Ghidul CSM privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media (forma consolidată)

2 feb. 2016
Vizualizari: 9028

Despre

  • Dispoziţii generale. Structurile de comunicare și purtătorul de cuvânt
  • Reguli aplicabile în procesul penal, în faza de urmărire penală, în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară şi judecată
  • Reguli aplicabile în faza de judecată a procesului penal
  • Reguli aplicabile în procesul civil lato sensu
  • Reguli aplicabile în procedurile disciplinare care îi vizează pe magistraţi

Art. 26 – (1) Reprezentanților mass-media nu le pot fi eliberate copii sau extrase din actele sau înscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală[4] și nici copii ale înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de identificare și reținere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori în alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autoritățile judiciare.

(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), pot fi puse la dispoziția reprezentanților mass-media imagini ale obiectelor, bunurilor, sumelor de bani sau ale altor valori care au făcut obiectul infracțiunii sau de care persoanele cercetate s-au folosit la săvârșirea faptelor ori au rezultat din comiterea acestora, precum și a spațiilor în care acestea au fost găsite.

Art. 27 – (1) La cerere, reprezentanților mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaștere a vinovăției sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale față de suspect, punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competența procurorului, luarea măsurii reținerii și sesizarea instanței competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive; extrasul va cuprinde situația de fapt, după asigurarea protecției datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private, precum și a celor referitoare la probe și analiza acestora. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau în lipsa acestuia, a conducătorului parchetului.

(2) Din cuprinsul extraselor menționate la alin. (1) trebuie să rezulte numele suspectului sau inculpatului, încadrarea juridică a faptelor pentru care se efectuează cercetări și situația de fapt reținute în cauză.

(3) În cazul soluțiilor de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private, precum și cele care se referă la conținutul unor probe și măsuri dispuse, dacă prin menționarea acestora se periclitează desfășurarea procesului penal în alte cauze. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt, cu consultarea conducătorului parchetului.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în considerarea motivelor menționate la art. 36, nu pot fi eliberate reprezentanților mass-media copii ale actelor și soluțiilor din dosarele având obiectele menționate la art. 6 lit. a) din dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308 din 5 martie 2009 privind derularea proiectului Jurindex[5], precum și obiectele corespondente care rezultă din reglementarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea 21 – Reguli aplicabile în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți

Art. 271 – Comunicarea cu mass-media în timpul procedurilor desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se desfășoară, în majoritatea cazurilor, fără publicitatea caracteristică judecății.

Art. 272 – Dosarele aflate pe rolul instanțelor, în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți, în camera de consiliu, nu pot fi studiate de reprezentanții mass-media, cărora nu le pot fi eliberate nici copii ale actelor din aceste dosare. La cerere sau din oficiu, pot fi comunicate informații, respectiv pot fi emise comunicate referitoare la soluțiile adoptate cu privire la măsurile preventive, măsurile asigurătorii, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, măsura internării nevoluntare și contestația cu privire la durata urmăririi penale.

Art. 273 – (1) Reprezentanților mass-media nu le pot fi eliberate extrase sau copii ale încheierilor prin care au fost soluționate cererile, propunerile și sesizările privind încuviințarea perchezițiilor și a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, emiterea unui mandat de aducere, aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical și a măsurii internării nevoluntare.

(2) În cazul încheierilor prin care judecătorul de drepturi și libertăți s-a pronunțat asupra măsurilor preventive, măsurilor asigurătorii și contestației privind durata urmăririi penale, se pot elibera, la cerere extrase din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele referitoare la conținutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private sau se periclitează mersul anchetei și referirile la activitățile de cercetare care vor fi efectuate în continuare, numele martorilor și ale părții vătămate. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanței, cu consultarea judecătorului care a soluționat cauza, sau în lipsa acestuia, a președintelui instanței.

(3) Dacă există o solicitare din partea reprezentanților mass-media, de comunicare a soluțiilor pronunțate cu privire la măsurile preventive, măsurile asigurătorii și contestația privind durata urmăririi penale, un extras al minutei pronunțate în cauzele respective poate fi transmis la adresele de e-mail indicate, după eliminarea datelor cu caracter personal.

Art. 274 – Evidențele privind încuviințarea perchezițiilor și a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii nu pot fi consultate de reprezentanții mass-media.

 Secțiunea 22 Reguli aplicabile în procedura de cameră preliminară

 Art. 275 – Comunicarea cu mass-media în timpul procedurii de cameră preliminară se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății.

Art. 276 – Dosarele aflate pe rolul instanțelor, în procedura desfășurată în camera preliminară, nu pot fi studiate de reprezentanții mass-media. La cerere sau din oficiu, pot fi comunicate informații, respectiv pot fi emise comunicate privind înregistrarea pe rolul instanței a rechizitoriului, fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cu descrierea sumară a acesteia și textele de lege în care a fost încadrată, precum și cu privire la soluțiile pronunțate.

Art. 277 – (1) Reprezentanților mass-media nu le pot fi eliberate extrase sau copii ale actelor din dosarele înregistrate pe rolul judecătorului de cameră preliminară. Dispozițiile art. 273 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2) La cerere, reprezentanților mass-media le poate fi eliberat un extras al rechizitoriului, dispozițiile art. 27 alin. (1) și (2) fiind aplicabile în privința cuprinsului acestuia.

(3) La cerere, reprezentanților mass-media li se poate transmite prin e-mail un extras al minutei ori le poate fi eliberată o copie a soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal și eliminarea pasajelor referitoare la conținutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private sau se periclitează judecarea cauzei pe fond.

