciliului inițial conform contractului de închiriere depus la dosar.

Curtea de apel a apreciat că se impune această măsură întrucât, pe de o parte lăsarea persoanei extrădabile la domiciliu menține caracterul de „arest” avut în vedere de dispozițiile legale la care s-a făcut referire mai sus, iar pe de altă parte, o asemenea măsură este prevăzută de Codul de procedură penală ale cărui dispoziții se aplică în completarea dispozițiilor speciale ale Legii nr. 302/2004, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost actualizată sub aspectul măsurilor preventive după intrarea în vigoare a noului C. pen. și noului C. proc. pen.

S-a reținut că inclusiv măsura inițială luată în cursul soluționării cererii de extrădare are în vedere aceste considerente. S-a apreciat că este posibilă o asemenea măsură întrucât persoana extrădabilă a respectat întocmai obligațiile impuse prin încheierea din 16 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, conform rapoartelor existente la dosar, iar necesitatea unei asemenea măsuri se impune și după soluționarea cererii de extrădare, în vederea protejării interesului minorului persoanei extrădabile, aflat la o vârstă fragedă și cu probleme medicale, fiind necesară încheierea unui acord de mediere cu tatăl minorului, cetățean străin.

În analiza contestației la executare, Curtea de apel a constatat însă că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 43 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora „(6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentință, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

(7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autoritățile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepția cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanța dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate și informează despre aceasta Ministerul Justiției și Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.”

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 57 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 „locul predării va fi un punct de frontieră al României. Centrul de cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R. asigură, prin Biroul Național Interpol, predarea și informează despre aceasta Ministerul Justiției și curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată și preluată sub escortă.”

S-a constatat că arestarea în vederea predării, prevăzută de dispozițiile art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, reprezintă, în fapt, o punere în executare a dispoziției de admitere a cererii de extrădare, fiind de esența extrădării ca, odată cu admiterea cererii, să se dispună arestarea în vederea predării, iar nu o altă măsură preventivă, temeiul privării de libertate fiind dat de însăși soluția dispusă, respectiv cea de admitere a cererii de extrădare. Așa fiind, instanța nu poate analiza oportunitatea sau necesitatea acestei măsuri din perspectiva dispozițiilor Codului de procedură penală referitoare la arestarea preventivă.

S-a reținut că la data de 30 ianuarie 2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia s-a înregistrat rechizitoriul nr. 1: 18-cr-00020 care constituie actul de inculpare pentru faptele presupus săvârșite de persoanele extrădabile. În baza actului de inculpare au fost emise mandatele de arestare la data de 30 ianuarie 2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Columbia și urmare emiterii acestor mandate de arestare a fost formulată solicitarea de extrădare de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.

S-a constatat că, practic, admiterea cererii de extrădare reprezintă o recunoaștere, o acceptare de către instanțele din România a mandatului de arestare preventivă emis de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, astfel că, admițând cererea, nu se poate dispune o altă măsură preventivă decât aceea dispusă de autoritatea judiciară solicitantă.

De asemenea, predarea, ca o consecință directă a admiterii cererii de extrădare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei extrădate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant; în lipsa unui mandat de arestare, organele de poliție nu pot reține persoana extrădabilă, nu pot pătrunde în locuința acesteia sau într-un alt imobil în care se află aceasta și nu au temei legal pentru a o păstra în custodie, nici măcar pentru câteva ore până la momentul predării efective.

Ca atare, s-a reținut că lipsa dispoziției de arestare constituie, în mod evident, o împiedicare la executarea hotărârii de extrădare, care presupune punerea persoanei extrădate la dispoziția autorităților statului solicitant. Așa fiind, impedimentul se circumscrie cazului de contestație la executare prevăzut de

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar prin aceasta nu se aduce atingere autorității de lucru judecat, întrucât arestarea reprezintă doar o punere în executare a soluției de admitere a cererii de extrădare.

Pentru considerentele expuse, Curtea de apel a admis contestația la executare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă prin sentința menționată în privința persoanei extrădabile A. cu măsura arestării pentru o durată de 30 de zile, de la data încarcerării, în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii, urmând a emite mandat de arestare la data rămânerii definitive a prezentei.

La data de 21 februarie 2018 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 32/F din 15 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că prima instanță a dispus, în mod corect, înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă prin sentința menționată în privința persoanei extrădabile A. cu măsura arestării pentru o durată de 30 de zile, de la data încarcerării, în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii.

Potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, dacă admite cererea de extrădare, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

Analizând textul legal sus-menționat se constată, că odată cu soluționarea cererii de extrădare în sensul admiterii acesteia, instanța de judecată trebuie să dispună și măsura preventivă a arestării în vederea predării.

Prevederea imperativă din cuprinsul art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 este justificată de împrejurarea că arestarea în vederea predării este de esența instituției extrădării.

Predarea, ca o consecință directă a admiterii cererii de extrădare, presupune automat privarea de libertate a persoanei extrădate, pentru a se asigura remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant până la momentul predării efective.

În consecință, se constată că omisiunea dispoziției de arestare a persoanei extrădate în vederea predării constituia o împiedicare la executarea hotărârii de extrădare, care presupune punerea persoanei extrădate la dispoziția autorităților din Statele Unite ale Americii, în vederea predării.

În raport cu dispozițiile legale mai sus-menționate, se constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru arestarea persoanei extrădabile în această fază prealabilă predării care urmează admiterii cererii de extrădare.

Totodată, instanța de control judiciar are în vedere și faptul că din datele existente, persoana extrădabilă A. și-a încălcat obligațiile impuse de instanță, aceasta nefiind găsită la domiciliu începând cu data de 16 februarie 2018, astfel cum rezultă din actele procedurale întocmite în dosar.

Pentru aceste considerente, instanța de control judiciar va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 32/F din 15 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2018 (y/2018).

Va obliga contestatoarea persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiuni de fraudă informatică și complicitate la fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice was last modified: iunie 14th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.