HP. Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 4/2020 (M. Of. nr. 278/02.04.2020): Art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Act normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 4/2020 (M. Of. nr. 278 din 2 aprilie 2020) | Complet DCD | Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată | Art. 19 | Dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. |
În M. Of. nr. 278 din 2 aprilie 2020 a fost publicată Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 4/2020 prin care s-a dezbătut sesizarea referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, ca reprezentând o cauză de micșorare a pedepsei, în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
„Art. 19 – Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”
Prin Decizia nr. 4/2020, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală.