Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Apel respins ca fiind nefondat

• NCP: art. 336
• NCP: art. 74 alin. (1)
• NCPP: art. 374 alin. (4)
• NCPP: art. 417
• O.U.G. nr. 195/2002: art. 35
• O.U.G. nr. 195/2002: art. 87 alin. (5)

Prin sentința penală nr. 9/F din data de 19 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 396 alin. (1), (2), (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea pe durata executării pedepsei principale, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) din C. pen., mai sus menționate.

În baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 alin. (1) din C. pen. de la 1969 s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 251 din 12 decembrie 2014 a Judecătoriei Horezu, pronunțată în dosarul nr. x/2013, definitivă prin neapelare și dispune executarea în întregime a pedepsei principale de 2 ani închisoare care se adaugă la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare stabilită în prezenta, în total 3 ani și 4 luni închisoare, în condițiile art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus ca pedeapsa complementară să se execute după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a conduce autovehicule care se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 135/A din 3 aprilie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând apelul declarat în cauză de inculpatul A., prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele dispozițiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefundat pentru considerentele ce vor fi expuse:

Infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, face parte din grupa infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice, fiind menționată în art. 336 din C. pen.

Infracțiunea prevăzută la alin. (1) constă în fapta unei persoane care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, de a conduce pe drumurile publice un vehicul cu motor de propulsie sau cu tracțiune animală.

În cazul alin. (2) infracțiunea constă în fapta unei persoane care se află sub influența unor substanțe psihoactive, de a conduce pe drumurile publice un vehicul cu motor de propulsie sau tracțiune animală. Aceeași faptă este considerată mai gravă, fiind sancționată ca atare, atunci când persoana în cauză efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere

Este cunoscut faptul că de fiecare dată, consumarea unor cantități mari de alcool (peste limita legală), determină producerea în organismul consumatorului a unor fenomene patologice precum, confuzie mintală, lipsă de coordonare a mișcărilor, tulburări senzoriale, vizuale și auditive, fenomene care diminuează simțitor puterea de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorului auto în trafic, alterează reflexele, timpul de reacție, capacitatea de apreciere a distanțelor sau a vitezei cu care se deplasează vehiculul care circulă din sens invers, aspecte care pot cauza pentru conducătorul auto ce conduce un vehicul pe un drum public, consecințe imediate, cum ar fi provocarea unui accident grav de circulație ce poate avea ca urmare decesul sau vătămarea gravă a integrității corporale ale unor persoane sau pagube materiale importante.

Incriminarea acestei fapte este determinată de efectul nociv al alcoolului consumat peste o anumită limită sau a altor substanțe psihoactive, care produc, de regulă, tulburări în atitudinea și comportamentul conducătorului auto și care generează implicit o diminuare a capacității de a manevra vehiculul condus pe drumurile publice în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.

Astfel potrivit art. 336 alin. (1) C. pen., constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27.01.2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) C. pen. este neconstituțională. Instanța de contencios constituțional a arătat: (…) cerința ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care, de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu momentul opririi în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 alin. (1) C. pen., astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică – (…) paragraful 26).

Așadar, relevanță penală se acordă valorii alcoolemiei din momentul opririi în trafic, iar nu celei de la momentul prelevării mostrelor biologice.

Aplicând aceste considerații teoretice speței de față, Înalta Curte reține cu privire la situația de fapt, că în data de 31.03.2018, în jurul orei 20:15, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, inculpatul A., a fost depistat de către organele de poliție rutieră din cadrul I.P.J. Vâlcea – Poliția Orașului Horezu – Formațiunea Rutieră, în timp ce conducea autoturismul marca B. cu numărul de înmatriculare x, pe drumul public comunal (DC) 137 pe raza comunei Vaideeni, județul Vâlcea, având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge, fiind stabilită prin Buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. x din 02.04.2018 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Vâlcea, concentrația de 2,75 g‰ alcool în sânge la prima probă recoltată inculpatului A. la ora 20:45 și concentrația de 2,60 g‰ alcool în sânge la cea de-a doua probă recoltată inculpatului la ora 21:45, iar prin Raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 728/03.06.2021 întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” s-a stabilit faptul că, în data de 31.03.2018, ora 20:15, valoarea alcoolemiei pe care o avea în sânge inculpatul inculpatul A. a fost de 2,82 g‰.

