[UPDATE: Noile modificări vizează reglementarea tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale] Guvernul României. „Legile justiției” (statutul judecătorilor şi procurorilor/organizarea judiciară/CSM) și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 24 august 2022

UPDATE: Noile modificări vizează reglementarea tuturor aspectelor care privesc cariera magistraților în acord cu deciziile Curții Constituționale

Guvernul României a făcut publică lista proiectelor de acte normative adoptate în cadrul ședinței din 24 august 2022, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial (www.gov.ro):

I. PROIECTE DE LEGI

− Proiect de Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor:

Proiectul de lege reglementează statutul magistraților, în acord cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Astfel, noile modificări vizează reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraților în acord cu deciziile Curții Constituționale în materie: admiterea în magistratură, stagiul și examenul de capacitate, numirea magistraților, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea și formarea profesională, numirea în funcții de conducere, revocarea din aceste funcții, delegarea, detașarea, transferul, numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.

În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul justiției fac parte 2 procurori din Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).
Referitor la profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, proiectul prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

De asemenea, actul normativ prevede flexibilizarea procedurilor de delegare și detașare  a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea și detașarea procurorilor se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind necesar ca, în raport de specificul activității parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid și suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public și răspunde de eficiența acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.

Actul normativ conține prevederi și în ceea ce privește funcționarea celorlalte parchete.

− Proiect de Lege privind organizarea judiciară:

Proiectul de lege vizează modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară în acord cu recomandările organismelor europene și deciziile Curții Constituționale.

Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare și administrare a justiției, ca serviciu public; Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public.

Proiectul cuprinde reglementarea detaliată a înființării completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a competenței specifice a acestor formațiuni de judecată.

asemenea, se stabilește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare, responsabili cu asigurarea bunei activități a instanței sau parchetului. Este diminuat numărul magistraților aleși în cadrul acestor organisme colegiale care au rolul de a hotărî cu privire la problemele generale de conducere ale instanței sau parchetului, concomitent cu includerea în cadrul acestor organisme a unor  magistrați care ocupă funcții de conducere în cadrul instanței sau parchetului.

Cu caracter de noutate, proiectul de lege prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim și previzibil, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție va putea dispune, la propunerea președintelui acestei instanțe, repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorți.

Actul normativ prevede faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri
de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani, menținându-se soluția legislativă introdusă în anul 2018. Pentru un plus de claritate a reglementării, proiectul stabilește faptul că auditarea externă se face sub aspect tehnic, în scopul identificării și remedierii vulnerabilităților sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influențării repartizării aleatorii.

Auditarea externă se organizează de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiției și, în vederea remedierii unora dintre neregularitățile constatate, se va comunica și Consiliului Superior al Magistraturii.

În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.

Proiectul reglementează cu caracter de noutate procedura de numire în funcție a directorului și directorilor adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii.

De asemenea, actul normativ prevede revenirea la soluția existentă anterior anului 2018, stabilind faptul că  localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

− Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii:

Actul normativ menține soluția separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor, ținând seama de dihotomia secție de judecători – secție de procurori.

Proiectul de lege elimină soluția conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanță, respectiv în procesul de desemnare și alegere a judecătorilor și procurorilor de la celelalte instanțe și parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri. Astfel, vor fi aleși cei care au obținut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea asigură atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor și procurorilor ca membri ai CSM, cât și reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraților, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție.

Pentru evitarea unor blocaje instituționale în activitatea Plenului CSM, proiectul stabilește faptul că lucrările acestuia se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia.

De asemenea, proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ (nu și ministrul justiției) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

Proiectul de lege introduce o serie de prevederi procedurale referitoare la soluționarea acțiunilor disciplinare de către secțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Termenul de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită. Modificarea asigură atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători și procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, cât și necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic.

Totodată, actul normativ prevede revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare, respectiv reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare; atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari; organizarea la nivelul Inspecției Judiciare a două direcții – Direcția de inspecție pentru judecători, respectiv Direcția de inspecție pentru procurori; inspectorul-șef are calitate de ordonator terțiar de credite; procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.

− Proiect de Lege privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar:

Actul normativ creează cadrul legal pentru aplicarea, la nivel național, a Regulamentului (UE) 2019/816 privind stabilirea unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și asigură, totodată, transpunerea Directivei (UE) 2019/884.

Actul normativ stabilește o serie de măsuri care contribuie la consolidarea capacității autorității naționale în domeniul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor, astfel:

• desemnarea Inspectoratului General al Poliției Române drept responsabil pentru asigurarea, dezvoltarea, operarea și întreținerea evidenței informatizate a cazierului judiciar și a evidenței informatizate dactiloscopice în scopul conectării acestora la punctul național central de acces și a Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative, drept autoritate centrală;

• Inspectoratul General al Poliției Române stabilește și actualizează periodic lista personalului propriu autorizat să introducă, să modifice, să șteargă sau să consulte date din sistemul central ECRIS-TCN, precum și profilul acestuia;

• prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul sistemului central ECRIS-TCN este monitorizată și se supune controlului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare autoritatea de supraveghere, iar Inspectoratul General al Poliției Române furnizează toate informațiile solicitate de autoritatea de supraveghere, acordă acesteia accesul la evidențele proprii și îi permite în orice moment accesul la toate incintele utilizate în scopul prelucrării datelor din sistemul central ECRIS-TCN;

• utilizarea abuzivă a datelor din sistemul ECRIS-TCN, prelucrarea acestora sau schimbul de informații care contravine Regulamentului UE, constatate ca urmare a investigărilor desfășurate de către personalul autorității de supraveghere cu atribuții în acest scop, urmează a fi sancționate potrivit legii.
De asemenea, proiectul de lege reglementează o serie de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/884, astfel:

• când cetățeanul unui stat membru adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Extrasul din cazierul judiciar transmis de statul membru se atașează la certificatul de cazier judiciar emis de autoritățile române și se eliberează solicitantului de către unitatea de poliție la care a fost depusă cererea, în cel mult 10 zile de la data primirii acestuia;

• când un resortisant al unei țări terțe adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Determinarea statului sau a statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei solicitante se realizează prin utilizarea în condițiile legii a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și apatrizilor (ECRIS-TCN);

Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative, prin Compartimentul autoritatea centrală națională pentru schimb informatic de date din cazierul judiciar, este structura care îndeplinește atribuțiile privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre și va îndeplini și atribuții în ceea ce privește datele vizând cetățenii terți condamnați în Uniunea Europeană.

II. ORDONANȚE

− Ordonanță pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere:

Actul normativ asigură transpunerea parțială a Directivei (UE) 2022/362 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520 în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

Astfel, actul normativ prevede modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere în concordanță cu noile modificări aduse prin Directiva (UE) 2022/362.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, precum și a unor obligații care rezultă pentru România din regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul serviciilor de navigație aeriană:

Actul normativ aprobat prevede actualizarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 în conformitate cu modificările legislative introduse prin regulamentele europene în vigoare privind schema de performanță și tarifare în cadrul Cerului Unic European.

Astfel, sunt eliminate referirile la regulamentele europene nr. 390/2013 și 391/2013, abrogate din domeniul performanței serviciilor de navigație aeriană și sunt descrise mecanismele de stabilire a tarifului pentru serviciile de navigație aeriană, instituite prin Regulamentul (UE) 2019/317 și Regulamentul (UE) 2020/1627.
Printre măsurile propuse se mai regăsesc și derogări de la aplicarea  prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 29/2017, măsuri care vor asigura echilibrul financiar al ROMATSA și resursele financiare necesare implementării programelor de investiții.

− Ordonanță pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe:

Actul normativ prevede modificarea prevederilor legii în vigoare, astfel încât să se asigure claritatea textului și pentru a se evita confuziile de termeni, drept pentru care se elimină/înlocuiesc anumite sintagme din textul legislativ actual.

Totodată, pentru a asigura evidența sumelor care trebuie virate de către autoritățile administrației publice locale, ale sectoarelor municipiului București și/sau centrale, care au în administrare locuințe pentru tineri, destinate închirierii, se propune modificarea prevederilor cu privire la sumele reprezentând recuperarea investiției din cuantumul chiriei, calculată în funcție de durata normată de funcționare a clădirii, respectiv cu privire la sumele rezultate din vânzare și virate către ANL în sensul creării unei obligativități de a transmite, lunar, la ANL, datele necesare într-o formă standardizată, general valabilă pentru aceste instituții.

