Despre
- Dispoziţii generale. Structurile de comunicare și purtătorul de cuvânt
- Reguli aplicabile în procesul penal, în faza de urmărire penală, în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară şi judecată
- Reguli aplicabile în faza de judecată a procesului penal
- Reguli aplicabile în procesul civil lato sensu
- Reguli aplicabile în procedurile disciplinare care îi vizează pe magistraţi
§ 3.2. – Reguli generale privind prezența mass-media în instanță și accesul în timpul ședințelor de judecată
Art. 31 – (1) Ședințele de judecată publice sunt întotdeauna accesibile jurnaliștilor fără mijloacele de înregistrare tehnică.
(2) Ședințele de judecată sunt nepublice atunci când legea instituie această interdicție sau când președintele completului a declarat ședința de judecată nepublică, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Art. 32 – (1) Filmarea, fotografierea și înregistrarea audio în sălile de judecată se vor efectua numai cu acordul președintelui completului de judecată. Fotoreporterii și echipele de radio și televiziune trebuie să solicite în prealabil (recomandabil cu 24 ore înainte de ședință), prin intermediul biroului de informare și relații publice din cadrul instanței, permisiunea privind accesul în sala de ședință, cu indicarea cauzelor în care solicită efectuarea de înregistrări[9].
(2) În cazul în care li se permite accesul în sala de judecată, în timpul ședinței, reprezentanții mass-media pot realiza înregistrări video și audio, cu încuviințarea președintelui completului, a unuia sau mai multora dintre următoarele momente: intrarea în sală a membrilor completului, deschiderea ședinței de către președintele completului, citirea capetelor de acuzare, concluziile finale ale procurorului în cauzele penale, pledoariile avocaților și pronunțarea hotărârii. Președintele completului de judecată apreciază în ce măsură reprezentanții mass-media pot face înregistrări ale altor părți din ședință. Referitor la situațiile menționate anterior, președintele completului întreabă membrii completului, grefierul, avocații, experții și interpreții dacă au obiecții cu privire la înregistrarea momentelor încuviințate. Momentele în legătură cu care una dintre persoanele menționate în acest alineat a formulat obiecții nu pot fi înregistrate.
(3) Nu este permisă transmiterea în direct a ședințelor de judecată.
(4) Este interzisă difuzarea înregistrărilor sau imaginilor captate fără acordul președintelui completului de judecată, în cazul încălcării acestei interdicții, va fi sesizat Consiliul Național al Audiovizualului.
(5) Înregistrările video și audio, precum și fotografiile vor fi realizate dintr-o poziție fixă. Instanța poate impune condiția ca acestea să fie aranjate special în sală, astfel încât să fie asigurat cadrul solemn. Pentru desfășurarea normală a procedurilor, completul de judecată poate decide să fie admis doar un număr limitat de echipe de filmare, în ordinea solicitărilor.
(6) În situația în care nu este permis reprezentanților mass-media accesul în sala de judecată, fotoreporterilor li se oferă posibilitatea de a face fotografii, iar echipelor de televiziune li se permite filmarea de cadre înainte de începerea ședinței.
(7) Reprezentanții mass-media pot realiza înregistrări în afara sălii de judecată, în locurile din cadrul instanței anume stabilite de către biroul de informare publică și relații cu presa.
§ 3.3. – Reguli specifice privind difuzarea imaginilor cu părțile, martorii și alți participanți, în cadrul ședințelor de judecată
Art. 33 – (1) În înregistrările audio și video părțile, martorii și ceilalți participanți la proces pot apărea numai cu încuviințarea completului de judecată și dacă nu au exprimat obiecții în acest sens. În cauzele penale, completul de judecată nu va aproba ca persoanele inculpate să fie filmate, cu excepția situației în care inculpatul nu are obiecții[10]. De asemenea, în cauzele penale, persoanele vătămate nu pot fi filmate fără acordul acestora, ele fiind, prin definiție, participanții vulnerabili la procedurile judiciare[11].
(2) Pe lângă protecția prevăzută la alin. (1), în conformitate cu dispozițiile art. 352 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, pe durata judecății, completul de judecată poate interzice expres publicarea și difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părții civile, a părții responsabile civilmente sau a martorilor. Această măsură se dispune în condițiile prevăzute la art. 352 alin. (3) sau (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
(3) Măsura prevăzută la alin. (2) este adusă la cunoștința publicului și reprezentanților mass-media, prin intermediul Biroului de informare și relații cu publicul, care va întreprinde demersurile necesare în vederea publicării pe site-ul instanței a unui comunicat în acest sens. Comunicatul va cuprinde numărul dosarului, termenul pentru care s-a dispus măsura și acțiunile interzise.
(4) În cazul în care măsura prevăzută la alin. (2) este dispusă în timpul ședinței de judecată, reprezentanții mass-media prezenți în sală sunt obligați să o respecte și să nu transmită altor jurnaliști materialele interzise a fi difuzate.
Art. 34 – Echipele de filmare care au primit aprobare pot înregistra cadre largi cu publicul din sala de judecată sau din alte părți ale sediului instanței, fără a fixa cu obiectivul camerei de filmat o anumită persoană din public[12]. Persoanele care asistă la ședința de judecată pot apărea în înregistrările video și audio numai dacă și-au exprimat anterior acordul.
§ 3.4. – Reguli privind solicitările scrise ale mass-media referitoare la informațiile de interes public ce rezultă din activitatea de judecată în procesul penal
Art. 35 – Judecata cauzei are loc în condiții de publicitate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. În această fază, accesul reprezentanților mass-media la informațiile de interes public care rezultă din dosarele penale este mai larg față de faza de urmărire penală.
Art. 36 – Furnizarea de informații de interes public privind activitatea judiciară poate fi restrânsă în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale sau când o impun interesele minorilor ori protecția vieții private a părților în proces sau a altor persoane. Dreptul la liberul acces la informații de interes public poate fi restrâns și atunci când, în împrejurări speciale, instanța apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere înfăptuirii justiției.
Art. 37 – La cererea reprezentanților mass-media, pot fi comunicate informații privind stabilirea primului termen de judecată, precum și a termenelor ulterioare, stadiul în care se află judecata (cercetare judecătorească, dezbateri, repunere pe rol, pronunțare etc.), măsurile dispuse de instanță la termenele de judecată (efectuarea unei expertize, audierea părților și a martorilor), soluțiile pronunțate.
Art. 38 – (1) Reprezentanții mass-media pot consulta dosarele aflate pe rolul instanțelor, cu respectarea ordinii de solicitare și a măsurilor de asigurare a integrității documentelor și numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la dispoziție. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanței, cu consultarea președintelui completului sau, în lipsa acestuia, a președintelui instanței.
(2) Refuzul consultării dosarului poate fi justificat de excepțiile menționate în art. 36 și va fi întotdeauna motivat.
(3) În perioada cuprinsă între data finalizării procedurii de cameră preliminară și primul termen de judecată, în condițiile prevăzute la alin. (1), se va permite doar eliberarea unui extras al rechizitoriului[13], dispozițiile art. 27 alin. (1) și (2) fiind aplicabile în privința cuprinsului acestuia. După primul termen de judecată, se poate elibera o copie a rechizitoriului, după asigurarea protecției datelor cu caracter personal, cu excepția situației în care completul de judecată a stabilit că judecarea cauzei se va realiza în ședință nepublică.
(4) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în ședință nepublică, precum și cele care presupun confidențialitate nu pot fi consultate de reprezentanții mass-media, cărora nu le pot fi eliberate nici copii ale actelor și hotărârilor pronunțate în cauzele respective.
Art. 39 – Evidențele instanței privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate, cu respectarea ordinii de solicitare și numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la dispoziție. Evidențele speciale ale instanței care presupun confidențialitate, nu pot fi consultate de reprezentanții mass-media.
Art. 40 – La cerere, reprezentanților mass-media le pot fi eliberate copii ale actelor dosarului sau ale hotărârilor pronunțate ori extrase din acestea, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal și eliminarea pasajelor referitoare la conținutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private sau se periclitează rezultatul cercetării judecătorești. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanței, cu consultarea președintelui completului sau, în lipsa acestuia a președintelui instanței. Refuzul eliberării de copii poate fi justificat de excepțiile menționate în art. 36 și va fi întotdeauna motivat.
Art. 41 – În situația cauzelor soluționate definitiv cererile de consultare a dosarului și de eliberare de copii din acesta se aprobă de purtătorul de cuvânt cu consultarea președintelui instanței la care dosarul este arhivat.
Art. 42 – În cazul hotărârilor prin care s-a dispus, în cursul judecății, asupra măsurilor preventive se pot elibera, la cerere, copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele referitoare la conținutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private sau se periclitează rezultatul cercetării judecătorești și referirile la activitățile de cercetare care vor fi efectuate în continuare, numele martorilor și ale părții vătămate. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al instanței, cu consultarea președintelui completului, sau în lipsa acestuia, a președintelui instanței.
Art. 43 – În considerarea motivelor menționate la art. 36, nu pot fi eliberate mass-mediei extrase și copii ale actelor și hotărârilor din dosarele având obiectele menționate la art. 6 lit. a) din dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308 din 5 martie 2009 privind derularea proiectului Jurindex[14], precum și obiectele corespondente care rezultă din reglementarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
[9] Potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei part a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a pârtilor la proces o impun sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță, atunci când. în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”. în principiu, este vorba despre aceleași fundamente pentru care poate fi restricționată libertatea de exprimare, în conformitate cu prevederile art. 10 din Convenție, textul operând însă cu noțiunile de „autoritatea și imparțialitatea sistemului judiciar”.
[10] Principiul de bază în dreptul penal este că o persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă (prezumția de nevinovăție). Dacă înregistrările din timpul ședinței de judecată din care poate rezultă identitatea acuzatului circulă liber înainte ca o condamnare sa fie pronunțată, acest fapt ar anticipa asupra hotărârii care se va pronunța. Există riscul ca, în situația în care instanța a dispus o soluție de achitare, persoana implicată să fi fost deja condamnată de către opinia publică, în baza imaginilor transmise de mass-media. Prin urmare, și în această fază se aplică dreptul la un proces echitabil.
[11] În general, acestea oferă cu ocazia audierii detalii de natură strict personală. De aceea, în vederea protejării vieții private și de familie a victimelor infracțiunilor, nu pot fi realizate înregistrări în care acestea apar împotriva voinței lor.
[12] Publicul trebuie să poată participa la ședința de judecată fără a avea preocuparea că va fi filmat. Dacă persoane din public doresc să discute cu presa, o pot face în afara clădirii instanței.
[13] Se impune o astfel de restricție deoarece este posibil ca ședința de judecata să fie declarată nepublică, îndepărtându-se astfel riscul afectării desfășurării normale a întregii proceduri.
[14] Trădarea (art. 155 C.p.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156 C.p.), trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.p.), acțiunile dușmănoase contra statului (art. 158 C.p.), atentatul care pune în pericol securitatea statului (art. 160 C.p.), atentatul contra unei colectivități (art. 161 C.p.), subminarea puterii de stat (art. 162 C.p.), actele de diversiune (art. 163 C.p.), subminarea economiei naționale (art. 165 C.p.), propaganda în favoarea statului totalitar (art. 166 C.p.), acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 1661 C.p.), complotul (art. 167 C.p.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 C.p.), comunicarea de informații false (art. 168 C.p.), divulgarea secretului care periclitează securitatea statului (art. 169 C.p.), nedenunțarea (art. 170 C.p.), infracțiuni contra unui stat străin (art. 171 C.p.), violul (art. 197 C.p.), actul sexual cu un minor (art. 198 C.p.), perversiunea sexuală (art. 201 C.p.), incestul (art. 203 C.p.), hărțuirea sexuală (art. 2031 C.p.), contaminarea venerică și transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.p), cerere privind interceptări și înregistrări audio-video (art. 911 și următoarele C.p.p.), cerere privind efectuarea de percheziții (art. 100 și următoarele C.p.p.), luarea măsurii obligatorii la tratament medical (art. 113 C.p. și art. 162 C.p.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.p. și art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului medical (art. 431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art. 434 C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 C.p.), internarea medicală, obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.p.), pornografia infantilă (art. 18 din Legea nr. 678/2001), infracțiuni privind adopția (O.U.G nr. 25/1997).
