Forma adopţiei în dreptul internaţional privat român

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Din dispozițiile art. 88 alin. (1) partea I din Legea nr. 273/2004 se observă că hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de această lege sunt supuse numai apelului în termen de 10 zile.

Din prevederile art. 88 alin. (1) partea a II‑a din Legea nr. 273/2004 constatăm că, pentru hotărârile judecătorești prin care se soluționează cererea de deschidere a procedurii adopției, termenul de apel este de 30 de zile.

„Apelul poate fi exercitat de oricare dintre părți, precum și de procuror” [conform art. 88 alin. (2) din Legea nr. 273/2004].

Art. 88 alin. (3) teza I din Legea nr. 273/2004 dispune: „Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților, în camera de consiliu”.

Art. 88 alin. (3) teza a II‑a din Legea nr. 273/2004 prevede: „Dispozițiile art. 87 alin. (5) și (7) sunt aplicabile”.

Conform art. 90 alin. (1) din Lege, hotărârile prin care se soluționează cererile prevă­zute de prezenta lege sunt executorii, dacă legea nu prevede altfel, de la data rămâ­nerii definitive, iar potrivit alin. (2), dispozițiile acestui capitol se completează cu dispo­zițiile Cărții a III‑a, „Procedura necontencioasă judiciară”, din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 91 din Legea nr. 273/2004, „A.N.P.D.C.A. acționează pentru apărarea drepturilor și interesului superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adopție, scop în care poate introduce cereri și poate formula apărări în toate cauzele ce intră sub incidența prezentei legi”.

Ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie de către instanța de judecată atunci când judecă următoarele cereri: cererea referitoare la deschiderea procedurii adopției copilului, cererea de încredințare în vederea adopției, cererea de desfacere a adopției, precum și cererea privind nulitatea adopției [conform art. 92 alin. (1) din Legea nr. 273/2004].

Totuși, așa cum rezultă din prevederile art. 87 alin. (6) din Legea nr. 273/2004, prima instanță, în măsura în care consideră că acest mijloc de probă (și anume înscri­surile) nu este suficient sau împrejurările cauzei o cer, poate dispune și administrarea altor probe.

Instanța de judecată va solicita consimțământul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani la încuviințarea adopției.

Din alin. (2) al art. 92 din Legea nr. 273/2004 deducem că, în situația copilului care nu împlinit 10 ani, ascultarea acestuia nu este obligatorie și i se solicită opinia, în măsura în care este posibil.

Alin. (3) al aceluiași articol precizează că: „Opinia copilului exprimată la judecarea cererilor prevăzute de prezenta lege va fi luată în considerare și i se va acorda importanța cuvenită, avându‑se în vedere vârsta și gradul acestuia de maturitate. În situația în care instanța hotărăște în contradictoriu cu opinia exprimată de copil, aceasta este obligată să motiveze rațiunile care au condus la înlăturarea opiniei copilului”.

2.3.6. Registrul național pentru adopții. A.N.P.D.C.A. îi revine obligația de a ges­tiona Registrul național pentru adopții în scopul organizării la nivel național a evidenței în materia adopției și al realizării etapei de potrivire.

Registrul național pentru adopții conține, potrivit art. 93 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, „datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, cu cetățenie fie română, fie străină, precum și cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisă proce­dura adopției, pentru cei pentru care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de încredințare în vederea adopției, de încuviințare a adopției, de desfacere a adopției sau de declarare a nulității acesteia”.

Conform art. 94 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, „Direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului sau, după caz, al adoptatorului sau familiei adoptatoare intro­duce în R.N.A. copia electronică a următoarelor documente:

a) hotărârea judecătorească prin care s‑a încuviințat deschiderea procedurii adopției naționale;

b) hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției;

c) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției;

d) hotărârea judecătorească de declarare a nulității sau, după caz, de desfacere a adopției;

e) dispoziția privind eliberarea/neeliberarea atestatului și, după caz, atestatul;

f) raportul final de evaluare a capacității de a adopta a solicitantului;

g) raportul final de închidere a cazului prevăzut la art. 96  alin. (3);

h) alte documente necesare organizării evidenței prevăzute la  93, care se sta­bi­lesc prin decizia președintelui A.N.P.D.C.A.”.

Din alin. (2) al aceluiași articol constatăm următoarele: în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești se introduc în R.N.A. documentele prevă­zute la alin. (1) lit. a)‑d), în termen de 5 zile de la data emiterii dispoziției se introduc în R.N.A. documentele prevăzute la alin. (1) lit. e) și f), iar în termen de 5 zile de la întocmire se introduce în R.N.A. documentul prevăzut la alin. (1) lit. g).

Din dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol se observă că din momentul introducerii în R.N.A. a documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și e), direcția va introduce și infor­mațiile cu privire la copil și persoana/familia adoptatoare necesare realizării potrivirii inițiale.

Din prevederile alin. (4) al aceluiași articol constatăm că se introduc în R.N.A. de A.N.P.D.C.A. documentele și informațiile referitoare la persoana/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate.

2.3.7. Monitorizare și activități postadopție. Art. 95 din Legea nr. 273/2004 definește monitorizarea postadopție ca fiind „etapa ulterioară încuviințării adopției prin care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții adop­tatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare și identificării precoce a eventualelor dificultăți ce pot să apară în această perioadă”.

Art. 98 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 prevede că A.N.P.D.C.A. are obligația să urmărească evoluția copilului și a relațiilor lui cu părintele sau cu părinții săi adoptivi cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției, prin intermediul autorității centrale compe­tente sau al organizației acreditate ori autorizate din statul primitor, în cazul adopției internaționale a copilului cu reședința obișnuită în România.

Alin. (2) al aceluiași articol ne subliniază că A.N.P.D.C.A. trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopție și transmiterea de rapoarte trimestriale autorității centrale competente sau organizației acreditate și autorizate din statul primitor în scopul îndepli­nirii obligației prevăzute la alin. (1) al acestui articol.

În cazul adopției internaționale a unui copil cu reședința obișnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în România, obligația monitorizării postadopție revine direcției în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii.

În situația în care legea țării de proveniență a copilului cere ca durata perioadei de monitorizare postadopție să fie mai mare de 2 ani, se va aplica această lege.

Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta A.N.P.D.C.A.

Conform art. 99 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, „Activitățile postadopție se reali­zează planificat și vizează acordarea de suport și asistență de specialitate adoptatului și adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate atât în timpul perioadei de monito­rizare postadopție sau semnalate direct de către cei adoptați ori de către persoana/familia adoptatoare în perioada de monitorizare postadopție, cât și ulterior expirării acestei perioade”.

Din alin. (2) al aceluiași articol se observă că direcția de la domiciliul solicitantului are obligația de a realiza activitățile prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 273/2004. Aceste activități pot fi realizate și de către organisme private, precum și de către cabi­nete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie, care au încheiat convenții cu A.N.P.D.C.A.

Alin. (3) al art. 99 din Legea nr. 273/2004 stipulează că modelul‑cadru al conven­țiilor prevăzute la art. 99 alin. (2), precum și la art. 22 alin. (2) lit. b) din Lege se aprobă prin decizie a președintelui A.N.P.D.C.A.

Din dispozițiile alin. (4) al art. 99 din Legea nr. 273/2004 rezultă enumerarea exem­plificativă activităților postadopție, care pot consta în:

a) informare și consiliere pentru copii și părinți;

b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităților parentale;

c) constituirea de grupuri de suport pentru copii și părinți;

d) sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopția sa;

e) consilierea adoptatului în vederea dezvăluirii identității părinților firești/rudelor biologice;

f) consilierea și pregătirea adoptatului/părinților firești/rudelor biologice în vederea contactării.

Din dispozițiile art. 100 alin. (1) teza I din Legea nr. 273/2004 rezultă că partici­parea la activitățile prevăzute la art. 99 alin. (4) din Legea nr. 273/2004 este obligatorie pentru adoptatori pe perioada monitorizării postadopție, dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens.

Art. 100 alin. (1) teza a II‑a din Legea nr. 273/2004 stipulează că o propunere motivată „poate fi formulată în situațiile în care se apreciază că există riscul compro­miterii relației dintre părinți și copilul/copiii adoptați ori ar putea determina, în timp, eșecul adopției”.

Din alin. (2) al art. 100 din Legea nr. 273/2004 constatăm că, pentru adoptatorii care, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuză să informeze copilul cu privire la adopția sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopție peste termenul minim prevăzut la art. 96 alin. (1).