În condițiile în care autoritățile administrației publice locale din cele mai multe unități administrativ-teritoriale nu dispun de resurse bugetare proprii pe care să le aloce proiectelor esențiale de investiții, Guvernul României își asumă realizarea unui amplu pachet de măsuri investiționale care vizează creșterea calității vieții în toate comunitățile locale din România, inclusiv prin construirea de locuințe destinate, cu prioritate, specialiștilor din sănătate și învățământ.
Se impune, astfel, intervenția legislativă pentru crearea unui cadru legislativ care să permită unităților administrativ-teritoriale soluționarea cererilor de achiziționare locuințe formulate de către chiriași, în acest fel obținându-se și resursele necesare care să completeze fondurile alocate de la bugetul de stat cu această destinație.

− Ordonanță pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe din cadrul Programului național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2019-2021:

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a adoptat propunerea de prelungire a programului de eficientizare energetică a blocurilor derulat de Ministerul Dezvoltării.

La continuarea programului se păstrează cotele de cofinanțare de la bugetul de stat conform legislației în vigoare la data includerii în program, respectiv 50% și 60%. Sumele care pot fi solicitate de la bugetul de stat, aferente cotei de finanțare, sunt diferențiate în funcție de stadiul realizării lucrărilor de intervenție.

În vederea includerii în Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2022-2024, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de ordonanță, autoritățile administrației publice locale transmit Ministerului Dezvoltării solicitări cuprinzând necesarul de sume, întocmite în conformitate cu prevederile legale aferente programului.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă:

Actul normativ prevede crearea cadrului legal necesar operaționalizării proiectului „Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă” (SIIEASC), cu impact asupra soluționării cu celeritate a cererilor cetățenilor români și străini ale căror acte și fapte de stare civilă sunt înregistrate în România.
Operaționalizarea sistemului informatic de gestiune a activității de stare civilă presupune armonizarea normelor metodologice incidente acestui domeniu cu noile fluxuri informatizate de lucru și cu procesele interne ale instituțiilor implicate.
Astfel, se instituie posibilitatea cetățenilor de a depune cererile în materie de stare civilă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie, în acord cu evoluția tehnologică, astfel încât să fie simplificate procedurile specifice.
De asemenea, ordonanța prevede stabilirea competenței de soluționare a cererilor în materie de stare civilă de către serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria la care este depusă cererea, astfel încât să se faciliteze obținerea documentelor de stare civilă și reducerea timpului alocat soluționării.
Alte modificări se referă la stabilirea termenului pentru întocmirea actului de naștere în situația declarării tardive, dar nu mai târziu de un an de la naștere, respectiv la abilitarea serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv a municipiului București, de a soluționa cererile cetățenilor aflați în situații deosebite privind eliberarea certificatelor/extraselor multilingve de stare civilă.

− Ordonanță pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizațiilor anuale ale României pentru Grupul Consultativ Comun CFE și Comisia Consultativă Cer Deschis:

Actul normativ vizează actualizarea prevederilor Ordonanței nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, prin includerea celor două organisme, Grupul Consultativ Comun CFE și Comisia Consultativă Cer Deschis, precum și  plata celor două cotizații naționale aferente în sumă totală anuală estimată la aproximativ 56.000 euro, la care se adaugă și sumele restante de plată în valoare de 4.522,58 euro pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2021, respectiv 2.363,16 euro pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2021, în scopul înlăturării blocajelor existente în derularea procedurii de plată a contribuțiilor anuale datorate de către România la bugetul CFE OSCC.

Prin achitarea celor două cotizații financiare va fi asigurată consecvența acțiunilor României în sprijinul eforturilor de asigurare a stabilității, predictibilității și transparenței în spațiul OSCE, evidențiind totodată atașamentul pentru respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat participant la OSCE.
Fondurile necesare plății cotizațiilor anuale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limita fondurilor aprobate prin legile bugetare anuale.