(4) Cererile prevăzute la alin. (2) și (3) se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanței, cu consultarea judecătorului de cameră preliminară căruia cauza i-a fost repartizată, iar în lipsa acestuia a președintelui instanței. Refuzul eliberării de copii poate fi justificat de excepțiile menționate în art. 36 și va fi întotdeauna motivat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Secțiunea 3 – Reguli aplicabile în faza de judecată a procesului penal

§ 3.1. – Natura publică a ședințelor de judecată, așa cum a fost prevăzută în convenții și în Constituție

Art. 28 – (1) Natura publică a ședințelor de judecată este un principiu juridic fundamental, fiind prevăzut de art.127 din Constituția României. Principiul conform căruia înfăptuirea justiției trebuie să fie realizată în mod public este stipulat și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenție).

  • Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, art. 8 din Convenție garantând acest drept. Acest drept trebuie coroborat cu libertatea de exprimare, inclusiv dreptul fiecărei persoane de a primi și de a transmite informații[6].
  • Principiile menționate la alin. (1) și (2) au o pondere egală. Este atributul instanței care soluționează cauza să pună în balanță importanța liberului acces a publicului în sala de judecată și a protecției celorlalte drepturi menționate în Convenție, dat fiind că natura publică a ședințelor de judecată tinde să încalce, inevitabil, într-o anumită măsură, obligația de a respecta viața privată și de familie.

Art. 29 – Principiul de bază este ca ședințele să fie accesibile tuturor, inclusiv presei, însă instanța va aprecia, acolo unde este cazul, dacă accesul publicului în sala de judecată trebuie restricționat sau interzis. Președintele completului poate să instituie interdicții sau să impună restricții[7] care țin de specificul cauzei deduse judecății[8]. În cazul în care președintele decide să interzică accesul publicului și al reprezentanților mass-media în sala de judecată pe durata desfășurării ședinței, motivele luării acestei decizii se comunică întotdeauna în mod public.

Art. 30 – În cazul în care persoanele prezente depășesc capacitatea sălii de judecată, președintele completului poate decide, de asemenea, restricționarea accesului. Se va avea în vedere ca, indiferent de criteriul care se va aplica pentru a se stabili care dintre persoanele neparticipante la proces vor asista la ședința de judecată, în sală să rămână și reprezentanți ai mass-media.


[4] Este greu de acceptat existența unui interes legitim de a obține înscrisuri disparate, care, scoase astfel din ansamblul probatoriului administrat, pot crea aparențe care să prejudicieze interesul anchetei și drepturile persoanelor implicate în aceste proceduri.

[5] Trădarea (art. 155 C.p.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156 C.p.), trădarea prin transmitere de secrete (art. 157 C.p.), acțiunile dușmănoase contra statului (art. 158 C.p.), atentatul care pune în pericol securitatea statului (art. 160 C.p.), atentatul contra unei colectivități (art. 161 C.p.), subminarea puterii de stat (art. 162 C.p.), actele de diversiune (art. 163 C.p.), subminarea economiei naționale (art. 165 C.p.), propaganda în favoarea statului totalitar (art. 166 C.p.), acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 1661 C.p.), complotul (art. 167 C.p.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 C.p.), comunicarea de informații false (art. 1681 C.p.), divulgarea secretului care periclitează securitatea statului (art. 169 C.p.), nedenunțarea (art. 170 C.p.), infracțiuni contra unui stat străin (art. 171 C.p.), violul (art. 197 C.p.), actul sexual cu un minor (art. 198 C.p.), perversiunea sexuală (art. 201 C.p.), incestul (art. 203 C.p.), hărțuirea sexuală (art. 2031 C.p.), contaminarea venerică și transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.p), cerere privind interceptări și înregistrări audio-video (art. 911 și următoarele C.p.p.), cerere privind efectuarea de percheziții (art. 100 și următoarele C.p.p.), luarea măsurii obligatorii la tratament medical (art. 113 C.p. și art. 162 C.p.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.p. și art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului medical (art. 431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art. 434 C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 C.p.), internarea medicală, obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.p.), pornografia infantilă (art. 18 din Legea nr. 678/2001), infracțiuni privind adopția (O.U.G nr. 25/1997).

[6]Libertatea de exprimare este reglementată de art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

[7] Potrivit art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului: „accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță, atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”. în principiu, este vorba despre aceleași fundamente pentru care poate fi restricționată libertatea de exprimare, în conformitate cu prevederile art. 10 din Convenție, textul operând însă cu noțiunile de autoritatea și imparțialitatea sistemului judiciar Factori ce pot juca un rol în decizia de a restricționa sau interzice accesul în sala de judecată sunt: dreptul părților din proces la respectarea vieții private și de familie; păstrarea ordinii publice în instanță; securitatea națională; natura cauzei judecate (litigiu penal, civil sau administrativ); dreptul la un proces echitabil; prezumția de nevinovăție; influențarea părților prin prezența mass-media, în mod special a presei audiovizuale; interesul funcționării normale a justiției; autoritatea, independența și imparțialitatea judecătorului

[8] Factorii ce pot juca un rol în decizia de a restricționa sau interzice accesul în sala de judecată sunt: dreptul părților din proces la respectarea vieții private și de familie; păstrarea ordinii publice în instanță; securitatea națională; natura cauzei judecate (litigiu penal, civil sau administrativ); dreptul la un proces echitabil; prezumția de nevinovăție; influențarea părților prin prezența mass-media, în mod special a presei audiovizuale; interesul funcționării normale a justiției; autoritatea, independența și imparțialitatea judecătorului.

Ghidul CSM privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media (forma consolidată) was last modified: februarie 1st, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: