Încuviinţarea executării silite şi autorizarea executorului judecătoresc să treacă la executarea silită împotriva debitorului în baza titlului executoriu

• NCPC: art. 112
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 517 alin. (4)
• NCPC: art. 651 alin. (1)
• NCPC: art. 666
• NCPC: art. 712
• NCPC: art. 714 alin. (1)
• O.U.G. nr. 1/2016: art. I pct. 6

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 23 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiției a formulat, în contradictoriu cu intimata A., contestație la executare, prin care a solicitat: suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații, anularea somației emise la data de 29 octombrie 2020, precum și a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de Societatea de Executori Judecătorești „B.” în dosarul de executare nr. 127/E/2020 și întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 503 din 15 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă și Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale cele două instanțe cu privire la înțelesul noțiunii de „instanță de executare”, cuprinse în reglementarea de la art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a constatat că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului Ministerul Justiție, în timp ce Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a reținut principiul unicității instanței de executare evocat și prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021.

În speță, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, prin încheierea civilă nr. 6350/CC din data de 17 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de petenta Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești „B.” împotriva debitorilor Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice, la cererea creditoarei A., și în consecință: a încuviințat executarea silită și a autorizat executorul judecătoresc să treacă la executarea silită împotriva debitorului, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 640/LM/2009 a Tribunalului Bihor, decizia civilă nr. 267/2010-R a Curții de Apel Oradea și încheierea din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Bihor, privind pe debitorul C., la cererea creditoarei A., prin toate modalitățile legale de executare silită.

Ulterior, prin încheierea civilă din data de 31 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul încheierii civile nr. 6350/CC/2020 pronunțate în dosarul nr. x/2020, prin menționarea în paragraful al II-lea al dispozitivului a faptului că debitorii sunt Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice și nu cum eronat s-a menționat, C..

Ca urmare a încuviințării executării silite de către Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, a fost emisă de către executorul judecătoresc somația de plată nr. x din data de 29 octombrie 2020 către debitorii Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiție și Ministerul Finanțelor Publice.

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competență îl reprezintă contestația la executare formulată de contestatorul Ministerul Justiției împotriva actelor întocmite de Societatea de Executori Judecătorești „B.” în dosarul de executare nr. 127/E/2020 în baza sentinței civile nr. 640/LM/2009 a Tribunalului Bihor, pronunțate în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 267/2010-R a Curții de Apel Oradea, al cărui dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Bihor, pronunțată în dosarul nr. x/2008 la cererea creditoarei interveniente A..

S-a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații, anularea somației emise la data de 29 octombrie 2020, precum și a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de Societatea de Executori Judecătorești „B.” în dosarul de executare nr. 127/E/2020 și întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Având în vedere circumstanțele cauzei și obiectul prezentului litigiu, astfel cum au fost anterior arătate, instanța competentă a soluționa pricina se stabilește în raport de prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Ca atare, contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede că „Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, prin încheierea de ședință nr. 6350/CC din data de 17 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, îndreptată prin încheierea de ședință din data de 31 iulie 2020, pronunțată în dosarul cu același număr, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a încuviințat executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2020 al Societății de Executori Judecătorești „B.”.

Prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, în motivarea deciziei anterior menționate, instanța supremă a reținut principiul unicității instanței de executare, care presupune că „una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute la alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare”.

Față de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, rezultă că, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviințat executarea silită.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reținute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.