− Ordonanță privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziției către economia circulară:

Actul normativ reglementează măsuri financiare ce constau în acordarea de granturi pentru tranziția către economia circulară. Măsurile financiare constau în acordarea de ajutoare de minimis în vederea stimulării realizării unor investiții și a unor categorii de activități cu finanțare din fonduri de la bugetul de stat, în scopul tranziției către economia circulară.
Astfel, sunt stabilite categoriile de activități care pot beneficia de finanțare, precum și criteriile de eligibilitate care trebuie respectate.

Activitățile vizate se referă la: transfer tehnologic pentru prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora; dezvoltarea activităților de cercetare-inovare, proiectare ecologică a produselor și serviciilor care să promoveze principiile economiei circulare; înființarea și/sau dotarea și operarea de centre de reparații și recondiționare a bunurilor; dezvoltarea activităților de reciclare a deșeurilor, crearea unei platforme electronice, unice la nivel național, etc.
Suma maximă acordată unui beneficiar de la bugetul de stat pentru un interval de până la 16 luni este egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, cu plata eșalonată, pe bază de documente justificative, iar suma minimă alocată de la bugetul de stat pentru un proiect este egală cu echivalentul în lei a 15.000 euro. Cheltuielile vor fi suportate în procent de 85% de la bugetul de stat, restul de 15% din surse proprii ale beneficiarilor.
Bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 8 milioane de euro, repartizat astfel: 2 milioane euro pentru 2022 și 6 milioane euro pentru 2023-2025.

Implementarea măsurilor de asigurare a tranziției către economia circulară în industria prelucrătoare va determina crearea unui climat economic propice pentru dezvoltarea pieței românești a produselor reciclate, transformarea economiei într-una circulară, durabilă și competitivă, dar și crearea de noi locuri de muncă.

III. HOTĂRÂRI DE GUVERN

− Hotărâre  pentru aprobarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia pentru finanțarea unor proiecte în anumite domenii, semnat la Istanbul, la 31 martie 2022:

Documentul vizează posibilitatea finanțării unor proiecte în anumite domenii prioritare de cooperare: educație, socio-cultural, mediu, sănătate, turism.

Ministerul Afacerilor Externe al României este responsabil de implementarea prevederilor acestui Acord, pentru Guvernul României, Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (TIKA), fiind entitatea responsabilă de implementarea prevederilor pentru Guvernul Republicii Turcia.

− Hotărâre privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol:

Executivul a aprobat acordarea unor ajutoare excepționale de adaptare pe baza unor scheme de susținere financiară, producătorilor agricoli, crescători de animale, din sectoarele suin și avicol, în vederea realizării obiectivelor de utilizare eficientă a resurselor, gestionarea nutrienților și aplicarea unor metode de producție favorabile mediului și climei, pentru susținerea activității de creștere a animalelor în anul 2022, prin compensarea pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale.

Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar.
Valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

− Hotărâre privind actualizarea denumirii, descrierii tehnice și valorilor de inventar, după caz, ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Argeș din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, transmiterea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Argeș în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Argeș, precum și pentru comasarea unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea unor instituții publice din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

− Hotărâre  pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.791/2020 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Drum Expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3, aflate pe raza localităților Valea Mare, Priseaca, Scornicești, Optași-Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt:

Actul normativ prevede actualizarea datelor de identificare și a valorilor de despăgubire pentru 13 imobile afectate de realizarea lucrării de utilitate publică de interes național „Drum expres Craiova – Pitești și legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3. Astfel, sunt aduse la zi datele privind suprafața expropriată, categoria de folosință și poziționarea față de localitate a imobilelor, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, rezultate în urma realizării documentațiilor cadastrale.
Totodată, diferența dintre valoarea de 2.864.156,83 lei, consemnată inițial pentru despăgubirea celor 13 imobile, și cea de 886.619,03 lei, rezultată conform noilor documentații, în valoare de 1.977.537,80 lei devine disponibilă. Aceasta se restituie către bugetul de stat, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a actului normativ.