În cursul cercetării judecătorești în fața instanței de fond, inculpatul A. a uzat de procedura recunoașterii învinuirii. Astfel, la termenul de judecată din data de 25 octombrie 2022 din fața Curții de Apel Pitești inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare și a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În cursul urmăririi penale, inculpatul A. nu a dorit să dea declarație și a uzat de dreptul la tăcere.

Relevanță, din punct de vedere probator, prezintă procesul-verbal de recoltare mostre biologice de sânge în vederea determinării alcoolemiei (ANEXA NR. 2 la normele metodologice prevăzute de Ordinul MS nr. 1512/2013), semnat și de inculpatul A. alături de polițistul rutier și personalul medical, din care rezultă că la Spitalul Orășenesc Horezu i-au fost recoltate inculpatului două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, cu respectarea dispozițiilor Ordinului MS nr. 1512/2013, prima probă biologică fiindu-i recoltată în data de 31.03.2018, la ora 20:45, iar cea de-a doua probă în data de 31.03.2018 la ora 21:45, ulterior trusa standard utilizată la recoltare fiind sigilată cu sigiliul nr. x.

Totodată, în acest Procesul-verbal de recoltare mostre biologice de sânge în vederea determinării alcoolemiei, s-au consemnat parametrii antropometri ai acestuia, respectiv greutatea de 80 kg și înălțimea de 180 cm., precum și mențiunile formulate de persoana supusă recoltării mostrelor biologice în legătură cu consumul de alcool și/sau substanțe psihoactive, alimente, antecedente patologice, în sensul că aceasta a confirmat: consumul de 1 litru de bere în intervalul orar 12:00-20:15, fără a indica consum de alimente și/sau substanțe psihoactive și nici antecedente patologice,

Din analiza Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. x din 02.04.2018 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Vâlcea se constată că a fost întocmit în urma analizei probelor biologice de sânge recoltate de la inculpatul A. în data de 31.03.2018, seria trusei standard fiind x, cu privire la care s-a constatat în momentul prelucrării mostrelor biologice că starea sigiliului/trusei era nedeteriorată, intact, iar în urma analizei celor două mostre biologice de sânge s-a stabilit concentrația de 2,75 g‰ alcool în sânge la prima probă recoltată inculpatului A. la ora 20:45 și concentrația de 2,60 g%0 alcool în sânge la cea de-a doua probă recoltată inculpatului la ora 21:45, cantitatea de alcool fiind exprimată în g la 1000 ml sânge (g‰)

Prin Ordonanța nr. 222/P/2020 din data de 14.04.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale de recalculare a alcoolemiei de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, care să răspundă la următorul obiectiv: Care era valoarea alcoolemiei pe care o avea în sânge suspectul A., în data de 31.03.2018, ora 20:15, când a condus autoturismul marca B. cu numărul de înmatriculare x, pe DC 137 pe raza comunei Vaideeni, jud. Vâlcea.

Prin Ordonanța nr. 222/P/2020 din data de 14.04.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-a stabilit ca expertiza medico-legală de recalculare a alcoolemiei de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” să se facă pe baza consumului de alcool declarat de A. în data de 31.03.2018, conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și a procesului-verbal de recoltare mostre biologice (Anexa 2), respectiv: 1 litru de bere marca C., în intervalul orar 12:00-20:00, fără consum de alimente și fără boli cunoscute, cu parametrii antropometrici: greutate – 80 kg și înălțime – 180 cm.

