FJR, MASP și AIJ solicită alinierea legislației naționale cu prevederile ultimului raport MCV

Conform paginii oficiale (www.forumuljudecatorilor.ro), Forumul Judecătorilor din România (FJR), alături de Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) și de Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ), solicită noi reglementări în domeniul justiției, care să corespundă Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, menționată de Comisia Europeană în ultimul Raport MCV.

Astfel, potrivit raportului MCV, „Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru clar și o direcție clară în ceea ce privește reformele în curs în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general”, Comisia Europeană susținând faptul că „este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”.

În acest sens, asociațiile magistraților enumeră principalele reforme care se impun a fi adoptate în cel mai scurt timp:

„1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la «manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului»;

4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;

7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare;

8. Abrogarea tuturor dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;

9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg (…)”

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați sursa informației.

Sursa informației

✎Vezi și [UPDATE: Atenționările Asociației Inițiativa pentru Justiție (AIJ)] CJUE. Caracterul obligatoriu al Deciziei MCV nr. 2006/928/CE (asigurarea respectării statului de drept)