− Hotărâre  privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate ,,CFR” – S.A. – Sucursalele Regionale CF Brașov, Cluj și Constanța, pentru scoaterea din funcțiune, în vederea valorificării și, după caz casări;

− Hotărâre privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022:

Actul normativ reglementează modalitatea de decontare a  serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare continuă pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 și 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Astfel, Hotărârea aprobată asigură punerea în aplicare a dispozițiilor Art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2022, potrivit cărora decontarea acestor servicii medicale se va efectua la nivelul realizat.
În situația în care serviciile medicale acordate acestor persoane depășesc nivelul contractat cu casele de asigurări de sănătate, se vor încheia acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate, în termen de 10 zile după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, în condițiile prevăzute în contratul-cadru și normele sale de aplicare.
Decontarea lunară pentru unitățile sanitare cu paturi a serviciilor medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă acordate persoanelor care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 și 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.

− Hotărâre privind aprobarea repartizării la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50%, din profitul contabil al Societății CUPRU MIN S.A. Abrud rămas după deducerea impozitului pe profit:

Actul normativ prevede repartizarea la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societății Naționale Cupru Min S.A. Abrud, rămas după deducerea impozitului pe profit, diferența urmând a fi utilizată pentru finanțarea investițiilor și susținerea producției.
În ședința Guvernului din data de 3 august 2022 a fost aprobat Memorandumul cu tema: „Stabilirea oportunității repartizării la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societății CUPRU MIN S.A. Abrud, rămas după deducerea impozitului pe profit“.

− Hotărâre privind aprobarea menținerii valabilității Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul E V – 1 Moinești, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Toreador Resources Corporation, în calitate de concesionar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1417/2004, ca urmare a schimbării structurii acționariatului cu drept de control asupra actualului titular al acordului de concesiune, Stratum Energy România LLC.:

Guvernul a aprobat menținerea valabilității Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul E V – 1 Moinești, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Toreador Resources Corporation, în calitate de concesionar, ca urmare a schimbării structurii acționariatului cu drept de control asupra actualului titular, Stratum Energy România LLC.
Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004, în situația în care are loc o operațiune de preluare a controlului titularului unui acord petrolier sau are loc o schimbare în structura acționariatului cu drept de control asupra titularului, noile condiții se notifică autorității competente în vederea aprobării, prin hotărâre a Guvernului, a menținerii valabilității, a modificării sau a denunțării unilaterale a acordului petrolier, la propunerea autorității competente.

− Hotărâre privind aprobarea transferului drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate de către Societatea Algoritm S.R.L. prin Acordul de concesiune pentru dezvoltare – exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Societatea Algoritm S.R.L., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1249/2004, către Societatea Pacific Energy S.A.:

Guvernul a aprobat transferul drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate de către Societatea Algoritm SRL, prin acordul de concesiune pentru dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș,  către Societatea Pacific Energy SA.
Decizia Executivului a fost luată ca urmare a solicitării comune adresate de către cele două societăți Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și a îndeplinirii cumulativ a criteriilor prevăzute de art. 98 din Normele de aplicare a Legii Petrolului nr. 238/2004.
Pacific Energy SA are capacitatea tehnică și financiară necesară efectuării operațiunilor petroliere în condițiile stabilite prin acordul de concesiune.
Astfel, Pacific Energy SA își asumă toate obligațiile contractuale prevăzute în acordul de concesiune, inclusiv în ceea ce privește programele de lucrări de dezvoltare-exploatare stabilite și aprobate de către ANRM și nominalizează ca operator societatea Drilling Equipment SRL.
Exploatarea rezervelor confirmate va conduce la creșterea factorului final de recuperare a petrolului din zăcământul respectiv, în condiții de eficiență economică pentru titular.
Continuarea operațiunilor de exploatare va permite și realizarea unor importante venituri la bugetul statului, sub formă de redevențe, impozite, taxe și a altor avantaje de ordin economic și social.
De asemenea, prin programele anuale de desfășurare a operațiunilor petroliere de exploatare aprobate de ANRM se vor putea stabili și alte lucrări, care ar putea conduce la identificarea unor noi resurse valorificabile din punct de vedere economic, pe măsura evoluției tehnologiilor și expertizei în domeniu.
Nerealizarea transferului ar conduce la procedura de încetarea de acordului, întreruperea activității pe o perioadă de timp considerabilă, necesară organizării unei noi proceduri de apel de ofertă, negocierea noilor acorduri petroliere și aprobarea lor conform procedurilor legale, respectiv abaterea de la obiectivul statului privind accesul imediat și necondiționat la producția de țiței și gaze naturale.
Acordul de concesiune pentru dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș, între ANRM și Algoritm SRL, societate aflată în prezent în faliment, a fost semnat în anul 2004. Perimetrul DEE V – 6 Borș conține țiței și gaze asociate.

− Hotărâre privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului și administrarea Serviciului de Informații Externe în domeniul privat al statului și administrarea Serviciului de Informații Externe, în vederea scoaterii din funcțiune și casării;

− Hotărâre privind desemnarea administratorului sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile:

Prin actul normativ aprobat se desemnează SC RetuRo Sistem Garanție Returnare SA, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București, drept administrator al sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
SC RetuRo Sistem Garanție Returnare SA, persoană juridică română, se desemnează exclusiv pentru a implementa, gestiona, opera și a asigura finanțarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

− Hotărâre privind actualizarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum și trecerea unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Penitenciarului Focșani din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării

− Hotărâre pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului unor servicii comunitare de utilități publice:

Prin acest act normativ, se adoptă Tezele prealabile care vor sta la baza elaborării proiectului viitorului Cod al serviciilor comunitare de utilități publice.

Acest Cod va constitui cadrul normativ unitar și stabil care va contribui la crearea unui mediu legislativ predictibil și la prestarea serviciilor comunitare de utilități publice la standarde ridicate.

De asemenea, în cazurile în care există legislație europeană de aplicabilitate directă și imediată, prin cod se va realiza abrogarea expresă a unor acte normative care nu sunt în acord cu norma comunitară, eliminându-se, astfel, posibilitatea apariției de confuzii sau greutăți la nivelul luării deciziei administrative de implementare a legii.

Codul va cuprinde dispoziții specifice fiecărui tip de serviciu public: serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, serviciul de alimentare cu energie termică, serviciul de salubrizare a localităților, serviciul public de alimentare cu gaze naturale, serviciul de iluminat public și serviciul de transport public local de călători.

− Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Sita Buzăului, județul Covasna;

− Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Brădești, județul Harghita;

− Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Brăduț, județul Covasna;

− Hotărâre privind recunoașterea Asociației ARTIS ca fiind de utilitate publică;

− Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Spitalul de Urgență „Prof. dr. Dimitrie Gerota” București;

− Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrare Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleara – RATEN, aflat sub autoritatea Ministerului Energiei a unor bunuri imobile.

IV. MEMORANDUMURI

− Memorandum cu tema: Aprobarea calendarului activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Infrastructură mare, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte:

Prin acest Memorandum, Guvernul aprobă calendarul activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Infrastructură Mare, acest calendar fiind necesar având în vedere numărul mare de solicitanți care se estimează că vor depune cereri pentru finanțarea măsurilor de sprijin stabilite prin trei Ordonanțe de Urgență aprobate anterior de Guvern prin care vizează acordarea de sprijin de urgență microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii afectate de criza post-pandemie și de efectele economice ale războiului din Ucraina.

Este vorba despre solicitanții măsurilor de urgență aprobate prin:

• O.U.G. nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de prestare de servicii și retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență, cu modificările ulterioare;

• O.U.G. nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

• O.U.G. nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor.
Prin același Memorandum, Guvernul aprobă și administratorul tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte.

− Memorandum cu tema: Aprobare privind semnarea convenției între România și Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a protocolului anexă la convenție:

Actul normativ prevede extinderea cooperării între România și Principatul Lichtenstein în domeniul fiscal prin încheierea unei convenții privind eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

În scopul promovării și stimulării investițiilor și a finanțării dintre cele două state, cotele de impozit pentru veniturile care se impozitează prin stopaj la sursă (dividende, dobânzi, redevențe) au fost stabilite la cote mai reduse decât cele două state, respectiv 5% pentru dobânzi și redevențe, în condițiile, în Lichtenstein, cota de impozit cu reținere la sursa pentru aceste venituri este zero.

În ceea ce privește plata dividendelor, la cererea autorităților din cele două state și având în vedere că, în România, sunt prezente firme din Principat, dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat contractant către o societate rezidentă a celuilalt stat contractat să fie scutit de impozit în statul din care provin.

Profiturile realizate din proiectele de construcții se vor impune în statul în care se desfășoară activitatea, numai în cazul în care această activitate se desfășoară pe o perioadă mai mare de 12 luni.

Profiturile realizate de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor sau aeronavelor vor fi impozabile numai în acel stat.

Prin această convenție se reglementează și impozitarea capitalului, a veniturilor sub formă de salarii și pensii, a veniturilor obținute de studenți, practicanți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.  Totodată, reglementează aspecte referitoare la schimbul de informații, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și încetarea valabilității convenției.
Convenția se aplică persoanelor rezidente ale unuia sau ambelor state.

Încheierea unei convenții de evitare a dublei impuneri între România și Principatul Liechtenstein ar urma să completeze cadrul juridic bilateral actual și să conducă, în același timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum și la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico – științifice și culturale dintre cele două țări.

− Memorandum cu tema: Încetarea valabilității/denunțarea unor documente de cooperare pe relația cu Federația Rusă și Republica Belarus.

− Memorandum cu tema: Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenția Națională Antidoping din Republica Moldova:

Agenția Națională Anti-Doping din România va sprijini Agenția Națională Anti-Doping din Republica Moldova în vederea elaborării și armonizării legislației anti-doping din țara vecină în conformitate cu Codul Mondial Anti-Doping, precum și pentru dezvoltarea unor programe coerente și eficiente de educație anti-doping, de testare anti-doping și de cooperare internațională.

În acest sens, cele două instituții vor încheia unui protocol de colaborare, care va facilita schimbul de experiență, de informații și de bune practici în vederea alinierii legislației și activității anti-doping din Republica Moldova la prevederile internaționale în domeniu.

Agenția Națională Anti-Doping din România a reușit armonizarea 100% a legislației naționale  cu prevederile cu Codul Mondial Anti-Doping, iar eficiența programelor anti-doping derulate este recunoscută de toți partenerii la nivel internațional.

− Memorandum cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Acordului între Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite, reprezentată de Programul de Mediu al Națiunilor Unite privind cea de-a patra reuniune a Procesului lntersesional de Negociere a Abordării Strategice a Managementului internațional al substanțelor chimice și de gestionare a produselor chimice și deșeurilor după anul 2020 Eliberarea deplinelor puteri în vederea semnării Acordului din partea Guvernului României de către domnul Barna Tanczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor, în măsura în care textul rezultat în urma negocierilor nu va conține diferențe substanțiale de fond față de propunerea de text a părții române.

V. RAPOARTE

− Raport privind activitatea întreprinderilor publice, pentru anul 2021.

VI. NOTE

− Notă de informare cu tema: Creșterea nivelului de supracontractare în vederea finalizării procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor depuse în cadrul apelului POIM/935/9/1/ Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale din cadrul Axei Prioritare (AP) 9 Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creșterea capacității degestionare a crizei sanitare COVID-19 din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

VII. INFORMĂRI
− Informare referitoare la sarcina rezultată din ședința Guvernului din data de 10 august 2022.

Sursa informației

Publicăm agenda ședinței Guvernului României din data de 24 august 2022, în cadrul căreia vor fi discutate mai multe proiecte de acte normative:

I. PROIECTE DE LEGI

− Proiect de Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor,

− Proiect de Lege privind organizarea judiciară,

− Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii,

− Proiect de Lege privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

II. PROIECTE DE ORDONANȚE

− Proiect de Ordonanță pentru modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere;

− Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, precum și a unor obligații care rezultă pentru România din regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul serviciilor de navigație aeriană;

− Proiect de Ordonanță pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe;

− Proiect de Ordonanță pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe din cadrul Programului național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2019-2021;

− Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă;

− Proiect de Ordonanță pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizațiilor anuale ale României pentru Grupul Consultativ Comun CFE și Comisia Consultativă Cer Deschis;

− Proiect de Ordonanță privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziției către economia circulară.