Prin Ordonanța nr. 222/P/2020 din data de 18.05.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-au respins obiecțiile formulate la data de 20.04.2021 de către inculpatul A. și, întrucât s-a constatat că nu s-au schimbat temeiurile care au motivat emiterea Ordonanței nr. 222/P/2020 din data de 14.04.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, iar până la data de 18.05.2021 nu au fost primite la dosarul cauzei alte observații din partea inculpatului A. și nici nu a fost cerut de acesta completarea sau modificarea întrebării stabilite, s-a constatat rămas definitiv obiectivul expertizei medico-legală de recalculare a alcoolemiei la care să răspundă comisia de specialiști din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, drept pentru care s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legală de recalculare a alcoolemiei de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” care sa răspundă la următorul obiectiv. Care era valoarea alcoolemiei pe care o avea în sânge suspectul A., în data de 31.03.2018, ora 20:15, când a condus autoturismul marca B. cu numărul de înmatriculare x, pe DC 137 pe raza comunei Vaideeni, jud. Vâlcea, pe baza consumului de alcool declarat de acesta în data de 31.03.2018, conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și a procesului-verbal de recoltare mostre biologice (Anexa 2), respectiv: 1 litru de bere marca C., în intervalul orar 12:00-20:00, fără consum de alimente și fără boli cunoscute, cu parametrii antropometrici: greutate – 80 kg și înălțime -180 cm. .

Prin Raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 728/03.06.2021 întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” s-a stabilit faptul că, în data de 31.03.2018, ora 20:15, valoarea alcoolemiei pe care o avea în sânge inculpatul A. a fost de 2,82 g%0. Din analiza acestui Raport de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 728/03.06.2021, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, s-a constatat că metoda de calcul științific utilizată la efectuarea expertizei a fost formula lui D..

Cu probele anterior expuse se coroborează și declarațiile martorilor: E., care a declarat în esență că în data de 31.03.2018, fiind spre seară, în jurul orelor 20:00, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent la Poliția orașului Horezu – Formațiunea Rutieră, împreună cu colegul său F., pe raza com. Vaideeni, jud. Vâlcea, localitate aflată la distanță de 4-5 km de orașul Horezu, iar în acest context efectua activități de supraveghere și control trafic.

Martorul a precizat că, în contextul activității de agent de poliție la Formațiunea Rutieră, efectua zilnic astfel de activități, atât pe raza orașului Horezu, dar și în celelalte comune aflate în competență teritorială, scopul fiind în primul rând prevenirea accidentelor rutiere, precum și constatarea de abateri de Ia regimul rutier. Martorul a declarat că în seara respectivă se afla cu autospeciala din dotarea Poliției Române, cu numărul de înregistrare x, dotată cu aparat Radar, prevăzută cu cameră de înregistrare video, având totodată în dotare un aparat etilotest. în jurul orei 20:00, fără a putea indica ora exactă, martorul și colegul său erau staționați cu autospeciala la o intersecție de drumuri, unul dintre drumuri fiind DC 137, pe raza com. Vaideeni, jud. Vâlcea, și au observat un autoturism care, din câte reține martorul, era marca B., culoare roșu -vișiniu, având numărul de înmatriculare x. La întrebarea procurorului dacă agentul de poliție E. cunoștea proprietarul acestui autoturism, acesta a precizat că nu știa cine este proprietarul autoturismului, ulterior identificandu-1 pe conducătorul auto ca fiind A. din com. Vaideeni.

Agentul de poliție E. a mai precizat că autoturismul respectiv se deplasa haotic, în sensul că nu se deplasa corespunzător pe sensul său de deplasare, ci pe mijlocul drumului și pe contrasens, deși sectorul de drum, nedelimitat prin marcaj rutier, era prevăzut cu circulație pe ambele sensuri și, constatând acest lucru, a hotărât împreună cu colegul său să oprească autoturismul, martorul reținând faptul că semnalul regulamentar de oprire a fost efectuat de colegul său.

Cu prilejul audierii, martorul și-a amintit că autoturismul a fost oprit puțin mai jos de intersecție, pe partea dreaptă a sensului său de mers, inițial fiind lansată impresia că nu va opri.

Cu privire la sectorul drum pe care se deplasa acest autoturism înainte de a fi oprit, agentul de poliție E. a precizat că acest autoturism se deplasa pe DC 137, dinspre centrul com. Vaideeni, ca și punct de reper din zona Primăriei com. Vaideeni, dinspre DJ 665, spre intersecția dintre DC 137 și DC 138 sau DC 154.

Agentul de poliție E. a precizat că nu își amintește exact numerele drumurilor comunale, pentru că acestea se mai schimbă, dar cu siguranță acel autovehicul se deplasa pe DC 137 dinspre centrul com. Vaideeni.

Martorul a precizat că, după momentul opririi, s-a îndreptat împreună cu colegul său către autoturism pentru stabilirea identității conducătorului auto și solicitarea documentelor prevăzute de art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002, iar din ceea ce și-a amintit martorul, conducătorul autoturismului nu avea asupra sa permisul de conducere, dar avea celelalte documente, respectiv cartea de identitate, certificatul de înmatriculare și polița RCA pentru a face dovada asigurării.

Agentul de poliție E. a precizat că astfel s-a stabilit identitatea conducătorului autoturismului ca fiind A., datele acestuia de identificare fiind menționate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

Martorul a mai declarat că A. era într-o stare avansată de ebrietate emanând halenă alcoolică, ținându-și cu greu echilibrul, reținând totodată martorul faptul că, în momentul în care A. a pășit pe sol din autoturism, s-a dezechilibrat și a căzut din cauza stării de ebrietate în care se afla.

Totodată, martorul a precizat că, din cauza stării de ebrietate în care se afla, A. nu era fluent în exprimare și dialogul avea loc cu dificultate și, întrucât acesta emana halenă alcoolică și era evidentă starea de ebrietate în care se afla, i s-a solicitat să fie testat cu aparatul etilotest.

Martorul nu și-a amintit exact dacă, inițial, inculpatul a refuzat testarea cu aparatul etilotest, însă a precizat că a durat mai mult timp până când acesta a suflat în mod corespunzător în aparatul etilotest.

Din declarația martorului se reține că, înainte de a sufla corespunzător în aparatul etilotest, astfel încât aparatul etilotest să poată determina valoarea, A. avea o atitudine defensivă, în sensul că era reticent în a sufla în aparatul etilotest și a încercat de mai multe ori, de aproximativ 10 – 12 ori, suflând foarte puțin timp încât rezultatul nu putea fi determinat și afișat, toată această încercare de a sufla în aparatul etilotest durând după aprecierea martorului câteva minute.

Martorul E. a precizat că, din ceea ce reține, valoarea indicată de aparatul etilotest a fost în jur de 1,21 mg/l alcool în aerul expirat, martorul arătând că valoarea exactă este indicată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și totodată este evidențiată pe bonul printat din aparatul etilotest, care arată totodată ora testării și numărul testului.

Agentul de poliție E. a mai precizat că toate aceste activități au fost înregistrate cu camera video din dotarea aparatului Radar, martorul precizând în acest sens că obișnuiau (referindu-se la acesta și colegii săi) să folosească camera video ca probă în contextul activităților efectuate, întrucât au fost situații în care, neavând o astfel de înregistrare video, era mai dificil de probat constatarea unei contravenții sau infracțiuni.

Martorul E. și-a amintit că s-a îndreptat către autospecială, cu aparatul etilotest în mână, pentru a se vedea și înregistra pe camera video a aparatului Radar, valoarea indicată de aparatul etilotest și, că i-a comunicat, cu siguranță, lui A. valoarea indicată de alcooltest.

Agentul de poliție E. nu și-a amintit dacă i-a arătat afișajul electronic, însă a precizat ca, fără îndoială, i-a comunicat valoarea alcoolemiei care era foarte ridicată, apreciind că, în starea avansată de ebrietate în care se afla A., nu conștientiza valoarea ridicată a alcoolemiei, această apreciere fiind făcută de martor având în vedere și dificultatea cu care comunica din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla. A mai declarat că, având în vedere că valoarea indicată de aparatul etilotest a fost peste 0,40 mg/l alcool în aerul expirat, i s-a comunicat inculpatului A. că trebuie sa i se recolteze probe biologice în vederea stabilirii concentrației de alcool din sânge, iar acesta a fost de acord, exprimând consimțământul în scris, motiv pentru care s-au deplasat la Spitalul Orășenesc Horezu, pentru prelevarea celor două probe biologice de sânge. Agentul de poliție E. a precizat că A. a fost întrebat în acest sens, cu siguranță, de către medicul examinator, martorul precizând faptul că, în astfel de situații, documentul tipizat întocmit la momentul prelevării probelor conține rubrici cu privire la consumul de alcool și consumul de alimente, intervalul orar, iar medicul examinator întreabă persoana în cauză cu privire la toate aceste informații. La întrebarea procurorului dacă vreo persoana a fost sugerat lui A. ce consum de alcool să declare, agentul de poliție E. a precizat că nici acesta și nici colegul său, ori medicul examinator, nu i-au sugerat să declare un anume consum, martorul precizând că medicul examinator consemnează în procesul-verbal doar ceea ce declară persoana în cauză. Agentul de poliție E. a mai învederat faptul că acesta și polițiștii, în procesul-verbal pe care îl întocmesc cu prilejul constatării unei infracțiuni, întreabă persoana depistată cu privire la consumul de alcool, intervalul orar și dacă a consumat sau nu alimente, iar în acest proces-verbal se consemnează ceea ce declară persoana în cauză, iar la finalul întocmirii procesului-verbal, persoanele prezente citesc procesul-verbal sau li se aduce la cunoștință aspectele menționate (Ia contravenții evitând să îl înmâneze pentru a nu-1 rupe), iar în situația în care nu sunt de acord cu datele și informațiile menționate, acestea pot formula obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal, care conține rubrică în acest sens. Agentul de poliție E. a dorit să precizeze că, din punctul său de vedere, consumul de alcool declarat de către persoana depistată, nu este relevant, ceea ce prezintă relevanță sunt probele de sânge prelevate de la aceasta, arătând totodată faptul ca, în activitatea sa de polițist rutier a constatat că există o practică conform căreia unii conducători auto declară verbal un consum de alcool mai redus decât cel real, de teamă că rezultatul probelor de sânge va fi mai mare, însă sunt și conducători auto care declară adevărul. Din câte și-a amintit, agentul de poliție E. a arătat că, în cazul lui A. prima probă de sânge a evidențiat o concentrație în jur de 2,70 gr.‰ alcool pur în sânge, iar cea de-a doua probă puțin sub această valoare, martorul crezând că valoarea a fost de 2,60‰ alcool pur în sânge.

Cu prilejul audierii în cauză în calitate martor, la data de 25.06.2021, agentul de poliție F. a declarat în esență următoarele: La sfârșitul lunii martie 2018, în ultima zi a lunii, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de agent de poliție în cadrul Poliției oraș Horezu – Formațiunea Rutieră, din echipaj făcând parte și colegul său – agent principal E., martorul a efectuat activități de supraveghere și îndrumare a traficului rutier pe raza com. Vaideeni, jud. Vâlcea, în prealabil efectuând astfel de activități și pe raza altor comune din proximitatea orașului Horezu, dar și pe raza orașului Horezu. Martorul a precizat că autoturismul cu care s-au deplasat era o autospecială din dotarea Poliției Române marca Dacia Logan, cu numărul de înregistrare x, autospeciala fiind dotată cu aparat Radar având cameră de supraveghere, precum și cu aparat etilotest. Potrivit martorului, în jurul orei 20:15, acesta se afla împreună cu colegul sau cu autospeciala staționată la intersecția drumurilor comunale 137 și 154 de pe raza com. Vaideeni, satul Vaideeni, jud. Vâlcea, iar la un moment dat au observat deplasându-se pe DC 137, dinspre centrul com. Vaideeni, spre intersecția dintre DC 137 și DC 154, un autoturism marca B., de culoarea vișinie (din ceea ce și-a amintit martorul), care se deplasa pe sensul opus de mers, deși circulația pe DC 137 era pe ambele sensuri. La momentul audierii, agentul de poliție F. nu și-a amintit numărul de înmatriculare al acestui autoturism, precizând însă că acest autoturism a fost condus, cu siguranță, de către numitul A. din com. Vaideeni, jud. Vâlcea. La întrebarea procurorului dacă martorul îl cunoștea pe A., acesta a răspuns că îl cunoștea din vedere întrucât și martorul a locuit pe raza com. Vaideeni, jud. Vâlcea, fiind consătean cu acesta. Martorul și-a amintit și a precizat că, în anul 2010 sau 2011, în perioada în care era elev la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr din Câmpina, a efectuat stagiul de practică la Postul de Poliție al com. Vaideeni, iar cu acest prilej a asistat la activități efectuate de către polițiștii din cadrul acestui post de poliție, cu prilejul unui accident rutier soldat cu pagube materiale, petrecut pe raza com. Vaideeni, în care a fost implicat A.. Martorul a precizat faptul că, și la acel moment, A. se afla sub influența băuturilor alcoolice, motiv pentru care polițiștii din cadrul Postului de Poliție Vaideeni l-au condus pe acesta la Spitalul Orășnesc Horezu pentru recoltarea probelor biologice de sânge, însă A. a refuzat, iar ulterior i s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltare probe biologice de sânge, dosarul fiind instrumentat de către polițiștii din cadrul Poliției orașului Horezu – Formațiunea Rutieră. Cu privire la momentul depistării inculpatului în seara de 31.03.2018, agentul de poliție F. a mai precizat că, observând împreună cu colegul său modul de deplasare sinuos al autoturismului marca B., în sensul că se deplasa pe sensul opus de circulație, pe DC 137, personal a efectuat semnalul de oprire al autoturismului și după oprirea acestuia, s-a îndreptat împreună cu colegul său la autoturism pentru a stabili identitatea conducătorului auto și pentru a verifica documentele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, respectiv certificat de înmatriculare, actul de identitate și permisul de conducere și dacă autoturismul este asigurat din punct de vedere RCA. Martorul F. a precizat că, în momentul în care a deschis ușa pentru a coborî din autoturism, conducătorul auto a căzut pe sol, emana halenă alcoolică foarte puternică, fiind evidentă starea de ebrietate în care se afla întrucât nu putea să-și țină echilibrul. L-a ajutat cu colegul său să se ridice, i-au verificat documentele stabilindu-i astfel identitatea, ca fiind A., martorul precizând că acesta era singur în autoturism. Martorul a mai declarat că, întrucât prezenta halenă alcoolică și era evidentă starea de ebrietate, i-au solicitat lui A. să sufle în aparatul etilotest. Inițial, A. a refuzat să sufle în aparatul etilotest, dar ulterior a fost de acord să sufle și, după mai multe încercări, a reușit să sufle perioada de timp necesară pentru înregistrarea și stabilirea alcoolemiei. Martorul F. a mai precizat ca, din câte își amintește, aparatul etilotest a înregistrat o valoare foarte mare, în jur de 1,21 mg/l alcool pur în aerul expirat. Martorul a declarat că i-a comunicat ulterior valoarea rezultată, i-a arătat aparatul alcooltest și, totodată, i-a comunicat că are obligația să îi însoțească la Spitalul Orășnesc Horezu pentru recoltarea probelor biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei, având în vedere valoarea ridicată indicată de aparatul etilotest, care a evidențiat o depășire a pragului valorii de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, până la care ar fi fost contravenție. Agentul de poliție F. a menționat că A. a fost de acord cu deplasarea la Spitalul Orășenesc Horezu și cu prelevarea celor două probe biologice de sânge, acesta exprimându-și consimțământul scris în acest sens. La întrebarea procurorului dacă agentul de poliție F. sau colegul său E. a sugerat lui A. ce consum de alcool să declare în seara respectivă, martorul a precizat că nici acesta și nici colegul său E. nu i-au sugerat acestuia ce să declare, arătând că A. a fost întrebat cu privire la consumul de băuturi alcoolice de către colegul E., fiind consemnat ceea ce a declarat A.. Martorul a precizat că, ce declara acesta (referindu-se la inculpat), asta consemnau, precizând că ei (referindu-se la agenții de poliție) nu aveau de unde să știe cât/ce fel de alcool a consumat. Agentul de poliție F. a menționat că această întrebare privind consumul de alcool a fost adresată și de către medicul de gardă de la spital, care a întocmit Anexa nr. 2. Referitor la valorile rezultate în urma analizei toxicologice, martorul și-a amintit că au fost foarte mari, din cele amintite crezând că au fost de 2,80 gr/‰ și 2,70 gr/‰ alcool pur în sânge, .

În raport de toate argumentele de fapt și drept expuse, Înalta Curte constată în acord cu instanța fondului că latura obiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe a fost realizată prin acțiunea inculpatului de a conduce pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/litru alcool pur în sânge.

Potrivit O.U.G. nr. 195/2002, modificată, privind regimul circulației pe drumurile publice, și Regulamentului de aplicare a ordonanței, autoturismul marca B. este unul dintre vehiculele pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

A fost îndeplinită și cerința privind îmbibația alcoolică, prin Raportul de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 728/03.06.2021 întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” s-a stabilit faptul că, în data de 31.03.2018, ora 20:15, valoarea alcoolemiei pe care o avea în sânge inculpatul A. a fost de 2,82 g%0. Din analiza acestui Raport de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 728/03.06.2021, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, s-a constatat că metoda de calcul științific utilizată la efectuarea expertizei a fost formula lui D. stabilindu-se că la momentul producerii evenimentului rutier inculpatul A. avea astfel o alcoolemie cu mult peste 0,80 g/litru alcool pur în sânge.

Urmarea imediată a constat în punerea în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice prin acțiunea inculpatului, infracțiunea prezentându-se ca o infracțiune de pericol.

Legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul specific a reieșit din însăși materialitatea faptei.

Latura subiectivă a infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe a fost realizată; inculpatul a acționat cu intenție directă; inculpatul A. a prevăzut ca inevitabilă punerea în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice și a urmărit producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.

Astfel, așa cum rezultă din dinamica faptei, inculpatul a acționat conștient în sensul punerii în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice, analiza coroborată a probelor administrate în cauza pendinte face dovada deplină a faptei reținute în sarcina inculpatului A., a formei de vinovăție cu care a acționat, fiind aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție.

Astfel, s-a reținut că, în cauză, dovedirea acuzațiilor în materie penală presupune, dovedirea faptului conducerii autoturismului de către inculpatul A. pe drumul public (aspect de fapt necontestat de inculpat), sub influența alcoolului, îmbibația alcoolică pentru care se poate antrena răspunderea penală trebuind să fie peste 0,80 g/litru alcool pur în sânge (aspect de fapt contestat de inculpat), la momentul producerii evenimentului rutier (aspect de fapt necontestat de inculpat) .

În ceea ce privește intervenirea prescripției răspunderii penale, Înalta Curte constată că deși fapta pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată a fost comisă la data de 31.03.2018, cu o pedeapsă prevăzută de lege de la 1 la 5 ani și cu un termen de prescripție de 5 ani, pe durata termenului de prescripție au intervenit Decretele prezidențiale nr. 195/2020 și nr. 240/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României care a prevăzut în Anexa 1 dispoziții cu privire la termenul de prescripție.

Sub acest aspect, se constată că, potrivit art. 43 alin. (2) din decret, procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedura de cameră preliminară se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor de la alin. (1) lit. c) apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele care cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare de bani.

În acest context, termenul de prescripție al răspunderii penale se împlinește la data de 30.05.2023, astfel că pe data judecării prezentului apel inculpatul A. răspunde penal pentru fapta comisă.

Cu privire la criterile de individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului A. cu consecințe pe cuantumul pedepsei aplicată și modalitatea de executare aleasă de către instanța de fond, Înalta Curte constată că acestea au fost corect aplicate și realizate, într-o proporționalitate derivată și impusă tocmai de circumstanțele concrete ce caracterizează atât fapta comisă, cât și pe inculpat.

În acest context argumentativ se constată că prima instanță a realizat un proces de individualizare a pedepsei fundamentat pe criteriile legale astfel că nu se impune înlăturarea pedepsei închisorii sau aplicarea unei pedepse mai blânde.

Astfel, instanța de fond a evaluat:

– limitele de pedeapsă fixate în legea specială: închisoarea de la unu la 5 ani, respectiv;

– gradul de pericol social relativ ridicat. Sub acest aspect, s-a reținut ca element al periculozității sporite a faptei și făptuitorului limita îmbibației alcoolice de 2,82 g/l alcool pur în sânge la momentul săvârșirii faptei și conducerea autovehiculului în această stare

– persoana inculpatului, astfel cum aceasta se conturează din actele depuse la dosar, cu referire atât la antecedentele penale, predispoziția sa infracțională în a comite fapte de același gen, situația familială, starea sa medicală ori pregătirea profesională.

Astfel, instanța de apel reține că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, prin sentința penală nr. 251 din 12 decembrie 2014 a Judecătoriei Horezu, pronunțată în dosarul nr. x/2013, definitivă prin neapelare, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002.

În acest context, Înalta Curte apreciază că pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare și modalitatea de executare în regim de detenție, au fost just individualizate, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Nu în ultimul rând, instanța de apel constată că în raport de pregătirea juridică a inculpatului, de profesie avocat, era în măsură să asigure înțelegerea consecințelor comiterii unei fapte de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului (infracțiune de pericol), și cu toate acestea nu a înfrânt comportamentul ilicit penal al acesteia, deși a avut prefigurarea clară a urmărilor inclusiv în plan profesional.

Înalta Curte apreciază că pedeapsa închisorii aplicate de prima instanță, reflectă, în mod conjugat, criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., fiind valorificate inclusiv datele personale favorabile inculpatului, dovedite prin atitudinea procesuală constând în prezentarea în instanță la termenele de judecată și prin înscrisurile în circumstanțiere depuse la urmărire penală și în primă instanță.

Cuantumul pedepsei aplicată inculpatului a fost corect dozat și prin prisma atitudinii adoptate ulterior comiterii faptei care a generat cu bună știință dificultăți în bunul mers al anchetei, tocmai prin prisma cunoștințelor juridice pe care se presupune că le avea în încercarea de a înlătura răspunderea penală. Inițial, în cursul urmăririi penale inculpatul a omis să menționeze calitatea sa de avocat, astfel că într-o primă fază cercetările penale au fost efectuate de către un organ de cercetare penală necompetent.

Față de argumentele de fapt și drept expuse cu consecința neechivocă a unei hotărâri legale și temeinice pronunțate în cauză, Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinței penale nr. 9/F din data de 19 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va obliga apelantul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.