III.PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN

− Proiect de Hotărâre pentru aprobarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia pentru finanțarea unor proiecte în anumite domenii, semnat la Istanbul, la 31 martie 2022;

− Proiect de Hotărâre privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol;

− Proiect de Hotărâre privind actualizarea denumirii, descrierii tehnice și valorilor de inventar, după caz, ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Argeș din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, transmiterea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Argeș în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Argeș, precum și pentru comasarea unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea unor instituții publice din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

− Proiect de Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.791/2020 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Drum Expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3, aflate pe raza localităților Valea Mare, Priseaca, Scornicești, Optași-Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt;

− Proiect de Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – S.A. – Sucursalele Regionale CF Brașov, Cluj și Constanța, pentru scoaterea din funcțiune, în vederea valorificării și, după caz casării;

− Proiect de Hotărâre privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea repartizării la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50%, din profitul contabil al Societății CUPRU MIN S.A. Abrud rămas după deducerea impozitului pe profit;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea menținerii valabilității Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul E V – 1 Moinești, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Toreador Resources Corporation, în calitate de concesionar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1417/2004, ca urmare a schimbării structurii acționariatului cu drept de control asupra actualului titular al acordului de concesiune, Stratum Energy România LLC.;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea transferului drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate de către Societatea Algoritm S.R.L. prin Acordul de concesiune pentru dezvoltare – exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent și Societatea Algoritm.S.R.L., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1249/2004, către Societatea Pacific Energy S.A.;

− Proiect de Hotărâre privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului și administrarea Serviciului de Informații Externe în domeniul privat al statului și administrarea Serviciului de Informații Externe, în vederea scoaterii din funcțiune și casării;

− Proiect de Hotărâre privind desemnarea administratorului sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile;

− Proiect de Hotărâre privind actualizarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum și trecerea unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Penitenciarului Focșani din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării;

− Proiect de Hotărâre pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului unor servicii comunitare de utilități publice;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Sita Buzăului, județul Covasna;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Brădești, județul Harghita;

− Proiect de Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Brăduț, județul Covasna;

− Proiect de Hotărâre privind recunoașterea Asociației ARTIS ca fiind de utilitate publică;

− Proiect de Hotărâre privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Culturii, precum și pentru revocarea dreptului de folosință gratuită al Uniunii Scriitorilor din România asupra acestui bun imobil, urmată de transmiterea imobilului din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii, în domeniul public al orașului Sovata, județul Mureș;

− Proiect de Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Spitalul de Urgență „Prof. dr. Dimitrie Gerota” București;

− Proiect de Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrare Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleara – RATEN, aflat sub autoritatea Ministerului Energiei a unor bunuri imobile.

IV. MEMORANDUMURI

− Memorandum cu tema: Aprobarea calendarului activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Infrastructură mare, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover -Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte;

− Memorandum cu tema: Aprobare privind semnarea convenției între România și Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a protocolului anexă la convenție;

− Memorandum cu tema: Încetarea valabilității/denunțarea unor documente de cooperare pe relația cu Federația Rusă și Republica Belarus;

− Memorandum cu tema: Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenția Națională Antidoping din Republica Moldova;

− Memorandum cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Acordului între Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite, reprezentată de Programul de Mediu al Națiunilor Unite privind cea de-a patra reuniune a Procesului lntersesional de Negociere a Abordării Strategice a Managementului internațional al substanțelor chimice și de gestionare a produselor chimice și deșeurilor după anul 2020 Eliberarea deplinelor puteri în vederea semnării Acordului din partea Guvernului României de către domnul Barna Tanczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor, în măsura în care textul rezultat în urma negocierilor nu va conține diferențe substanțiale de fond față de propunerea de text a părții române.

V. RAPOARTE

− Raport privind activitatea întreprinderilor publice, pentru anul 2021.

VI. NOTE

− Notă de INFORMARE cu tema: Creșterea nivelului de supracontractare în vederea finalizării procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor depuse în cadrul apelului POIM/935/9/1/ Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale din cadrul Axei Prioritare (AP) 9 Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creșterea capacității degestionare a crizei sanitare COVID-19 din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

VII. INFORMĂRI

− Informare referitoare la sarcina rezultată din ședința Guvernului din data de 10 august 2022.

Sursa informației

🔔Vezi și [UPDATE: Acte adoptate] Guvernul României. O.U.G. cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 18 august 2022